• Marco Badea

Tribuna Internațională - 17 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Hong Kong, acolo unde manifestanții Pro-Hong Kong, conduși de activistul Joshua Wong, au participat ieri la un protest într-un centru comercial din estul metropolei. Drept răspuns, guvernatorul regiunii Hong Kong, Carrie Lam, a declarat că speră că opoziția nu va „demoniza și stigmatiza” noua lege de securitate națională, întrucât acest lucru ar însemna să se pună împotriva vieții oamenilor din Hong Kong. Mai multe detalii aici: (https://bit.ly/2YFkxyh)

photo source: @Kin Cheung/AP via Getty Images

Statele membre UE au convenit asupra unei soluţii tehnice care să permită compatibilitatea vastei majorităţi a aplicaţiilor europene de urmărire a contactelor pentru combaterea coronavirusului, soluţie care însă nu se aplică celor din Franţa şi Ungaria. Pe fond, această soluţie, anunţată ieri de Comisia Europeană, trebuie să garanteze că o aplicaţie dezvoltată într-o ţară poate să funcţioneze în alta, în momentul în care statele membre ridică restricţiile de circulaţie între ele, odată cu apropierea sezonului turistic. Această ''interoperabilitate'' se referă la aplicaţiile dezvoltate în conformitate cu o aşa-numită arhitectură ''descentralizată'', aleasă şi de Google şi Apple. Este cazul în cel puţin 17 state membre, dintre care şase au o aplicaţie care funcţionează deja. Franţa a optat cu ''StopCovid'' pentru o abordare ''centralizată'', implicând mai multe stocări de date pe un server central, fiind o abordare de asemenea preferată de Ungaria, precum şi de Regatul Unit. Comisia precizează că ''continuă să sprijine activitatea desfăşurată de statele membre privind extinderea interoperabilităţii la aplicaţiile de urmărire ale căror arhitecturi sunt diferite'', fără a putea totuşi să se pronunţe asupra unei posibile date. (https://bit.ly/2BiUZyL)

Totodată, Norvegia a decis să retragă aplicația de urmărire a contactelor pentru depistarea COVID-19 din cauza problemelor de intimitate care presupun un “risc disproporționat” pentru utilizatori. Smittestopp, care avea peste 600.000 de utilizatori, localiza în permanență utilizatorii. (https://tcrn.ch/3hz5cYy)

Aproximativ 82% dintre angajaţi se vor întoarce la birou în următoarele 12 - 18 luni, dar în acelaşi timp companiile investesc în noi resurse pentru a sprijini un regim de muncă hibrid, cu bugete cu 56% mai mari alocate tehnologiei, arată rezultatele unui sondaj derulat de Xerox Holdings Corporation în cinci ţări. În privinţa modului de adaptare la noile reguli de telemuncă, 72% dintre cei chestionaţi au afirmat că nu au fost complet pregătiţi din perspectiva tehnologiei, iar cele mai mari neplăceri, în timpul activităţilor desfăşurate de acasă, au fost cauzate de sincopele în comunicare între echipe sau angajaţi (26%) şi de menţinerea concentrării (25%). Conform cercetării, 33% dintre respondenţi au declarat că securitatea datelor şi confidenţialitatea au fost cele mai mari preocupări pentru colegii care lucrau de la distanţă, 24% au evidenţiat productivitatea angajaţilor, în timp ce 16% evocau preocupările legate de infrastructura tehnologică. Printre ţările chestionate în sondajul citat, în SUA va creşte, probabil, cel mai mult, încrederea în ceea ce priveşte munca de la distanţă (86%), urmată de Marea Britanie (80%), Germania (80%), Canada (77%) şi Franţa (75%). Mai mult, 58% au menţionat că intenţionează să îşi schimbe politica de lucru de acasă în anul următor, mizând pe un regim de lucru hibrid. (https://yhoo.it/2N4U0F7)

Ieri la Paris, un protest al cadrelor medicale s-a transformat într-o confruntare cu poliția. Mai precis, mii de medici, infirmiere și asistente au ieșit în stradă ca să ceară salarii mai mari și condiții mai bune de muncă. Li s-au alăturat însă și simpatizanţi ai mişcării „Vestele galbene”, dar și un alt grup de protestatari violenți, îmbrăcați în negru, iar lucrurile au degenerat rapid. În momentul când marșul cadrelor medicale, care plecase de la Ministerul Sănătății, a ajuns pe esplanada de la Domul Invalizilor, cîteva sute de manifestanți îmbrăcați în negru au dat foc la mobilierul urban și au aruncat cu pietre de pavaj în forțele de ordine strigând „Toată lumea urăște poliția!”. (https://bit.ly/2AKNIYP)

Revenirea la normalitate în urma pandemiei COVID-19 s-ar putea produce abia anul viitor, iar până atunci oamenii trebuie să-și reducă așteptările „pentru călătoriile și activitățile tipice de vară”, a spus dr. Anthony Fauci, epidemiologul șef al SUA. Pe fond, Dr. Anthony Fauci a declarat că interdicția de călătorie în SUA pentru turiști din țări grav afectate de coronavirus, cum este și Marea Britanie, poate dura până la dezvoltarea unui vaccin. El a spus că ridicarea interdicțiilor va avea loc „mai probabil în luni decât în săptămâni”. (https://bit.ly/2YFgn9D)

Decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage o parte dintre trupele americane staţionate în Germania şi atacurile lui împotriva Berlinului au accentuat tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO. Ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că acest anunţ de retragere deja oficial este "o problemă importantă" pentru Alianţă. Totodată, subiectul urmează să fie evocat azi în timpul unei conferinţe video a miniştrilor apărării ai statelor NATO. Stoltenberg a mai declarat că "nu s-a decis deocamdată când va fi implementată această decizie", subliniind că a discutat cu Trump, precum şi cu ministrul apărării german Annegret Kramp-Karrenbauer, care a afirmat săptămâna trecută că nu a fost informată despre această decizie. În același timp, secretarul general al NATO a insistat asupra diferenţei dintre prezenţa permanentă a forţelor militare americane în cadrul unor acorduri bilaterale şi angajamentul militar american în cadrul NATO. De asemenea, fără a comenta acuzaţiile lui Trump, Stoltenberg a susţinut în schimb cererea liderului american pentru o mai bună împărţire a poverii cheltuielilor pentru apărare. (https://bit.ly/3fnGKHU)

Totodată, NATO se pregăteşte pentru un posibil al doilea val al pandemiei de coronavirus şi va crea stocuri de echipamente şi material medical, a anunţat ieri secretarul său general, Jens Stoltenberg. (https://bit.ly/2N3p6wP)

De cealaltă parte, prezenţa trupelor americane în Germania este importantă pentru securitatea americană şi europeană, a declarat ieri ministrul german al afacerilor externe Heiko Mass după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că vrea să reducă puternic prezenţa americană în Germania. (https://bit.ly/2YKJMPC)

Coreea de Nord a distrus ieri biroul de legătură cu Coreea de Sud din Kaesong, oraş situat în apropiere de frontiera dintre cele două ţări, a anunţat Ministerul Unificării sud-coreean, la câteva zile după ameninţări virulente din partea Phenianului. De reținut că biroul de legătură intercoreean a fost inaugurat în septembrie 2018 pentru a facilita schimburile şi cooperarea între cele două Corei într-un climat de reconciliere creat prin convorbirile dintre liderii celor două ţări. (https://bit.ly/3dbcuyi)

Miniştrii de externe din UE au discutat în sistem de videoconferinţă cu omologul lor american Mike Pompeo, într-un moment dificil în relaţiile transatlantice, axându-se pe dosare precum China, Israel şi ataşamentul faţă de organizaţii internaţionale. Șeful diplomaţiei europene Josep Borrell, a rezumat la finalul discuției: "Am avut o conversaţie. Pompeo a luat notiţe, dar nu am angajat o negociere. Am avut doar un schimb de opinii", adăugând: "Sunt convins că a luat notă de ceea ce au spus miniştrii. Ministrul german a fost foarte concret asupra faptului că o anexare a unei părţi din Cisiordania de către Israel nu va fi fără consecinţe, dar Pompeo a remarcat că, referitor la Orientul Mijlociu, Luxemburgul şi Ungaria au puncte de vedere foarte diferite". Totodată, reuniunea a fost "decepţionantă", au spus surse diplomatice europene și "nu a dus la nimic" nou, pentru că "formatul de videoconferinţă nu permite niciun dialog". Borrell a mai spus că Uniunea Europeană pregăteşte un summit cu China pentru săptămâna viitoare. (https://bit.ly/2Y4Tc9z)

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a efectuat ieri o vizită în Israel într-o demonstraţie a încrederii în măsurile anticoronavirus luate în cele două ţări, Atena sperând să poată relansa turismul afectat de pandemie. Împreună cu Grecia, Israelul şi Cipru sunt parteneri în proiecte energetice în Mediterana orientală, Mitsotakis avertizând totodată cu privire la eforturile de explorare ale Turciei. Mai trebuie spus că Israelul consideră vizita drept o oportunitate de a diminua opoziţia europeană faţă de proiectul său de anexare a teritoriilor ocupate în Cisiordania. (https://reut.rs/2N7p5YE)

Mai mulți soldaţi indieni au fost ucişi într-o confruntare violentă cu armata chineză la frontiera disputată din Ladakh în nordul Indiei, sursă de vii tensiuni militare din luna mai între cei doi giganţi asiatici. Pe fond, China a acuzat India că se face vinovată de incident pentru că a încălcat de două ori frontiera, dar nu a anunţat oficial victime în rândul armatei sale. În schimb, presa chineză susține că şi armata chineză a suferit pierderi. De reținut că trupe ale celor două armate s-au implicat la începutul lunii trecute în mai multe înfruntări tensionate de-a lungul graniţei comune, mai ales în regiunea muntoasă Ladakh. Cele două părţi au afirmat atunci că vor să rezolve pe cale paşnică această criză. Doar că în timpul procesului de detensionare în curs în Valea Galwan, în noaptea de luni spre marți s-a produs o confruntare violentă care a făcut victime de cele două părţi. În același context, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Zhao Lijia, a declarat că "trupe indiene au încălcat grav la 15 iunie consensul bilateral şi au trecut frontiera în două rânduri, după care au întreprins acţiuni ilegale şi au provocat şi atacat soldaţi chinezi, având ca rezultat o gravă confruntare fizică". (https://nyti.ms/2Y7lW1F)

Parlamentul ungar a aprobat ieri revocarea puterilor nelimitate acordate premierului Viktor Orban pe perioada stării de urgenţă instaurate pentru combatarea pandemiei de COVID-19, care i-au permis liderului naţionalist să guverneze prin decrete timp de peste două luni, ceea ce a atras critici internaţionale aprinse. Proiectul de lege, înaintat de şeful cancelariei premierului, Gergely Gulyas, a fost aprobat cu 192 de voturi pentru şi niciunul împotrivă. De reținut totuși că data efectivă de la care va fi ridicată starea de urgenţă va fi decisă de guvern. Ministrul justiţiei, Judit Varga, a declarat anterior că se aşteaptă ca ridicarea stării de urgenţă să intre în vigoare la 20 iunie. (https://bbc.in/3fqo61S)

Forţele aeriene ale Taiwanului au anunţat ieri că au urmărit un avion de luptă chinez care a intrat pentru scurt timp în spaţiul aerian al insulei. Avionul de luptă chinez J-10 a intrat în spaţiul aerian al Taiwanului dinspre sud-vest, ieri dimineaţa, determinând forţele aeriene ale Taiwanului să emită atenţionări, potrivit unui comunicat emis de Forţele Aeriene ale Taiwanului. Avioane de luptă ale Taiwanului l-au împins pe intrus înapoi şi au monitorizat mişcările lui până când acesta a ieşit din spaţiul aerian. De reținut că avioane de luptă chineze au intrat în spaţiul aerian al Taiwanului de două ori în ultima săptămână, pe 9 iunie şi din nou vineri, potrivit Ministerului Apărării al insulei. Pe 9 iunie, intruziunea s-a produs în aceeaşi zi când un avion de transport american C-40 Clipper a intrat în spaţiul aerian al Taiwanului. (https://reut.rs/2BbF3OU)

Mişcarea 5 Stele ar fi primit în 2010 o finanţare ocultă din partea regimului venezuelean al lui Hugo Chavez, ceea ce ar putea fragiliza coaliţia aflată la putere în Italia. Pe fond, citând un document clasificat al serviciilor de informaţii venezuelene, datat 25 iulie 2010 şi a cărui fotocopie o publică, presa internațională notează că preşedintele Nicolas Maduro, la vremea respectivă ministru de externe în guvernul lui Hugo Chavez, a trimis 3,5 milioane de euro în Italia prin valiza diplomatică. Banii ar fi fost înmânaţi lui Gianroberto Casaleggio, fondator al M5S, împreună cu umoristul Beppe Grillo. M5S, aflat în prezent la guvernare în Italia împreună cu Partidul Democrat (de stânga) şi al cărei premier Giuseppe Conte este apropiat de aceasta, a dezminţit oficial informaţia, declarând-o "fake news". Ambasada Venezuelei la Roma a respins de asemenea aceste acuzaţii, denunţând o "ştire falsă şi contrafăcută" şi evocând "o posibilă acţiune în justiţie" (https://bit.ly/3fnyjMK)

Rusia a promis ieri că va continua să combată comportamentele ''anti-iraniene'' ale puterilor occidentale, într-o perioadă în care relaţiile dintre Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi Teheran s-au înrăutățit. "Există în prezent anumite evoluţii la Viena şi idei pe care prietenii noştri occidentali le lasă să ajungă la New York", unde are sediul Consiliul de Securitate al ONU, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, primindu-l la Moscova pe omologul său iranian, Javad Zarif. (https://bit.ly/3edaKWI)

Serviciile de securitate palestiniene au distrus documente secrete de teama unor raiduri ale forţelor israeliene în birourile lor din Cisiordania, înainte de o eventuală anexare a unor părţi ale teritoriului de către Israel, au declarat surse palestiniene. De reținut că în timpul celei de-a doua Intifada, cunoscută și ca revolta palestiniană din 2000-2005, armata israeliană a intrat în mai multe birouri ale serviciilor de securitate palestiniene pentru a pune mâna pe documentele confidenţiale. Potrivit mai multor surse de securitate palestiniene, aceste servicii se tem că un astfel de scenariu se va întâmpla din nou, în condiţiile în care guvernul israelian trebuie să decidă, începând cu 1 iulie, asupra strategiei sale de implementare a planului administraţiei americane pentru Orientul Mijlociu. Acesta prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor din Cisiordania ocupată, ceea ce ar putea conduce la o reluare a tensiunilor, au afirmat observatori, care în acest stadiu consideră mai plauzibilă anexarea anumitor colonii şi nu a Văii Iordanului şi a tuturor coloniilor. (https://yhoo.it/2YJ5gfM)

Parlamentul armean a votat ieri pentru ridicarea imunităţii liderului principalului partid de opoziţie, suspectat de infracţiuni financiare. De reținut că poliţia a arestat în cursul dimineţii o sută de manifestanţi care au venit să-l sprijine în faţa Parlamentului pe Gaguik Tsaroukian, om de afaceri şi lider al formaţiunii Armenia Prosperă, care cu 25 de locuri din 132 în parlament este principalul partid de opoziţie. Totuși, ieri după-amiază, 87 de deputaţi au votat pentru ridicarea imunităţii şi niciunul împotrivă, opoziţia hotărând să boicoteze votul. (https://bit.ly/2AzdOOx)

Autorităţile din Beijing au solicitat aseară locuitorilor să evite călătoriile ''neesenţiale'' în afara oraşului şi au interzis persoanelor din zonele afectate să părăsească teritoriul capitalei după o revenire a cazurilor de COVID-19. Chen Bei, secretar general adjunct al primăriei capitalei Chinei, a declarat că "toate persoanele care trebuie neapărat să părăsească Beijingul vor trebui să prezinte un certificat care să ateste că un test negativ a fost efectuat în ultimele şapte zile". (https://bit.ly/2YEg6nr)

Franţa va lua măsuri pentru relocarea anumitor producţii în sectorul sanitar şi cel al medicamentelor, a anunţat ieri preşedintele Emmanuel Macron, care a estimat că ţara sa trebuie să-şi recapete independenţa în domeniile ''tehnologic, industrial şi sanitar''. Şeful statului francez a promis de asemenea un pachet de 200 de milioane de euro pentru finanţarea infrastructurilor de producţie. (https://bit.ly/37EU0Fh)

Organizația teroristă Hamas a cerut liderilor palestinieni o ”rezistență unită” împotriva planurilor de anexare ale unor teritorii din West Bank de către Israel. (https://bit.ly/30Nqyvq)

Academia Americană de Film a decis amânarea celei de-a 93-a ceremonii de decernare a premiilor Oscar, care va avea loc pe 25 aprilie 2021, opt săptămâni mai târziu decât de obicei, din cauza efectelor pandemiei asupra industriei filmului. De asemenea perioada de eligibilitate pentru înscrierea filmelor în competiție a fost extinsă. (https://bit.ly/3e9oge1)

Donald Trump a semnat ieri un decret prin care a ordonat o reformă limitată a forţelor de ordine în încercarea de a răspunde mişcării istorice de furie împotriva violenţelor poliţiei şi a rasismului cu care se confruntă SUA. Acest decret include interzicerea tentativelor controversate de imobilizare prin strangulare, cu excepţia cazului în care ''viaţa unui poliţist este în pericol'', a precizat preşedintele american după o întâlnire cu familiile victimelor violenţelor poliţiei sau rasiste. (https://bloom.bg/37xKYKm)

Carlos Lehder, fostul braţ drept al traficantului de droguri columbian Pablo Escobar, a fost extrădat ieri din Statele Unite, unde a executat o îndelungată pedeapsă cu închisoarea, către Germania. De reținut că Carlos Lehder, în vârstă de 70 de ani, a fost unul dintre liderii celebrului cartel Medellin, condus de Escobar, care a introdus în SUA tone de cocaină columbiană în anii '70 şi '80. (http://dailym.ai/3ebJx6E)

Cererea mondială de petrol va creşte anul viitor comparativ cu anul acesta, pe măsură ce lumea depăşeşte pandemia de coronavirus, dar nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei mai devreme de 2022, a apreciat ieri Agenţia Internaţională a Energiei. "Prima noastră estimare pentru întregul an 2021 arată că cererea de petrol va creşte cu 5,7 milioane de barili pe zi (bpd), ceea ce înseamnă că la un nivel de 97,4 milioane bpd va fi cu 2,4 milioane bpd sub nivelul din 2019", susţine IEA în raportul său pe luna iunie. "Livrările reduse de combustibili pentru avion şi kerosen vor afecta cererea totală de petrol până cel puţin în 2022...în condiţiile în care industria aeronautică se confruntă cu o criză existenţială", adaugă IEA. În ceea ce priveşte situaţia din 2020, IEA s-a arătat ieri puţin mai optimist în ceea ce priveşte efectele pandemiei asupra cererii de petrol. Agenţia mizează în continuare pe o cădere istorică de 8,1 milioane bpd a cererii mondiale de petrol în 2020, însă este vorba de o uşoară îmbunătăţire, cu aproape 500.000 bpd, comparativ cu estimările din luna mai, graţie unor importuri peste aşteptări în Asia. (https://bit.ly/3fAkSJv)

Grupul auto francez Renault a indicat că, dintre cele 4.600 de locuri de muncă ce urmează a fi eliminate în Franţa, 1.500 ar viza numai activităţile de inginerie. Pe fond, la finele lunii mai, Renault a anunţat că va elimina 15.000 de locuri de muncă la nivel mondial, dintre care 4.600 numai în Franţa. (https://reut.rs/2Bg01Mq)

Comisarul european pentru comerţ, Phil Hogan, a prezentat unui grup de parteneri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului ideile Comisiei Europene privind o iniţiativă internaţională de facilitare a comerţului cu produse medicale. Potrivit Comisiei Europene, aceste idei, care se integrează în dezbaterea actuală internaţională legată de modalităţile de facilitare a accesului la produse farmaceutice şi medicale la preţuri accesibile şi de evitare a perturbărilor schimburilor comerciale în perioade de criză, ar putea face parte dintr-un acord internaţional deschis tuturor membrilor OMC. De reținut că un viitor acord ar putea facilita comerţul cu produse medicale şi ar putea contribui la o mai mare pregătire la nivel mondial pentru alte şocuri viitoare în domeniul sanitar prin: eliminarea taxelor vamale pentru produsele farmaceutice şi medicale; instituirea unui sistem de cooperare globală în vremuri de criză sanitară care să acopere aspecte precum restricţiile la import şi export, vama şi tranzitul, achiziţiile publice şi transparenţa şi îmbunătăţirea normelor actuale ale OMC aplicabile comerţului cu bunuri esenţiale. (https://bit.ly/2Y4HifY)

WhatsApp și-a lansat serviciul de plăți prin Facebook Pay, Brazilia fiind prima și, deocamdată, singura țară în care acesta este disponibil. În această fază, nu sunt percepute comisioane pentru utilizatori, însă firmele trebuie să plătească 3,99% din banii primiți astfel. (https://tcrn.ch/2N54kNm)

Microsoft Teams va extinde numărul de persoane care pot participa la convorbirile video. Din toamnă, în loc de 9 persoane, limita va fi ridicată la 49. Teams va fi din acest punct de vedere la nivelul Zoom și peste Google Meet, care este limitat la 16 participanți. (https://bit.ly/2YGvNdB)

DESPRE PROSTIE: 6 foști angajați și executivi eBay sunt acuzați că au hărțuit un cuplu care opera un newsletter în care era criticată compania americană. Cei 6 au trimis mesaje anonime de amenințare însoțite de pachete “sugestive”, precum o coroană funerară, o cutie cu gândaci vii și o mască însângerată de porc. (https://cbsloc.al/2URogHV)

Cel mai bun algoritm pentru depistarea deepfake-urilor are o acuratețe de 65.18%, anunță Facebook, după ce a organizat o competiție în acest sens, la care au fost înscriși peste 35.000 de algoritmi. În acest moment, spun cei de la Facebook, deepfake-urile nu sunt o mare problema, însă compania lucrează cu gândul la viitor. (https://bit.ly/3fqHbkw)

Persoanele de până în 20 de ani se confruntă cu un risc cu aproape 50% mai mic decât cele peste 20 de ani de a se îmbolnăvi de COVID-19, conform concluziilor unui nou studiu publicat ieri, iar simptomele clinice ale acestei boli se manifestă doar la aproximativ 1/5 din totalul de infecţii în cazul copiilor şi adolescenţilor. Studiul, bazat pe o simulare computerizată ce a folosit date demografice obţinute din 32 de locaţii din China, Italia, Japonia, Singapore, Canada şi Coreea de Sud, a mai descoperit că prin contrast, simptomele COVID-19 se manifestă în proporţie de 69% în cazul persoanelor infectate cu vârsta de peste 70 de ani. (https://bit.ly/3fqDFXm)

Guvernul de la Budapesta devine jucător imobiliar în toată Europa Centrală și de Est. Astfel, Guvernul Ungariei a inițiat un proiect legislativ, trimis deja în Parlament, care i-ar da posibilitatea să cumpere proprietăți imobiliare în toată Europa Centrală și de Est. Executivul condus de Viktor Orban, care are un plan economic agresiv în toate statele învecinate, va deveni jucător pe piața imobiliară din regiune prin intermediul unei fundații controlate de guvern. Sunt vizate toate imobilele care au legătură cu Ungaria. (https://bit.ly/2BeB2cF)

Cei cinci redactori şefi adjuncţi ai ziarului Vedomosti, principalului cotidian economic rus, au demisionat la începutul acestei săptămâni după îndelungi dispute cu noul redactor şef, pe care îl acuză de cenzură. (https://nyti.ms/3fviqUn)

Aproape 350 de milioane de persoane din întreaga lume riscă să fie grav afectate de maladia COVID-19 şi ar necesita spitalizare în cazul în care ar fi infectate, potrivit unui studiu britanic publicat ieri. Cercetătorii ştiu deja că noul coronavirus îi afectează într-o manieră inegală pe oameni în funcţie de numeroşi factori, precum starea de sănătate, vârsta, sexul sau alte comorbidităţi. SARS-CoV-2 nu îi îmbolnăveşte grav pe marea majoritate a oamenilor tineri şi cu o stare bună de sănătate, dar, în schimb, determină probleme severe pentru persoanele în vârstă diagnosticate cu boli cronice, precum diabetul. În funcţie de informaţiile cunoscute despre factorii de risc, cercetătorii britanici au încercat să identifice pentru 188 de ţări riscurile diferenţiate pentru populaţiile acestor state, în funcţie de vârstă, sex şi starea de sănătate. Rezultatele, publicate în revista medicală The Lancet Global Health, arată că 1,7 miliarde de oameni, reprezentând 22% din populaţia mondială, prezintă cel puţin un factor de risc care îi face mai predispuşi la o formă gravă de COVID-19. (https://bit.ly/30P2yrG)

Presa britanică scrie despre Diego, ţestoasa-gigant care şi-a salvat specia de la dispariţie, şi-a recâştigat libertatea şi a fost transportat pe insula lui natală din Arhipelagul Galapagos. (https://bit.ly/2UPWtYm)

Sărăciți de pandemia de coronavirus și disperați să părăsească capitala țării, acolo unde au rămas fără serviciu, mii de peruvieni călătoresc sute de kilometri pe jos pentru a ajunge acasă. Un material video realizat de jurnaliștii de la CNN arată călătoria prin Anzi, de peste 500 kilometri, a unei femei și copiilor ei, pentru a ajunge acasă. De reținut că în jur de 70% dintre peruvieni lucrează în economia informală și trăiesc de la un salariul la celălalt. Când președintele țării a anunțat carantina generalizată ca măsură împotriva noului coronavirus, criza economică a început în Peru. (https://cnn.it/3hA8wCU)

Administrația pentru Alimente și Medicamente a SUA a revocat autorizația pentru hidroxiclorochină și clorochină, două medicamente promovate intens de președintele Trump, pe motivul că este foarte puțin probabil să fie eficiente. (https://nyti.ms/2BiCquw)

O analiză realizată de jurnaliștii de la Washington Post despre ce este cu adevărat gruparea Antifa. (https://wapo.st/2YHuRFV)

Walmart anunță un parteneriat cu Shopify, prin care urmărește extinderea marketplace-ului care găzduiește deja peste 75 de milioane de produse. De reținut că marketplace-ul companiei americane va primi anul acesta 1.200 de comercianți care folosesc platforma Shopify. (https://bloom.bg/2UQ1OPc)

Și tot Walmart a cumpărat proprietatea intelectuală și tehnologia dezvoltată de CareZone, un startup din zona sănătății care, printre altele, deține o aplicație prin care se poate gestiona digital medicamentația. Valoarea estimată a tranzacției este de 200 milioane de dolari. (https://cnb.cx/2YFGMnR)

Moderatorii a 650 de forumuri Reddit, care spun că reprezintă peste 200 de milioane de utilizatori, au semnat o scrisoare deschisă prin care cer conducerii rețelei sociale să ia în serios rasismul și să se ocupe de forumurile și utilizatorii care încurajează la ură. (https://bit.ly/37zd4VD)

Vânzările în retailul american au crescut luna trecută cu aproape 18%, mult peste așteptările analiștilor care vedeau o creștere de 7,7%. Este cea mai mare creștere înregistrată la nivelul unei luni din 1992 până în prezent. (https://on.wsj.com/3e8gQb1)

Lanțul hotelier Hilton va tăia circa 22% dintre angajații din zona corporate, adică 2.100 de joburi, în contextul în care industria hotelieră a fost devastată de coronavirus. (https://reut.rs/3hsPKgC)

BlackRock, cel mai mare asset manager din lume, a injectat circa 16 miliarde de dolari în 810 companii europene în ultimele cinci luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate erau puternic afectate de actuala criză. (https://reut.rs/2YVmDKH)

Premierul Noii Zeelande Jacinda Arden a admis o încălacare a protocoalelor de sănătate, după ce două femei care au călătorit dinspre Marea Britanie au fost găsite pozitive pentru coronavirus, fiind primele noi cazuri în Noua Zeelandă în peste trei săptămâni. Cele două femei au ieșit din izolare fără a fi testate. (https://bit.ly/2Y7OGXW)

Și în final, The Wall Street Journal precizează că oamenii sunt mai sinceri și mai înclinați să facă destăinuiri personale când scriu pe telefon, decât atunci când sunt la PC. Experții cred că ecranul mai mic îi ajută pe oameni să se concentreze mai bine asupra a ceea ce scriu și, totodată, să treacă afirmațiile prin mai puține filtre raționale. (https://on.wsj.com/2BhjDzL) 🔶Bonus: azi în istorie, Henry Ford fonda Ford Motor Company în 1903, Aurel Vlaicu zbura pentru prima dată pe Dealul Cotrocenilor în 1910, Islanda anunța separarea sa definitivă de Danemarca și se proclama republică în 1944, medicul american Richard Lawler efectua primul transplant de rinichi la Spitalul "Mary" din Chicago în 1950, iar epistemologul și filosoful american, Thomas Kuhn, considerat drept părintele "Structurii revoluțiilor științifice" se stingea din viață în 1996, la vârsta de 74 de ani.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier