• Marco Badea

Tribuna Internațională - 16 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din Belgia, acolo unde la SpitalulCHC MontLégia Liege, o parte din personalul medical iese din tură și sărbătorește prin a forma o pirmaidă umană în semn de relaxare și de încredere că totul va fi bine.

photo source: @Yves Herman/Reuters

Parlamentul European a aprobat ieri suma de 3 miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta ţările vecine şi partenere ale UE să facă faţă impactului COVID-19. Pe fond, împrumuturile, care vor beneficia de condiţii favorabile şi vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta zece ţări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane euro), Bosnia şi Herţegovina (250 milioane euro), Georgia (150 milioane euro), Regatul Haşemit al Iordaniei (200 milioane euro), Kosovo (100 milioane euro), Republica Moldova (100 milioane euro), Muntenegru (60 milioane euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane euro), Republica Tunisiană (600 milioane euro) şi Ucraina (1.2 miliarde euro). Altfel spus, obiectivul finanţării este de a permite acestor ţări să atenueze efectele sociale şi economice negative ale crizei, păstrând stabilitatea financiară a statului. Cu alte cuvinte, plata asistenţei poate începe din momentul în care ţările semnează memorandumul de înţelegere, care va stipula condiţiile împrumuturilor. Comisia Europeană se aşteaptă ca prima tranşă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua şi ultima tranşă, la începutul anului 2021. (https://bit.ly/3dWkFzz)

Un acord privind tranzitul gazelor naturale între Rusia şi Polonia care expiră la finele acestei luni nu va fi reînnoit, a anunţat ieri grupul rus Gazprom, în condiţiile în care Varşovia încearcă să-și pună legislaţia în acord cu regulile Uniunii Europene şi pune capăt mai multor decenii de dependenţă de gazele ruseşti. ensiunile dintre Moscova şi Varşovia cu privire la importurile de gaze naturale fac parte dintr-o dispută politică mai amplă între Rusia şi Occident, care a început în 2014, odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. Oficialii de la Varşovia au anunţat în repetate rânduri că nu vor mai cumpăra gaze naturale ruseşti după 2022, când va expira un alt acord pe termen lung de furnizare. În schimb, vor cumpăra gaze naturale prin conducte din Norvegia şi gaze naturale lichefiate de la mai mulţi furnizori, inclusiv din SUA. Actualul acord de tranzit, care datează din anii 1990, este legat de conducta Yamal care transportă gaze naturale ruseşti din peninsula Yamal din nordul Rusiei spre Polonia şi de acolo mai departe în Germania. Această conductă are o capacitate de 33 miliarde metri cubi pe an. De reținut că după ce actualul acord de tranzit expiră, Gazprom va putea rezerva capacitate de tranzit de la firma Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. (https://reut.rs/2TbGWBf)

În același context, autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania a refuzat ieri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică. Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind "unbundling" prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. Consorţiul Nord Stream 2, la care cei cinci parteneri occidentali acoperă 50% din finanţare, susţine că deşi nu a fost finalizat fizic, proiectul este funcţional din punct de vedere economic, iar investiţiile de miliarde de euro au fost făcute cu bună credinţă. De reținut că decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii. Pe fond, termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte. (https://bit.ly/3cEgdF5)

Liderii țărilor G20 au cerut să se evite barierele comerciale ”inutile” asupra bunurilor esențiale, printre care alimentele, pe durata pandemiei coronavirus, după ce Organizația Mondială a Comerțului și Fondul Monetar Internațional au avertizat asupra sporirii numărului de restricții pentru export. Pandemia a aruncat economia globală și comerțul internațional în haos, nemaivăzut de la Marea Depresie, comerțul internațional de bunuri este estimat că va scădea în volum în toate regiunile globului în acest an. (https://bit.ly/2Z8euUJ)

Miniștrii de externe ai statelor UE s-au întâlnit virtual ieri pentru a lua în considerare potențiale măsuri împotriva Israelului dacă va continua planurile de anexare a unor părți din West Bank. Printre măsurile propuse se află și cele referitoare la interzicerea Israelului de a fi parte a unor acorduri comerciale cu Uniunea Europeană sau de a primi finanțări europene, precum și de a participa în alte forme de cooperare cu Uniunea. UE este cel mai mare partener comercial al Israelului. (https://bit.ly/366yYys)

Totodată, Regele Abdullah al Iordaniei a avertizat Israel că dacă va continua cu planurile de a anexa părți din West Bank va declanșa ”un conflict masiv” cu Iordania și chiar va lua în considerare renunțarea la acordul de pace cu Israel. Regele Abdullah a insistat că soluția a două state este ”singura cale înainte” în conflictul palestiniano-israelian. (https://bit.ly/2zL9smh)

Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowsk, a fost desemnat ieri candiat la președinția Poloniei, din partea principalei forţe de opoziţie de centru, Platforma Civică. Rafal Trzaskowski, în vârstă 48 de ani, o va înlocui pe Malgorzata Kidawa-Blonska, candidata iniţială a Platformei Civice, care a abandonat cursa ieri dimineaţă. Rafal Trzaskowski a fost ministru al administraţiei şi domeniului digital, dar și fost secretar de stat pentru afaceri europene. În 2018, el a câştigat din primul tur alegerile locale din Varşovia în faţa unui candidat al Partidului Conservator Naţionalist (PiS), aflat în prezent la putere. În cursa alegerilor prezidențiale, Rafal Trzaskowskiel se va confrunta cu preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda, apropiat de PiS, care pornește ca favorit. (https://bloom.bg/2AtftEB)

Europol avertizează, într-un raport publicat ieri, că am putea asista la un nou val migrator către Europa, în această perioadă, în urma diminuării măsurilor restrictive. Pe fond, instabilitatea economică şi lipsa oportunităţilor în Africa, plus nevoia de forţă de muncă ieftină în Uniunea Europeană în plină criză provocată de pandemia de coronavirus, ar putea declanşa un nou val migrator către Europa, se precizează în raportul Europol. Documentul ce analizează activitatea grupărilor infracţionale, inclusiv cele care se ocupă de traficul de migranţi, atrage atenţia în special asupra riscului amplificării valului migrator dinspre ţările africane prin Mediterană, în urma diminuării restricţiilor şi măsurilor de izolare adoptate de statele europene. Europol recomandă statelor UE să monitorizeze situaţia şi să fie pregătite să răspundă acestui risc. „Relaxarea restricţiilor de călătorie şi deplasare va conduce probabil la o creştere a deplasărilor migranţilor ilegali”, notează agenţia europeană, avertizând totodată asupra creşterii exploatării acestora ca forţă de muncă ieftină şi ilegală în contextul în care din cauza închiderii graniţelor lucrătorii sezonieri europeni nu au mai putut ajunge în ţările care au nevoie de ei. (https://bit.ly/3dQELLi)

Fostul deputat UDMR Olosz Gergely, condamnat în România la trei ani de închisoare pentru corupție și fugit în Ungaria, a fost lăsat în libertate de justiția maghiară. Mai exact, supravegherea judiciară penală temporară a fostului parlamentar UDMR s-a întrerupt, pentru că acesta a solicitat casarea sentinței în România. (https://bit.ly/2ZeMe2Z)

Pandemia de Coronavirus a amplificat amploarea discursului de ură la Chișinău, acolo unde – dinspre zona politicului – România s-a remarcat ca una dintre țințele atacurilor, fie direct, fie ca partea a Uniunii Europene. Acest fenomen s-a pliat pe o strategie a unor narative antieuropene venite pe filiera Kremlinului și promovată în Republica Moldova de exponenți ai forțelor proruse de la Chișinău. (https://bit.ly/2AyJTpc)

Ministrul brazilian al Sănătăţii, Nelson Teich, a demisionat la o zi după ce autorităţile au anunţat un nou număr record de decese provocate de Covid-19. Demisia neaşteptată a lui Teich a fost anunţată printr-un scurt mesaj trimis pe WhatsApp de Ministerul Sănătăţii ieri. Teich este al doilea ministru al Sănătăţii din Brazilia care părăseşte portofoliul în decurs de o lună. Predecesorul lui, Luiz Mandetta, a fost demis de Jair Bolsonaro pe 16 aprilie, din cauza neînţelegerilor dintre ei privind măsurile de izolare, despre care preşedintele spune că nu sunt necesare. Comunitatea medicală din ţară a fost uimită de vestea noii demisii. Albert Ko, profesor de epidemiologie la Facultatea de Medicină de la Yale care a lucrat în Brazilia mai mult timp, a acuzat lipsa de lidership şi proasta guvernare din Brazilia, spunând: "Să pierzi doi miniştri ai Sănătăţii va avea un real impact dramatic asupra capacităţii ţării de a lupta cu epidemia”. (https://bit.ly/365tyEf)

Taiwan Semiconductor Manufacturingm cel mai mare producător de cipuri pe bază de contract din lume, a anunţat că intenţionează să construiască o fabrică de 12 miliarde de dolari în Arizona, aceasta fiind o aparentă victorie pentru eforturile administraţiei Trump de a recupera lanţurile de furnizori de la China. Planul, care ar crea peste 1.600 de locuri de muncă, survine în timp ce preşedintele Donald Trump intensifică criticile la adresa practicilor comerciale ale Chinei şi modului în care Beijingul a gestionat criza coronavirusului, înainte de alegerile prezidenţiale americane din 3 noiembrie. Trump promis de mult timp să readucă producţia din străinătate, iar declinul puternic al economiei provocat de pandemie determină o intensificare a eforturilor guvernului de a pune capăt dependenţei producţiei şi a lanţurilor de aprovizionare americane de China. (https://bit.ly/2Za7l6b)

Totodată, administraţia Trump a luat măsuri ieri pentru a bloca livrările globale de cipuri către producătorul chinez de echipmente de telecomunicaţii Huawei Technologies, informaţie care a provocat temeri că China va lua măsuri de retorsiune şi declinul acţiunilor furnizorilor de cipuri. Pe fond, o nouă regulă, dezvăluită de Departamentul Comerţ, extinde autoritatea Statelor Unite de a solicita licenţe pentru vânzări de semiconductori fabricaţi în străinătate cu tehnologie din SUA grupului Huwei, extinzând semnificativ amploarea măsurilor adoptate pentru a stopa exporturile către al doilea mare producător de smartphone-uri din lume. (https://nyti.ms/2X03wOu)

Britanicii şi europenii şi-au exprimat din nou ”dezamăgirea” ieri, la finalul celei de a treia runde de negocieri, săptămâna aceasta, cu privire la relaţia de după Brexit, negocieri tot mai tensionate şi cu un rezultat incert. ”În momentul în care vă vorbesc, nusunt optimist. Invit Regatul Unit să schimbe tactica dacă vor cu adevărat un acord cu noi”, a precizat ieri negociatorul-şef UE al Brexitului Michel Barnier într-o conferinţă de presă, la Bruxelles. (https://bit.ly/2zFsF96)

O explozie a avut loc ieri la o uzină chimică, la Veneţia, ai cărei locuitori au fost îndemnaţi să rămână în casă şi să închidă uşile şi ferestrele. (https://bit.ly/3cO8WCE)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a indicat ieri că studiază o posibilă legătură între COVID-19 şi maladia Kawasaki, un sindrom inflamator care afectează copiii, o formă similară a acestuia provocând recent primul deces în Franţa. OMS şi reţeaua sa globală de clinicieni au dezvoltat o definiţie preliminară şi au pus la dispoziţia medicilor un formular de declaraţie pentru orice caz suspect de Sindrom de răspuns inflamator sistemic (SRIS). (https://bit.ly/2yc6s2c)

China cere membrilor Naţiunilor Unite "să-şi îndeplinească pe deplin obligaţiile financiare" faţă de organizaţie, menţionează, ieri, un comunicat al misiunii permanente a Chinei pe lângă ONU, subliniind că Washingtonul a acumulat o datorie de peste două miliarde de dolari. De reținut că SUA sunt de asemenea primul contributor financiar al ONU, plătind 22% din bugetul anual de funcţionare (totalizând aproximativ trei miliarde de dolari) şi 25% din bugetul anual pentru operaţiuni de pace de circa şase miliarde de dolari. Oficial, SUA trebuie să achite 27,89% din acest ultim buget, dar în temeiul unei decizii a Congresului aplicată de preşedintele Donald Trump din 2017, Statele Unite plătesc doar 25%, acumulând datorii echivalând aproape 200 milioane de dolari anual. Altfel spus, plata contribuţiilor ţărilor membre pentru operaţiuni de pace are o incidenţă directă asupra rambursării datorate de Naţiunile Unite ţărilor care contribuie cu trupe pentru cele 15 operaţiuni de pace din lume. (https://bit.ly/2z2S38H)

Parlamentatul german a votat în această săptămână o lege care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru arderea sau distrugerea oricărui steag al unei națiuni sau al Uniunii Europene. Bundestagul a adoptat legea care pedepsește cu închisoare de până la 3 ani, fiind văzută ca o infracțiune motivată de ură, arderea steagului UE sau al oricărei țări. Legea prevedea până acum această infracțiune numai pentru distrugerea steagului german. Pe lângă acestea, a fost inclusă ca infracțiune și pângărirea imnului Uniunii Europene, Oda Bucuriei. Legea se referă nu numai la incendiere, ci și la ruperea steagurilor. Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreaptă, a condamnat noua lege, catalogând-o ca fiind „o invadare excesivă a discursului liber și a expresiei artistice”. De reținut că în alte țări europene, precum Spania, Italia și Grecia, este interzisă profanarea steagului național, în Franța se pedepsește cu o amendă de până la 7.500 de euro sau șase luni de închisoare, iar în Marea Britanie nu reprezintă o infracțiune. (https://bbc.in/2TqMVm7)

Statele baltice și-au deschis granițele între ele, dând naștere unei "bule" în care 6,2 milioane de oameni pot călători fără restricții. Cetățenii și rezidenții din Estonia, Letonia și Lituania se pot deplasa liber în interiorul granițelor, însă cetățenii care sosesc din afara acestor țări trebuie să stea în carantină 14 zile. Aceasta este prima "bulă de călătorit" creată în Europa, după ce statele au început să-și închidă granițele în primele luni ale anului din cauza pandemiei de coronavirus. Pe fond, sub noile reguli de protecție și prevenție, oricine nu a călătorit în afara statelor baltice în ultimele două săptămâni, nu este infectat și nu a intrat în contact cu o persoană pozitivă, poate călătorii liber în Estonia, Lituania și Letonia. (https://bbc.in/2Z9Tjlk)

Previziuni sumbre pentru patronii de restaurante din SUA: 1 din 4 restaurante nu se va redeschide după ce va trece pandemia cauzată de coronavirus, atrage atenția Steve Hafner, directorul companiei OpenTable. OpenTable a realizat studii pe 20.000 din cele 60.000 de restaurante cu care lucrează. Potrivit datelor obținute, rezervările totale și check-in-urile au scăzut cu 95% pe 14 mai, comparativ cu anul trecut. (https://on.mktw.net/2Zaa6Ez)

Economia Germaniei s-a contractat cu 2,2% în primul trimestru al lui 2020, dar stă mai bine decât cea a vecinilor europeni precum Franța sau Italia. Cu toate acestea, o cădere mult mai mare va avea loc în al doilea trimestru. Ultimele date statistice publicate de Berlin au arătat totodată că economia s-a contractat cu 0,1% în ultimul trimestru din 2019, ceea ce înseamnă că Germania este oficial în recesiune. Pentru al doilea trimestru, situația va arăta probabil mai rău, ținând cont că la ora actuală, multe afaceri precum hotelurile, barurile și restaurantele rămân închise. Perspectivele sunt în orice caz mai proaste pentru celelalte economii majore din UE, precum Franța sau Italia. Lovite mult mai grav de criza coronavirusului decât Germania, economiile din Franța și Italia s-au contractat cu 5,8%, respectiv 4,7% în primul trimestru, raportat la ultimul trimestru din 2019. (https://bit.ly/2LDQBMF)

Situație inedită în orașul cu două seturi de restricții. Belgienii care nu pot traversa strada pentru a face cumpărături, fiindcă ajung în Olanda. Pe fond, este vorba de o enclavă belgiană din teritoriul Olandei, pe care belgienii o numesc Baarle-Hertog, iar olandezii îi zic Baarle-Nassau. (https://cnn.it/2WWWJVI)

Uniunea Europeană şi Spania vor organiza la 26 mai o videoconferinţă a donatorilor pentru a ajuta milioanele de venezueleni care fug din ţara lor şi ţările din America Latină care îi adăpostesc, a anunţat ieri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell. (https://bit.ly/2yZUB7y)

Fostul deputat conservator şi avocat Stephan Harbarth a fost ales vineri preşedinte al puternicei Curţi Constituţionale germane, la scurt timp după o decizie controversată a acestei instanţe care a cenzurat parţial programele de asistenţă ale Băncii Centrale Europene, provocând o criză instituţională în Europa. Predecesorul său, Andreas Vosskuhle, şi-a încheiat mandatul de 12 ani la 6 mai, la o zi după decizia BVG de a cere BCE să justifice, în decurs de trei luni, dacă achiziţiile sale de obligaţiuni sunt în conformitate cu mandatul. (https://bit.ly/2Z5y3wZ)

Constructorul auto german Volkswagen a anunţat ieri că a oprit livrările de automobile Golf 8, după ce la unele vehicule de acest tip a fost descoperită o problemă la sistemul care apelează automat serviciul de urgenţă. Este vorba de eCall, un sistem care apelează automat serviciul de urgenţă 112 atunci când automobilul este implicat într-un accident rutier serios. Această funcţie este obligatorie conform unei reglementări a Uniunii Europene din 2018. Potrivit unei surse din apropierea companiei, cel puţin 30.000 de autoturisme sunt afectate de această problemă. (https://bit.ly/2Lx7M2L)

Ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi-au dat ieri acordul pentru aderarea Costa Rica la OECD, devenind astfel cel de al 38-lea stat care va face parte din acest club select al celor mai bogate economii ale planetei. Preşedintele Costa Rica, Carlos Alvarado, şi secretarul general al OECD urmează să semneze un acord de adeziune în zilele următoare. De reținut că în prezent, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare, iar cele 37 de state membre deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. (https://reut.rs/363kIqo)

Constructorul auto italo-american Fiat Chrysler Automobiles NV poartă discuţii pentru a obţine o linie de credit garantată de stat în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro, pentru a-şi consolida poziţia financiară pe fondul scăderii vânzărilor din cauza coronavirusului. Potrivit surselor, divizia din Italia a Fiat Chrysler Automobiles NV discută această linie de credit cu grupul bancar italian Intesa Sanpaolo SpA. Societatea italiană de asigurare de credite Sace SpA ar urma să ofere o garanţie publică pentru 80% din suma de 6,3 miliarde euro. Această garanţie va trebui să fie acordată pe baza unui decret al Ministerului italian de Finanţe. Fiat Chrysler a decis să îşi consolideze lichiditatea, după ce în primele trei luni ale anului a consumat 5,5 miliarde de dolari ca urmare a închiderii uzinelor ale din America de Nord şi scăderii vânzărilor de noi autoturisme. Recent atât Fiat Chrysler cât şi constructorul francez PSA Group au decis să renunţe la plata unor dividende în valoare de 1,1 miliarde euro, pe care cele două companii au acceptat să le plătească în cadrul acordului lor de fuziune. De reținut că dacă se va concretiza această situație, Fiat Chrysler ar fi beneficiarul celui mai mare împrumut garantat de un guvern european în perioada pandemiei, după ce luna trecută UE şi-a dat acordul pentru un împrumut garantat de statul francez în valoare de 5 miliarde de euro pentru Renault SA. (https://reut.rs/3dTxQRQ)

Vârsta medie a femeilor din cele 27 de state membre ale UE care dau naştere primului lor copil a crescut gradual, de la 28,8 ani în 2013 la 29,3 ani în 2018, iar singurele state membre unde vârsta medie este sub 27 de ani sunt Bulgaria şi România, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică. Pe fond, Eurostat precizează că cea mai mare schimbare s-a înregistrat în Estonia, unde vârsta medie a crescut cu 1,2 ani, de la 26,5 ani în 2013 la 27,7 ani în 2018. Estonia este urmată de Letonia şi Lituania (ambele cu 1,1 ani). În aceeaşi perioadă au existat uşoare modificări în Slovacia şi Suedia (ambele cu 0,2 ani), Cehia şi Slovenia (ambele cu 0,3 ani). În statele membre, cea mai ridicată vârstă medie a femeilor care dau naştere primului lor copil s-a înregistrat în 2018 în Italia (31,2 ani), Spania (31), Luxemburg (30,9 ani), Irlanda (30,5 ani) şi Grecia (30,4 ani), iar singurele state membre unde vârsta medie este sub 27 de ani sunt Bulgaria (26,2 ani) şi România (26,7 ani). (https://bit.ly/3fTwS9U)

Institutul European de Inovare şi Tehnologie a lansat Iniţiativa EIT privind răspunsul în caz de criză, sprijinind soluţiile inovatoare pentru redresarea socială şi economică, ca parte a eforturilor colective ale Uniunii Europene de combatere a crizei provocate de coronavirus. Pe fond, institutul European de Inovare şi Tehnologie pune la dispoziţie o finanţare suplimentară în valoare de 60 milioane euro pentru a ajuta inovatorii să genereze soluţii de mare impact care să abordeze provocările fără precedent cauzate de criză. Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a declarat: ""Într-un moment de criză, precum cel cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să ne asigurăm că resursele sunt direcţionate în aşa fel încât să conducă la rezultate rapide. Ne asigurăm că sprijinul financiar este sporit şi distribuit mai rapid celor care lucrează la cele mai promiţătoare răspunsuri la întrebările dificile ridicate de COVID-19. Datorită iniţiativei EIT privind răspunsul în caz de criză, inovatorii din UE vor beneficia de sprijin suplimentar care îi va ajuta să depăşească această situaţie fără precedent şi să ofere în continuare soluţii inovatoare pentru Europa şi cetăţenii săi". (https://bit.ly/3bx0g2g)

Institutul pentru Sănătate din Olanda a publicat recomandările pentru persoanele singure în materie de sex. Masturbarea și sexul de la distanță sunt posibile, în timp ce este încurajată precauția și evitarea contactului fizic cu parteneri care au fost în izolare. (https://bbc.in/2T7N9xZ)

Un prinț saudit și consilier guvernamental și-a cumpărat cetățenie europeană pentru sine și alți șase membri ai familiei în Cipru, țară membră care are un controversat program numit ”Golden Visa”, prin care oferă cetățenie unor persoane care pot plăti o investiție de minim două milioane de euro. Din 2013 până în prezent, Cipru a vândut aproximativ 4000 de pașapoarte unor străini, conform unui raport recent al organizației Global Witness. (https://bit.ly/2TaD6IR)

Zeci de mii de persoane s-au refugiat vineri în adăposturi de urgenţă, în Filipine, din cauza taifunului Vongfong, care complică lupta împotriva covid-19. (https://bit.ly/2zG24bZ)

Marina Statelor Unite a oferit producătorului militar Boeing un contract de aproape 2 miliarde dolari pentru a furniza Arabiei Saudite noi rachete de atac la sol și alte proiectile atât pentru Arabia Saudită, cât și pentru Qatar. Anunțul vine în contextul în care Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că retrage două sisteme de apărare Patriot din Arabia Saudită. SUA continuă să sprijine statele din Golf în combaterea Iranului. (https://bit.ly/2zEpvma)

Au crescut cererile pentru cumpărarea unei insule private. Începând cu luna martie a apărut un interes crescut pentru escapadele pe insule private și exclusiviste. Celebrități ca Leonardo di Caprio și George Clooney dețin propria insulă. (https://cnn.it/3bE3QaM)

Facebook, împreună că China Mobile și alte companii, va construi un cablu de internet submarin lung de 37.000 kilometri, care va lega Africa și Orientul Mijlociu de Europa. Costul total va fi aproape de $1 miliard. (https://bloom.bg/2X7usfo)

Sony a dezvoltat primul senzor foto cu inteligență artificială integrată. Camerele ce-l vor folosi vor dobândi “inteligent vision” și vor aduce beneficii pentru retail și fabricile automatizate. (https://bloom.bg/2LwrOKq)

Netflix a cumpărat drepturile de realizare a filmului cu supereroi în care vor juca Dwayne Johnson şi Emily Blunt, intitulat "Ball and Chain", bazat pe revista de benzi desenate cu acelaşi nume şi care prezintă aventurile a doi soţi cu puteri extraordinare. (https://bit.ly/3dQP5D2)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier