• Marco Badea

Tribuna Internațională - 16 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Coasta de Fildeș, acolo unde mai mulți copii se joacă în pauza dintre orele de școală, desigur, respectând măsura de protecție anti-COVID-19 privind purtarea măștii. Am ales această poză pentru că astăzi se celebrează Ziua Copilului African, marcată încă din 1991, la inițiativa Organizației Unității Africane și a UNICEF.

Photo source: https://www.instagram.com/p/CBXHhMUIF0W/

Comisia Europeană a anunţat, ieri, că angajează peste 38 de milioane de euro prin intermediul programului de cercetare şi inovare al UE, "Orizont 2020", pentru a sprijini mai multe proiecte inovatoare în domeniul protecţiei infrastructurii critice împotriva ameninţărilor cibernetice şi fizice şi pentru a face oraşele mai inteligente şi mai sigure. Potrivit Executivului comunitar, în cadrul a trei proiecte (SAFETY4RAILS, 7SHIELD şi ENSURESEC) se vor depune eforturi pentru a îmbunătăţi prevenirea, detectarea, răspunsul şi reducerea ameninţărilor cibernetice şi fizice la adresa reţelelor de metrou şi de cale ferată, a infrastructurii spaţiale terestre şi a sateliţilor, precum şi a comerţului electronic şi a serviciilor de livrare. Alte două proiecte (IMPETUS şi S4ALLCITIES) vizează sporirea rezilienţei infrastructurilor şi serviciilor oraşelor, dar şi protejarea cetăţenilor în cazul unor incidente de securitate în spaţiile publice. Se preconizează că proiectele vor începe între iunie şi octombrie 2020 şi că vor dura doi ani. Pe fondul acestui context, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel a declarat: "În ultimii ani, am sprijinit acţiunile de cercetare şi inovare în domeniul securităţii cibernetice care contribuie la o mai bună protecţie a infrastructurilor-cheie şi a persoanelor care trăiesc în oraşele inteligente din Europa. Sunt încântată de faptul că, astăzi, suntem în măsură să oferim finanţare suplimentară semnificativă, prin intermediul programului 'Orizont 2020', pentru soluţii în materie de securitate, de confidenţialitate şi de diminuare a ameninţărilor". La rândul său, comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a apreciat că asigurarea reţelelor şi a sistemelor informatice şi sporirea rezilienţei cibernetice sunt esenţiale pentru conturarea viitorului digital al Europei. Trebuie reținut că sprijinul anunţat ieri face parte din angajamentul UE de a construi o cultură solidă a securităţii cibernetice şi de a consolida capacităţile de rezistenţă şi de răspuns eficient la potenţialele ameninţări şi atacuri cibernetice. (https://bit.ly/2B8MdUf)

Ponderea cheltuielilor pentru servicii culturale în cheltuielile guvernamentale generale la nivelul Uniunii Europene a fost în medie de 1% în anul 2018, acelaşi nivel la care s-a situat în fiecare an începând din 2013, arată datele publicate azi de Eurostat. Cu toate acestea, în rândul statelor membre există diferenţe semnificative. Astfel, în anul 2018, ţările fruntaşe când vine vorba de ponderea cheltuielilor pentru servicii culturale în cheltuielile guvernamentale au fost: Letonia, cu 2,8%, Ungaria, cu 2,7% şi Estonia, cu 2,4%. La polul opus s-au clasat țări precum Grecia, cu 0,3%, Cipru, cu 0,5% şi Italia şi Portugalia, ambele cu 0,6%. În acest context, România se situează exact la nivelul mediei din UE, ponderea cheltuielilor pentru servicii culturale în cheltuielile guvernamentale fiind de 1% în anul 2018. De reținut că în 2018, în România a fost și an centenar. Totodată, la egalitate cu România sunt Belgia, Olanda şi Suedia, iar sub țara noastră se situează ţări precum Germania, Finlanda şi Irlanda, unde ponderea cheltuielilor pentru servicii culturale în cheltuielile guvernamentale a fost mai mică de 1% în ultimii ani. În același timp, Eurostat subliniază că în 2018 comparativ cu 2013 nu s-au înregistrat modificări semnificative în cazul majorităţii statelor membre când vine vorba de cheltuielilor guvernamentale pentru servicii culturale. Excepţia este Ungaria, unde ponderea cheltuielilor pentru servicii culturale în cheltuielile guvernamentale aproape s-a dublat, de la 1,5% până la 2,7%. (https://bit.ly/2zC18px)

Marea Britanie şi Uniunea Europeană au convenit ieri , în cadrul unei videconferinţe, că este necesar un nou impuls în discuţiile privind relaţia post-Brexit între cele două părţi, susţinând planurile de intensificare a negocierilor care s-au blocat şi necesitatea de a lucra intens ''pentru a stabili o relaţie''. Pe fond, "părţile au convenit cu toate acestea că este necesar un nou impuls. Ele au sprijinit planurile convenite de negociatori pentru intensificarea discuţiilor în iulie şi crearea celor mai favorabile condiţii pentru încheierea şi ratificarea unui acord înainte de sfârşitul anului 2020'', potrivit unei declaraţii comune. Astfel, cele două părţi cer ''găsirea rapidă a unui teren comun de înţelegere asupra principiilor care stau la baza oricărui acord'', se arată în declaraţia difuzată după o oră de discuţii între premierul britanic Boris Johnson şi liderii UE, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Aceste discuţii, primele la acest nivel, au loc în contextul în care negocierile asupra unui acord, în special comercial, între Regatul Unit şi UE sunt total blocate, cu circa şase luni înainte de sfârşitul perioadei de tranziţie. De reținut că un eşec al negocierilor între Regatul Unit, care a părăsit UE pe 31 ianuarie, şi cei 27 ar avea consecinţe economice potenţial devastatoare, agravate şi mai mult de criza provocată de pandemia de coronavirus. (https://bit.ly/2YHmLNF)

În același timp, Boris Johnson a declarat că, în opinia sa, este posibil să se ajungă la un acord de principiu privind relaţiile post-Brexit ale Marii Britanii cu UE până la sfârşitul lunii viitoare, adăugând că "Nu vedem niciun motiv pentru care nu am face asta în iulie". Totodată, prim-ministrul britanic a spus că "Nu cred că suntem de fapt atât de departe, dar ceea ce avem nevoie acum este să vedem un pic de energie în negocieri". De asemenea, Johnson a adăugat că nu intenţionează să vadă negocierile desfăşurându-se până în toamnă sau iarnă, "aşa cum cred că s-ar dori la Bruxelles". (https://bloom.bg/37zu3an)

Premierul italian Giuseppe Conte a promis ieri un "proiect clar pentru viitorul ţării", în cea de-a doua zi de dezbateri intitulate "Stati Generali" pe tema relansării economice post-coronavirus, prezentând în linii mari acest plan. Conte a declarat în faţa principalelor organizaţii sindicale: "Nu putem ieşi din această criză fără un plan clar pentru viitorul ţării. Un proiect curajos, împărtăşit, care va permite Italiei să reînceapă prin eliminarea obstacolelor care i-au pus piedici în ultimii ani". Pe fond, pandemia de COVID-19 va fi în cele din urmă "un accelerator" al schimbărilor pe care Italia le cunoaşte în domeniile climei, demografiei sau digitalizării, a declarat premierul. "Nu vom risipi un singur euro", a mai spus acesta, referindu-se la banii care vor veni de la Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, Italia trebuie să beneficieze de 172 miliarde de euro. Pentru acest lucru, ea trebuie să contureze un plan foarte detaliat, care va fi prezentat în septembrie la Bruxelles. Proiectul guvernului Conte stabileşte nouă priorităţi de dezvoltare pentru ţară. În primul rând, prevede un proiect digital major, cu o ţară "complet digitalizată", o mare "reţea naţională unică de fibră optică" şi 5G. De asemenea, sunt planificate investiţii masive pentru modernizarea infrastructurilor, a autostrăzilor, a porturilor şi a aeroporturilor şi a căilor ferate, dar şi în favoarea unei economii durabile, prietenoase cu mediul. Acest proiect acordă o atenţie deosebită celor cinci sectoare importante pentru economia ţării, cu "planuri de sprijin" pentru turism, industria auto, patrimoniul artistic şi cultural, sectorul pescuit-agricultură şi metalurgie. Guvernul intenţionează totodată să investească mai mult în educaţie şi cercetare şi să introducă modificări în sistemul de justiţie pentru a atenua lentoarea sa tradiţională. Un capitol este, de asemenea, dedicat unei "reforme fiscale" şi luptei împotriva evaziunii fiscale, un flagel în peninsulă. (https://bit.ly/3fqdbW4)

Comisia Europeană a trimis la sfârșitul săptămânii trecute statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere vizând extinderea domeniului de aplicare al cadrului temporar privind ajutoarele de stat adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de coronavirus. Pe fond, cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, pentru a oferi mai multe posibilităţi de a se obţine sprijin public pentru cercetarea, testarea şi producerea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, precum şi pentru a proteja locurile de muncă şi pentru a sprijini în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare şi de datorie subordonată. În prezent, Comisia propune extinderea din nou a domeniului de aplicare a cadrului temporar, permiţând statelor membre să sprijine anumite microîntreprinderi şi întreprinderi mici, inclusiv întreprinderile nou-înfiinţate care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019, şi de asemenea să ofere stimulente pentru ca investitorii privaţi să participe la măsurile de recapitalizare în contextul crizei generate de coronavirus. Statele membre au acum posibilitatea de a formula observaţii cu privire la proiectul de propunere a Comisiei. În acest context, comisarul european în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager a declarat: "Microîntreprinderile, întreprinderile mici şi întreprinderile nou-înfiinţate se confruntă cu provocări specifice ca urmare a crizei generate de pandemia de coronavirus. Aceste întreprinderi sunt esenţiale pentru redresarea economică a Uniunii. Iată de ce propunem extinderea cadrului temporar pentru a permite statelor membre să acorde un sprijin suplimentar microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, inclusiv întreprinderilor nou-înfiinţate. În plus, propunem introducerea unor condiţii care să ofere stimulente investitorilor privaţi, astfel încât aceştia să se implice, alături de stat, în eforturile de recapitalizare. Acest lucru este binevenit întrucât reduce nevoia finanţării prin intermediul ajutoarelor de stat, precum şi riscul de denaturare a concurenţei". Altfel spus, scopul principal al cadrului temporar este de a oferi un sprijin specific întreprinderilor viabile care au intrat în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de coronavirus. Prin urmare, societăţile care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru a primi ajutor în temeiul cadrului temporar, dar pot beneficia de ajutor în baza normelor existente privind ajutoarele de stat, în special conform Orientărilor privind salvarea şi restructurarea. Aceste orientări stabilesc condiţii clare potrivit cărora aceste societăţi trebuie să stabilească planuri de restructurare solide care să le permită să atingă viabilitatea pe termen lung. (https://bit.ly/3ht12lf)

China a demis mai mulţi oficiali locali dintr-o suburbie a Beijingului unde a izbucnit un focar de coronavirus la o mare piaţă, stârnind temeri privind un al doilea val care ar putea să apară în capitala țării. Pe fond, vicepremierul districtului Fengtai din sud-vestul capitalei, unde se află piaţa Xinfadi, Zhou Yuqing, a fost demis din funcţie pentru "neîndeplinirea sarcinilor" şi este în prezent investigat. Totodată, secretarul comisiei Partidului Comunist pentru municipalitatea Huaxiang, din districtul Fengtai, Wang Hua, şi managerul general al Xinfadi, Zhang Yuelin, au fost de asemenea demişi în urma apariţiei focarului. (https://bit.ly/2YHVY3T)

Un tribunal rus l-a declarat vinovat ieri pe fostul puşcaş marin american Paul Whelan de spionaj în favoarea SUA şi l-a condamnat la 16 ani de închisoare după un proces cu uşile închise, denunţat de diplomaţi americani ca nedrept şi opac. Whelan, care, în afară de cetăţenia americană, dispune şi de paşapoarte britanic, canadian şi irlandez, se află în detenţie de când a fost arestat de Serviciul Federal de Securitate din Rusia într-o cameră de hotel din Moscova la 28 decembrie 2018. Moscova susţine că Whelan, în vârstă de 50 de ani, a fost prins în flagrant cu un stick USB conţinând informaţii clasificate. Whelan, care a pledat nevinovat, a declarat că i s-a întins o cursă pentru că pe stick-ul pe care îl primise de la o cunoştinţă rusă credea că sunt fotografii dintr-o vacanţă petrecută anterior în Rusia. Diplomaţi americani consideră cazul drept un "obstacol semnificativ" în "ameliorarea relaţiilor" cu Moscova, deja deteriorate, şi au declarat în repetate rânduri că Whelan nu este vinovat, cerând Rusiei să-l pună în libertate. Procurorii, care susţin că Whelan ar fi cel puţin colonel în serviciul de informaţii militare al SUA, au cerut o sentinţă de 18 ani de privare de libertate într-o închisoare de maximă securitate. Judecătorul, care a pronunţat sentinţa ieri, a declarat că acesta îşi va ispăşi pedeapsa într-un "lagăr cu regim sever". Prezent la pronunţarea sentinţei, Paul Whelan a anunţat imediat că o va contesta şi a denunţat un "simulacru de proces". (https://cnn.it/3fxnEin)

Pe fondul actualului context, Statele Unite s-au declarat "indignate" de condamnarea în Rusia a americano-britanicului Paul Whelan la 16 ani de închisoare pentru spionaj şi au cerut "eliberarea imediată" a acestuia. Într-un comunicat, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a deplâns "un proces secret, cu dovezi ţinute secrete şi fără drepturi adecvate pentru apărare", adăugând: "Avem motive serioase să credem că Whelan a fost privat de garanţii legate de un proces echitabil, pe care Rusia este datoare să i-l asigure în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale în materie de drepturi ale omului". (https://bbc.in/3d3igBZ)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Varşoviei solicitările depuse de doi judecători şi o avocată care acuză Curtea Supremă din Polonia de lipsă de independenţă, noi recursuri împotriva reformelor derulate de conservatorii aflaţi la putere. CEDO a cerut la 5 iunie guvernului polonez să îi furnizeze observaţiile sale asupra celor trei cereri, introduse în august, septembrie şi octombrie 2019, conform unui comunicat difuzat ieri de instanţa de la Strasbourg. Cei trei petiţionari sunt o avocată care a fost suspendată din funcţie timp de trei ani şi al cărei apel a fost respins de camera disciplinară a Curţii Supreme şi doi judecători care au aplicat pentru alte posturi şi care au înaintat recurs în faţa Curţii Supreme după decizia Consiliului Naţional al Magistraturii de a nu îi recomanda pentru respectivele poziţii. Toţi trei acuză faptul că cele două camere ale Curţii Supreme sunt constituite la recomandările CNM, organ constituţional menit a garanta independenţa judecătorilor, dar ai cărui membri nu mai sunt aleşi de judecători, ci de camera inferioară a parlamentului, în baza unei legi controversate din 2017. Potrivit petiţionarilor, Curtea Supremă poloneză nu poate fi considerată, prin urmare, un tribunal independent şi imparţial. Pe fond, CEDO a fost deja sesizată în mai multe alte cazuri legate de reformele din sistemul judiciar polonez introduse în ultimii ani. Promovate de conservatorii naţionalişti din Partidul Lege şi Justiţie aflat la putere din 2016, aceste reforme au fost criticate atât în mediile judiciare poloneze, cât şi de către UE, care le reproşează că aduc atingere separării puterilor în stat. În aprilie anul acesta, Curtea de Justiţie a UE a dispus ca Polonia să suspende imediat activitatea camerei disciplinare a Curţii Supreme, fondată în 2017, din cauza unor suspiciuni de lipsă de independenţă. De reținut și că, Comisia Europeană a declanşat de asemenea în 2017 împotriva Poloniei aşa-numita procedură a Articolului 7 din Tratatul UE, un mecanism prevăzut în caz de "încălcare gravă" a statului de drept într-o ţară membră a blocului comunitar. (https://reut.rs/3e6cnFF)

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a acceptat ieri propunerea grupului de state africane de organizare a unei dezbateri de urgenţă, mâine, cu privire la rasism şi violenţele forţelor de poliţie, într-un context de mobilizare mondială după moartea lui George Floyd în SUA. Decizia a fost adoptată în unanimitate de cele 47 de state membre, cu ocazia reluării la Geneva a celei de-a 43-a sesiuni a Consiliului, întreruptă la mijlocul lui martie de pandemia de COVID-19. De reținut totuși că Statele Unite nu sunt membre ale acestui for. Pe fond, într-o scrisoare adresată în numele Grupului statelor africane, ambasadorul din Burkina Faso, Dieudonné Désiré Sougouri, solicitase încă de săptămâna trecută organizarea unei dezbateri cu privire la "încălcările actuale de inspiraţie rasială ale drepturilor omului, la rasismul sistematic, brutalitatea poliţiei şi violenţa împotriva manifestaţiilor paşnice". Apelul a intervenit după ce familia lui George Floyd, familiile altor victime ale violenţelor de poliţie şi peste 600 de ONG-uri au chemat Consiliul pentru Drepturile Omului să se sesizeze de urgenţă în problema rasismului şi a impunităţii de care beneficiază, în opinia lor, poliţia în SUA. Trebuie precizat că această dezbatere de urgenţă va fi doar a cincea de la crearea Consiliului în 2006. Precedentele dezbateri de urgenţă s-au referit la intervenţia israeliană împotriva unei flotile de ajutor pentru Gaza în iunie 2010, situaţia drepturilor omului în Siria în martie 2012, evaluarea drepturilor omului în Siria în mai 2013 şi situaţia în regiunea siriană Ghouta de Est în martie 2018. (https://n.pr/3d4jM71)

Ministerul de Externe rus a declarat ieri că planurile americane de a ridica restricţiile la vânzările de drone cu armament greu ar afecta sever un acord în domeniul controlului armelor din 1987 care reglementează exportul de tehnologie privind rachetele. Administraţia Trump prevede reinterpretarea acordului încheiat între 34 de ţări cu scopul de a permite subcontractorilor americani din domeniul apărării să poată să comercializeze mai multe drone de fabricaţie SUA diferitelor ţări, au declarat pentru presa britanică trei şefi executivi din industria apărării şi un oficial american. Pe fond, schimbarea acestei politici ar putea deschide calea vânzărilor de drone americane echipate cu armament unor guverne mai puţin stabile cărora li s-a interzis să le cumpere în conformitate cu regimul de control al tehnologiei rachetelor de acum 33 de ani. (https://reut.rs/2N2E9qA)

Între Turcia şi Rusia nu există divergenţe tehnice asupra problemelor ce se referă la conflictul din Libia şi cele două ţări vor continua să urmărească în comun stabilirea unui armistiţiu de durată pe acest teritoriu, a declarat ieri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu. Cavusoglu şi omologul său rus Serghei Lavrov au amânat negocierile programate să aibă loc în weekend şi care urmau să se concentreze pe Libia şi Siria, ţări în care ele sprijină părţi diferite în conflicte separate. Făcând aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de ministrul de externe iranian Javad Zarif, Cavusoglu a dat asigurări că această amânare nu are legătură cu nicio problemă persistentă în ceea ce priveşte "principiile fundamentale" dintre cele două părţi asupra Libiei şi Siriei. (https://bit.ly/37x5QRX)

Cele două partide irlandeze de centru-dreapta, Fine Gael şi Fianna Fail, şi Partidul Verde au ajuns ieri la un acord pentru formarea unui guvern de coaliţie, la patru luni după alegerile legislative care au divizat peisajul politic din Republica Irlanda. De reținut că premierul Leo Varadkar asigură interimatul în funcţia de şef al guvernului după alegerile din 8 februarie, când partidul său, Fine Gael, a înregistrat un rezultat mai slab decât ceilalţi concurenţi. Mai trebuie spus că formațiunea Fianna Fail s-a plasat în frunte câştigând 38 din cele 160 de locuri în camera inferioară a parlamentului irlandez, în faţa Sinn Fein, care a obținut 37 de parlamentari, iar formațiunea Fine Gael doar 35. Sinn Fein, considerat odată vitrina politică a IRA, grup paramilitar opus prezenţei britanice în Irlanda de Nord, a provocat senzaţie realizând un progres istoric, într-o ţară unde viaţa politică este dominată de un secol de cele două mari partide centriste. Sinn Fein a fost plasat în frunte de 24,5% dintre alegători, înaintea celor două mari partide centriste, dar pentru că a prezentat insuficienţi candidaţi, doar 42 de candidaţi, adică cu aproximativ jumătate mai puţin decât Fianna Fail şi Fine Gael, s-a plasat pe locul al doilea, lăsând cele două partide centriste fără suficiente locuri pentru un guvern majoritar. Pe fond, eforturile iniţiale pentru formarea unui guvern au eşuat după ce Fianna Fail şi Fine Gael a exclus orice coaliţie cu Sinn Fein, ale cărui obiective include o Irlanda unită. Primul ministru Leo Varadkar din partea Fine Gael şi liderul Fianna Fail, Micheal Martin, au început negocierile cu Partidul Verde în martie, în încercarea de a pune capăt impasului post-electoral. Cele două formaţiuni centriste aveau nevoie de susţinerea a 12 deputaţi din partea ecologiştilor pentru a atinge pragul de 80 de mandate necesare pentru formarea unei majorităţi parlamentare. Astfel, mai multe concesii le-au fost făcute verzilor, printre care măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi investiţii importante în transporturi durabile. (https://bit.ly/2AEyYdY)

Alegerile parlamentare din Macedonia de Nord vor avea loc pe 15 iulie, a anunţat luni liderul partidului social-democrat, fostul premier Zoran Zaev, menţionând că data a fost convenită cu liderul partidului de dreapta de opoziţie VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski. Aceasta a mai spus că s-a făcut acest pas pentru a pune capăt acestui război al nervilor, pentru ca oamenii să nu sufere. SDSM îşi demonstrează din nou măreţia, înţelegerea şi responsabilitatea, a mai spus Zaev. Totodată, cetăţenii care nu se pot deplasa de la domiciliu, cei infirmi şi în vârstă vor vota cu două zile mai devreme, inclusiv cei infectaţi cu noul coronavirus. (https://bit.ly/2BgeSGE)

Iranul nu poate bloca inspecţiile nucleare la două instalaţii suspecte pe motiv că descoperirile făcute de servicii de informaţii străine au direcţionat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică către aceste locaţii, a declarat şeful AIEA, Rafael Grossi, ieri la Viena. Aceasta a precizat: "Observ cu o îngrijorare serioasă că, de peste patru luni, Iranul ne-a refuzat accesul în două locuri şi că, de aproape un an, nu s-a angajat în discuţii de fond pentru a ne clarifica întrebările legate de posibile materiale nucleare secrete şi activităţi din trecut", adăugând: "Solicit Iranului să coopereze imediat şi pe deplin". Trebuie precizat că misiunea diplomatică a Iranului la Viena a susţinut, într-o declaraţie săptămâna trecută, că cererea de acces a AIEA nu a avut baze legale, deoarece s-a bazat pe informaţii furnizate de serviciile secrete. Mai trebuie eviden'iat faptul că, Iranul a înlăturat aparent urmele unor activităţi din trecut la cele două instalaţii, conform unui raport recent al AIEA, care foloseşte frecvent sateliţi dacă este împiedicată să viziteze anumite locuri. AIEA a mai raportat la începutul lunii iunie că Iranul a continuat să îmbogăţească uraniu mult peste limitele stabilite prin acordul său cu marile puteri în 2015. (https://bit.ly/2AEBPDG)

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat ieri că a deschis o anchetă împotriva lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant şi critic al Kremlinului, privind o presupusă calomnie prin intermediul unor comentarii pe care el le-a făcut în social media. Într-un comunicat, Comitetul de Investigaţii susţine că Navalnîi a postat luna aceasta un videoclip în care doi veterani ruşi din cel de-Al Doilea Război Mondial vorbesc despre reformele constituţionale radicale alături de comentarii false şi asociate calomniei. De reținut că Aleksei Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, este un oponent făţiş al preşedintelui rus Vladimir Putin şi încearcă să construiască o mişcare anti-Kremlin expunând corupţia din structurile oficiale ale Rusiei. (https://reut.rs/3d6E6EE)

Poliţiştii din capitala Germaniei vor fi echipaţi cu camere video portabile în anumite misiuni începând de anul viitor, în baza unei noi legislaţii prezentate ieri Senatului Berlinului. Legislaţia revizuită privind forţele de poliţie a fost negociată de-a lungul anilor de către partenerii de coaliţie: social-democraţii și partidul de extremă stânga Die Linke, cât şi partidul Verzilor. (https://cnet.co/2Cc2mss)

Germania a semnalat că va insista pentru o linie mai dură a UE faţă de China, potrivit unui proiect de document care ar putea constitui o cerere mai fermă pentru ''reciprocitate'', văzută drept un cod de acces pentru firmele europene şi un nou accent pe ''valori''. De reținut că Germania preia preşedinţia rotativă a UE în a doua jumătate a acestui an. Printre priorități, Germania a subliniat într-un document de 24 de pagini: ''Vrem să dezvoltăm cooperarea cu China şi să acţionăm pentru mai multă reciprocitate în toate domeniile politice''. Totodată, referirea la reciprocitate survine după plângerile din partea unor companii germane care nu au acelaşi acces la pieţele din China, aşa cum au companiile chineze în Germania. "Politica chineză faţă de toate instituţiile UE şi statele membre ar trebui să fie unită şi echilibrată şi să fie orientată pe termen lung spre interese şi valori comune ale UE'', e de părere Berlinul. Cuvântul ''valori'' ar putea sugera un accent mai mare pe probleme precum democraţia, drepturile omului şi autonomia Hong Kong-ului. Germania a anunţat la începutul acestei luni că un summit prevăzut în septembrie la Leipzig între China şi UE a fost amânat din cauza coronavirusului. (https://reut.rs/2Cc36Og)

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat ieri că reduce la 25.000 numărul soldaţilor americani staţionaţi în Germania, acuzând Berlinul că este "restanţier" la plăţile către NATO. (https://bit.ly/3hzE4so)

Totodată, premierul polonez a încercat ieri să aplaneze îngrijorările Germaniei cu privire la un proiect menit să crească numărul de soldaţi americani în ţara sa. (https://bit.ly/37CEKZx)

Preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a afirmat ieri că ţara sa este dispusă, din motive umanitare, să vândă petrol Venezuelei pradă penuriei de carburanţi, în pofida presiunilor SUA. Preşedintele de stânga a precizat că autorităţile de la Caracas nu au cerut ajutorul Mexicului, dar "dacă ne vor adresa această solicitare şi dacă este vorba despre ajutor umanitar, vom face acest lucru". În ciuda uriaşelor rezerve de petrol ale Venezuelei, producţia s-a prăbuşit. Populaţia se confruntă cu grave penurii de carburanţi, amplificate de impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei. (https://bit.ly/3d9K0Fc)

Emisarul american pentru Serbia şi Kosovo, Richard Grenell, a declarat ieri că Belgradul şi Pristina au acceptat o întâlnire la Casa Albă pentru a încerca relansarea dialogului blocat de peste un an. Reuniunea a fost anunţată pe Twitter de Richard Grenell, emisarul numit de preşedintele american, Donald Trump, pentru a promova dialogul dificil dintre Serbia şi fosta sa provincie. (https://bit.ly/2URn4o2)

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, se va întâlni mâine în Hawaii cu înaltul responsabil chinez Yang Jiechi, reluând dialogul după tensiuni extreme care au opus primele două puteri mondiale în punctul de apogeu al pandemiei. (https://bit.ly/2UKBENN)

Chile a prelungit cu o perioadă de trei luni "starea de excepţie constituţională în caz de catastrofă", pentru a stopa pandemia de COVID-19, măsură ce oferă guvernului baza legală pentru recurgerea la armată în scopul asigurării ordinii publice. (https://bit.ly/3hvwnDN)

Armata nord-coreeană a ameninţat să-şi reinstaleze trupele în zonele de frontieră cu Sudul care au fost demilitarizate anterior în virtutea unor acorduri intercoreene. Tensiunile au escaladat după ce militanţi sud-coreeni ar fi paraşutat circa 50.000 de pliante de propagandă antiguvernamentală în Coreea de Nord. Astfel de campanii caută în general să-i încurajeze pe nord-coreeni să-şi răstoarne guvernul. Pe fond, Coreea de Nord examinează un plan "ca armata să ocupe din nou poziţii în zonele demilitarizate în virtutea unui acord intercoreean pentru a transforma linia frontului într-o fortăreaţă şi a spori şi mai mult vigilenţa militară împotriva Sudului". (https://bit.ly/3fsrCZH)

Departamentul de poliţie din New York va desfiinţa o brigadă de poliţişti anticriminalitate care acţionau în civil, a anunţat şeful NYPD ieri, pe fondul înmulţirii apelurilor la o reformă a practicilor de poliţie pe teritoriul Statelor Unite. Brigada avea ca misiune anchetarea infracţiunilor violente şi a fost implicată în unele din cele mai controversate intervenţii cu arma ale poliţiei. (https://nyti.ms/2UOLG0z)

Donald Trump a declarat că fostul său consilier de securitate naţională John Bolton s-ar putea confrunta cu o "problemă penală" dacă nu opreşte publicarea unei cărţi care este extrem de critică la adresa liderului de la Casa Albă. (https://bit.ly/2B8JBWr)

Sonda europeană Solar Orbiter a efectuat ieri prima trecere prin punctul cel mai apropiat de Soare, ajungând la o distanţă de doar 77 milioane de kilometri de acesta. SolO a fost lansată în februarie şi are misiunea de a ne ajuta să înţelegem ce se află la baza comportamentului dinamic al corpul ceresc central al sistemului nostru planetar. Trecerea prin cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Soare, cunoscută sub numele de periheliu, face ca sonda să se afle între orbitele lui Venus şi Mercur. În următorii ani, SolO se va apropia şi mai mult, ajungând până la 43 de milioane de kilometri de Soare. Până în prezent, doar cinci alte misiuni s-au aventurat şi mai mult în profunzimea sistemului solar: Mariner 10, Helios 1 şi 2, Messenger şi Sonda Solară Parker. De reținut că pământul orbitează, în medie, la 149 milioane de kilometri de Soare. (https://cnn.it/2B9FclW)

În cursul acestui an, dacă totul va decurge conform planurilor, Staţia Spaţială Internaţională va fi dotată de către NASA cu o nouă toaletă, îmbunătăţită tehnologic, denumită Universal Waste Management System (sistem universal de administrare a deşeurilor). Acest nou model de toaletă este conceput pentru a răspunde nevoilor de igienă personală ale echipajelor de pe staţia spaţială şi va fi testat şi în vederea folosirii şi pentru alte misiuni de durată în spaţiu, aşa cum vor fi viitoarele misiuni cu echipaj uman pe Lună şi pe Marte. Lansarea noului model de toaletă este anunţat pentru toamna acestui an. (https://bit.ly/3d3q2f9)

Persoanele din Olanda care au fost condamnate pentru infracţiuni asociate consumului excesiv de alcool vor trebui să poarte în jurul gleznei o brăţară specială care monitorizează cantităţile de alcool consumate, după ce guvernul local va adopta legislaţia necesară. Ministerul Justiţiei din Olanda afirmă că o astfel de brăţară electronică va monitoriza consumul de alcool prin analiza particulelor de transpiraţie emise de persoanele purtătoare. Datele transmise de brăţări vor fi trimise la un server central o dată pe zi, oferind ofiţerilor de probaţiune o imagine mai clară despre comportamentul persoanelor purtătoare decât actualul sistem, care se bazează pe teste sangvine şi de urină, realizate de două ori pe săptămână. Noua brăţară poate de asemenea să îi ajute pe infractorii olandezi să demonstreze în faţa instanţelor faptul că şi-au schimbat comportamentele din trecut. (https://nyti.ms/2YEXwvh)

Malaezia, o ţară care produce aproximativ 65% din oferta mondială de mănuşi de cauciuc, are în prezent cel puţin patru noi miliardari care au făcut avere în industria mănuşilor, dintre care doi au devenit miliardari în cursul acestui an, ca urmare a pandemiei de COVID-19. (https://bit.ly/2ULfLhG)

La aproape un an și jumătate după dispariția celebrului creator de modă, ultimele sale dorințe rămân un mister. Contabilul său a dispărut și nimeni nu știe cât de mare este averea lui Lagerfeld. Între timp, documentul rămâne în mâinile unui notar monegasc, în timp ce moștenitorii săi se ceartă între ei prin intermediul mass-media. Singura care stă liniștită? Pisica Choupette. Mai multe despre misterul testamentului lui Karl Lagerfeld aflați în presa italiană: (https://bit.ly/3hunMRD)

Compania Netflix a anunţat că va dona 5 milioane de dolari organizaţiilor care oferă oportunităţi creatorilor de culoare şi firmelor deţinute de persoane de culoare. Între organizaţii se numără Ghetto Film School, Black Public Media şi Know Your Rights Camp a lui Colin Kaepernick. (https://bit.ly/2AGd2ir)

Justiţia malteză a ordonat ieri deschiderea unei anchete împotriva fostului şef al poliţiei de pe insulă, Lawrence Cutajar, suspectat de contacte cu persoane implicate în uciderea, în 2017, jurnalistei de investigaţii Daphne Caruana Galizia. Potrivit unor martori interogaţi în cursul unei audieri publice, Cutajar s-ar fi întâlnit cu un bărbat pe care justiţia îl consideră ca intermediar în uciderea jurnalistei şi l-ar fi întrebat în special unde se află o înregistrare considerată importantă în acest dosar. Cutajar a demisionat din funcţia de şef al poliţiei în ianuarie, la presiunea societăţii civile, dar deschiderea anchetei marchează o nouă etapă în căutarea adevărului despre această crimă. De reținut că Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă care ancheta despre corupţia din Malta, a fost ucisă, la 16 octombrie 2017, în explozia unei încărcături plasate sub maşina sa. (https://reut.rs/30MCqh6)

Noua Zeelandă a confirmat două noi cazuri de coronavirus, punând capăt astfel unei serii de 24 de zile fără nicio infectare înregistrată în țară. Cele două femei pozitive la COVID-19, care fac parte din aceeași familie, au călătorit din Marea Britanie și au primit permisiunea să participe la funeraliile unui părinte. De reținut că săptămâna trecută, Noua Zeelandă a ridicat toate restricțiile, după ce autoritățile de la Wellington au declarat că nu mai există niciun caz activ pe teritoriul țării, iar lupta cu coronavirusul a fost câștigată. (https://bit.ly/3hwx4wz)

Curtea Supremă a SUA a decis ieri protejarea angajaților LGBT, arătând că eventuala concediere a unui lucrător pentru că e gay sau transgender ar fi ilegală. Decizia Curții Supreme a fost luată cu scorul de 6-3, printre cei care au susținut decizia istorică pentru comunitatea LGBT numărându-se și Neil Gorsuch, judecător numit de președintele Trump și considerat conservator.(https://bbc.in/3fsAb6N)

Cozi lungi s-au format ieri în jurul magazinelor din Anglia, cel mai mare interes fiind atras de retailerul cu discount Primark, comercianţii deschizându-şi uşile pentru clienţi după o pauză de 83 de zile impusă de autorităţi din cauza pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/3fFvSp5)

talia, Germania, Olanda şi Franţa vor plăti companiei farmaceutice britanice AstraZeneca o sumă iniţială de 750 de milioane de euro pentru 300 de milioane de doze ale vaccinului potenţial pentru Covid-19, potrivit Ministerului italian al Sănătăţii. (https://cnb.cx/3htkzlo)

Un eminent om de ştiinţă rus, Valeri Mitko, este acuzat de Moscova de înaltă trădare prin transmiterea unor secrete de stat Chinei, a anunţat luni avocatul acestuia, precizând că clientul său riscă până la 20 de ani de închisoare în cazul în care este recunoscut vinovat. (https://bit.ly/30H5hnc)

Regele Iordaniei Abdullah II a refuzat să vorbească cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la telefon și a refuzat să precizeze o dată pentru o întâlnire solicitată de ministrul apărării israelian și Benny Gantz, conform unei agenții palestiniene de știri. Regele Iordaniei a avertizat recent de mai multe ori Israelul cu privire la anexarea unilaterală a unor părți din West Bank. (https://bit.ly/3d0Q3vK)

Un om de afaceri columbian, urmărit în SUA pentru spălare de bani, a fost arestat în Capul Verde, mică țară africană. Oficialii SUA cred că Alex Saab Moran este unul dintre finanțatorii cheie ai regimului autoritar al președintelui venezuelean Nicolas Maduro. (https://on.wsj.com/2N47HnY)

Cercetătorii din Japonia au reușit să activeze starea de hibernare la șoareci, folosind o metodă ce ar putea fi folosită și pentru oamenii. Mai multe specii de animale, urșii, șerpii, țestoasele, hibernează pentru a-și conserva energia. (https://bit.ly/30M4KAs)

Hertz, compania de închirieri auto aflată în prezent în faliment, are în plan vânzarea de acțiuni în valoare de $1 miliard, într-un efort de a se salva, în contextul în care a fost foarte afectată de pandemia de coronavirus. (https://cnb.cx/2MYtGfQ)

În final, POLITICO Europe a reușit să explice restricțiile de călătorie pentru vara anului 2020 pentru fiecare țară europeană. (https://politi.co/2Bguie0)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier