• Marco Badea

Tribuna Internațională - 15 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Noua Zeelandă, acolo unde Rugby-ul post-coronavirus a stabilit un record în ce priveşte numărul de spectatori. Mai bine de 43.000 de persoane au asistat ieri fără nicio restricţie la victoria echipei locale Blues în faţa celor de la Hurricanes, o rivală din Wellington, pe miticul Eden Park din Auckland. Asta în condițiile în care Noua Zeelandă nu mai are niciun caz activ de COVID-19 din 8 iunie, iar Guvernul a anunțat că a învins pandemia. Aveți aici și video: (https://bit.ly/37BWTqr).

Photo source: @Phil Walter/Getty Images

Numărul refugiaţilor care au încercat să intre în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în luna Mai, au relatat ieri mass-media germane, citând agenţia europeană de protecţie a frontierelor, Frontex. Pe fond, luna trecută s-au înregistrat aproape 4.300 de treceri neautorizate ale frontierei pe principalele rute de migraţie din Europa, aproape de trei ori mai multe decât în aprilie. Astfel, în aprilie, cifrele au scăzut la un nivel istoric, din cauza pandemiei de coronavirus, şi au fost de asemenea uşor mai mici în general în primele cinci luni ale anului comparativ cu 2019. De reținut că Frontex a înregistrat în total 31.600 de treceri ilegale ale frontierei în primele cinci luni ale lui 2020, cu şase puncte procentuale mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar ruta prin Turcia şi Grecia a fost cea mai activă rută de migraţie spre Europa. Alţi 3.700 de refugiaţi au traversat Mediterana de Vest, din Maroc spre Spania, în primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă mai puţin decât jumătate din numărul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe alte rute, datele din primele cinci luni au fost mai mari decât anul trecut. Peste 6.900 de treceri ilegale ale frontierei au fost înregistrate pe ruta Balcanii de Vest, o creştere cu 50% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar pe ruta care trece prin centrul Mediteranei, din Libia şi Tunisia spre Italia şi Malta, Frontex a înregistrat 5.500 de cazuri, de trei ori mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2019. (https://bit.ly/2Y2Jc0t)

Stocurile de focoase nucleare s-au redus la 13.400 de unităţi la nivel mondial la începutul acestui an, însă cele nouă puteri nucleare au continuat să-şi modernizeze arsenalele, constată cel mai recent raport al Institutului de cercetări în domeniul păcii, SIPRI, cu sediul la Stockholm, dat publicităţii în această dimineață. Numărul total de focoase nucleare active, aflate în depozite sau pregătite să fie dezafectate, a scăzut cu circa 465 comparativ cu începutul anului 2019, conform raportului SIPRI, o reducere atribuită în principal dezafectării de arme nucleare deţinute de către Rusia şi SUA. Cele două principale puteri nucleare au în posesie în jur de 90% din arsenalul nuclear total de pe planetă. SIPRI estimează că SUA deţin 5.800 de focoase, iar Rusia dețin 6.275 de focoase. Totodată, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord sunt celelalte state recunoscute că posedă arma nucleară. Potrivit raportului SIPRI, Marea Britanie deţine în jur de 215 focoase, Franţa în jur de 290, China în jur de 320, India în jur de 150, Pakistan în jur de 160, iar Israel în jur de 90. Arsenalul nord-coreean este estimat la 30-40 de focoase nucleare, însă acestea nu au fost incluse în bilanţul global realizat de SIPRI. Tot potrivit institutului din Stockholm, în jur de 1.800 de focoase nucleare sunt menţinute într-un stadiu înalt de pregătire operaţională. Mai trebuie spus că statele nucleare s-au implicat în modernizarea arsenalelor lor sau în dezvoltarea de noi sisteme. Acestea includ sisteme de rachete şi lansatoare, precum şi facilităţi de producere de arme nucleare. Shannon Kile, cercetător în cadrul SIPRI, a declarat că "toate cele nouă state care deţin arma nucleară par să-şi păstreze arsenalele pe un viitor nedefinit", adăugând că "armele nucleare continuă să fie considerate un element de descurajare, dar există şi semnale că li se acordă roluri noi sau extinse în planurile militare, mai ales de către SUA şi Rusia". Asta ar reprezenta o inversare semnificativă a tendinţei de după Războiul Rece spre marginalizarea graduală a armelor nucleare. De re'inut că raportul SIPRI se bazează pe surse deschise, iar deficitul general de transparenţă al statelor nucleare a constituit o provocare pentru cercetători. SUA, Marea Britanie şi Franţa oferă unele informaţii, în timp ce Rusia şi SUA pun în comun informaţii în baza tratatului bilateral din 2010 de reducere a arsenalelor nucleare, cunoscut ca Noul START. Tot potrivit lui Shannon Kile, Washingtonul este interesat să implice China în viitoare discuţii privind dezarmarea nucleară, în contextul îngrijorările create de creşterea arsenalului nuclear al Beijingului şi de dezvoltarea forţelor nucleare terestre, marine şi aeriene. China nu a renunţat în mod public la poziţia sa de a nu fi prima care recurge la arma nucleară, a mai arătat Kile. În ce priveşte India şi Pakistanul, acestea emit comunicate despre unele din testele lor cu rachete, dar oferă puţine informaţii legate de mărimea arsenalelor lor, relevă SIPRI. Conform aceluiaşi raport, Coreea de Nord nu pune la dispoziţie informaţii despre capacităţile sale arme nucleare, dar a recunoscut deţinerea de arme nucleare şi efectuarea de teste, în vreme ce Israelul nu comentează cu privire la arsenalul său nuclear. (https://bit.ly/3e6CEno)

Eurostat a dat publicității, azi, cele mai recente cifre legate de ponderea lucrătorilor pe cont propriu în UE. Astfel, România se poziționează printre primele locuri în blocul comunitar atunci când vine vorba de ponderea lucrătorilor pe cont propriu. Pe fond, 8 milioane de persoane cu vârsta între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană erau anul trecut liber profesionişti fără angajaţi, cu alte cuvine lucrători pe cont propriu, ei reprezentând 9% din totalul persoanelor angajate. Statele membre cu cea mai mare pondere a lucrătorilor pe cont propriu sunt Grecia, care înregistrează un procent de 21% din totalul persoanelor angajate pe acest indice, urmată de Italia, cu 15% și Polonia şi România, ambele țări cu procent de 14%. În paralel, ţările cu cea mai mică pondere a lucrătorilor pe cont propriu în totalul persoanelor angajate sunt Danemarca şi Luxemburg, ambele cu 4% din din totalul persoanelor angajate, urmate de Germania şi Suedia, ambele cu 5%. În ceea ce privește sectoarele de activitate, aproape o cincime, adică un total de 19% din numărul total al lucrătorilor pe cont propriu din UE lucrau în 2019 în sectorul "agricultură, forestier şi pescuit", urmați de lucrătorii pe cont propriu din "comerţul angro şi cu amănuntul, repararea vehiculelor cu motor şi motocicletelor" şi "activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice", ambele cu 14%. Totodată în construcţii s-au regăsit 11% dintre cetățeni, iar în activităţi în domeniul sănătăţii umane şi asistenţei sociale, doar 7%. (https://bit.ly/3hnzkpX)

Vladimir Putin a simțit că e rost de niște atacuri diplomatice și și-a dat cu părerea, susținând că manifestaţiile din ultimele săptămâni din SUA împotriva rasismului şi violenţelor poliţiei sunt expresia unor "crize interne profunde". (https://bit.ly/3e3Igi8)

Donald Trump a respins ieri suspiciunile privind forma sa fizică sau eventuale probleme de sănătate, după apariţia unor imagini în care el este văzut coborând de pe o scenă cu paşi ezitanţi. Liderul de la Casa Albă a participat sâmbătă la ceremonia decernării diplomelor la prestigioasa academie militară de la West Point şi a susţinut acolo un discurs neobişnuit de consensual pentru stilul său, afirmând, printre altele, că absolvenţii acestei instituţii sunt exemple privind diversitatea Americii, remarcă venită în contextul protestelor violente ce continuă în SUA după uciderea afro-americanului George Floyd de către un poliţist alb în timpul arestării. La capitolul politicii externe, Trump a subliniat că datoria militarilor americani nu este de a reconstrui ţări străine, ci de a-şi apăra ţara şi a promis că Statele Unite vor pune ''capăt erei războaielor nesfârşite", estimând că nu este treaba forţelor americane să rezolve "conflicte vechi în locuri îndepărtate, de care mulţi nici măcar nu au auzit". Însă, după ce şi-a terminat discursul, la părăsirea scenei el a lăsat impresia că are dificultăţi pe rampa de acces, pe care a coborât-o precaut cu paşi mici. Presa americană a mai remarcat şi faptul că Trump s-a folosit de ambele mâini pentru a ridica paharul cu apă din care a băut în mijlocul discursului şi a făcut un efort pentru a pronunţa corect numele generalului Douglas MacArthur, un erou al celui de-al Doilea Război Mondial. (https://bit.ly/2YyNlbH)

Activitatea în cadrul administraţiei preşedintelui israelian Reuven Rivlin a fost suspendată ieri, iar sediul preşedinţiei a fost dezinfectat după ce un angajat a fost confirmat cu noul coronavirus. Totodată, biroul preşedintelui Reuven Rivlin a anunţat că nu va fi nevoie ca acesta din urmă să intre în carantină, întrucât nu a fost contact al persoanei infectate, dar se continuă ancheta epidemiologică. (https://bit.ly/2B6QdEz)

Mii de persoane au manifestat ieri la Berlin împotriva rasismului şi inegalităţilor sociale, la apelul mişcării progresiste Unteilbar, formând un lanţ uman cu respectarea măsurilor de distanţare socială impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Protestatarii au purtat pancarte cu lozinci precum ''Vieţile negrilor contează'' (''Black Lives Matter'') sau ''Mai mulţi bani pentru educaţie'', ei fiind reprezentaţi de diferite grupuri, printre care s-au numărat Verzii, mişcări ale ''societăţii civile'', mişcări de tineret cu poziţii împotriva schimbărilor climatice şi inclusiv grupul numit ''Bunicile împotriva extremei drepte''. Organizatorii protestului din capitala Germaniei au ţinut să sublinieze că revendicările lor sunt diverse, printre acestea regăsindu-se asigurarea unor condiţii mai bune de muncă, toată lumea să fie remunerată, inclusiv migranţii, asigurarea unor chirii accesibile, apărarea dreptului de azil pentru migranţi şi relansarea economiei pe baze ecologice. (https://bit.ly/2MXyLoT)

Preşedintele Emmanuel Macron consideră că Franţa a înregistrat o ''primă victorie'' împotriva coronavirusului care a ucis aproape 30.000 de francezi şi a anunţat noi măsuri de relaxare a restricţiilor privind pandemia de COVID-19, printre care şi redeschiderea completă începând de azi a cafenelelor şi restaurantelor din regiunea pariziană. Liderul de la Elysee a transmis că ''lupta împotriva epidemiei nu s-a terminat, dar sunt bucuros de această primă victorie împotriva virusului'', Macron insistând în același timp pe redresarea economiei afectate de măsurile de izolare. Totodată, Președintele Franței a promis în acest sens că preţul supravieţuirii companiilor şi al menţinerii locurilor de muncă nu va fi transferat asupra cetăţeanului prin introducerea de noi taxe, deşi a ţinut să precizeze că statul francez a cheltuit circa 500 de miliarde de euro pentru combaterea pandemiei de COVID-19. ''Singurul răspuns este să construim un model economic nou, mai puternic, să muncim şi să producem mai mult, astfel încât să nu mai depindem de alţii'', a indicat liderul de la Elysee. De reținut că Guvernul de la Paris prognozează pentru anul acesta o contracţie de 11% a economiei franceze, iar criza provocată de pandemie a expus în cazul Franţei, şi al Europei în general, dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale. Pe de altă parte, Macron a anunţat în intervenţia sa că începând din 22 iunie prezenţa în şcoli şi licee va redeveni obligatorie, după ce în ultima vreme din cauza epidemiei aceasta devenise voluntară şi depindea de capacitatea instituţiilor de învăţământ de a aplica un riguros protocol sanitar. Macron a mai anunţat şi sfârşitul interdicţiei pentru vizitele în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice. (https://bit.ly/3hv3YO0)

În același timp, la câteva ore după discursul preşedintelui Emmanuel Macroncâteva sute de poliţişti francezi s-au adunat aseară la Paris pentru a protesta împotriva anunţurilor guvernamentale de reformare a activităţii poliţieneşti ca urmare a protestelor ce au denunţat violenţa poliţiei. De reținut că ministrul de interne Christophe Castaner a menţionat, printre măsurile de reformare a activităţii poliţiştilor, eliminarea utilizării tehnicii de arestare cunoscut ca "strangulare". (https://bit.ly/3fBFhhp)

Mai trebuie spus că tot aseară, Emmanuel Macron a declarat că Franţa va fi „inflexibilă” în faţa rasismului, dar „nu va şterge nicio urmă sau nume din istoria sa” şi „nu va da jos nicio statuie”, după o serie de manifestaţii inspirate de protestele din SUA, unde protestatarii au distrus monumente considerate rasiste. „Suntem o naţiune în care fiecare, indiferent de originea sau religia sa, trebuie să îşi găsească locul. Este aceasta adevărat peste tot şi pentru toată lumea? Nu”, a recunoscut preşedintele francez. „Bătălia noastră trebuie, prin urmare, să continue, să se intensifice pentru a permite obţinerea diplomelor şi a locurilor de muncă care corespund meritelor şi talentelor fiecăruia şi a lupta împotriva faptului că numele, adresa, culoarea pielii încă reduc, prea des, egalitatea de şanse de care fiecare ar trebui să beneficieze”, a spus Macron. Alocuţiunea preşedintelui francez, a patra de la începutul crizei sanitare, a fost urmărită de peste 23,6 milioane de francezi. (https://bit.ly/30Jitb2)

Secretarul de stat american Mike Pompeo a calificat ieri conducerea Chinei drept o "provocare în creştere" pentru Statele Unite şi pentru "toţi oamenii liberi". În cadrul intervenţiei sale în discuţiile primei conferinţe virtuale a Comitetului Evreiesc American, Șeful diplomației americane a precizat că "trebuie să fim cu toţii vigilenţi faţă de ameninţarea pe care o reprezintă partidul comunist chinez la adresa modului nostru de viaţă". De reținut că tensiunile dintre SUA şi China au crescut pe fondul pandemiei noului coronavirus, secretarul de stat Mike Pompeo şi alţi oficiali ai administraţiei americane învinuind în mod repetat autorităţile de la Beijing că au ascuns informaţii despre izbucnirea focarului epidemiei în Wuhan, la sfârşitul anului trecut. Secretarul de stat american a coordonat presiunile administraţiei de la Washington împotriva celui mai recent demers al regimului de la Beijing de a impune Hong Kong-ului noi măsuri în domeniul securităţii naţionale. Mai trebuie spus că Mike Pompeo intenţionează să se întâlnească cu reprezentanţi guvernamentali chinezi în Hawaii în cursul acestei săptămâni. (https://bit.ly/37x6A9O)

Guvernul afgan de la Kabul şi gruparea islamistă talibană au convenit ca Doha să fie locul primei întâlniri pentru negocierile de pace, au declarat ieri ambele părţi. Negocierile, cunoscute sub denumirea "dialogul intra-afgan", vor reprezenta prima întâlnire la nivel înalt între cele două părţi, după ani de lupte. Data întâlnirii de la Doha nu a fost anunţată încă, dar este de aşteptat ca aceasta să aibă loc după soluţionarea de către cele două părţi a chestiunii eliberării de către guvernul afgan a 5.000 de prizonieri talibani, posibil la sfârşitul acestei săptămâni. Trebuie spus că guvernul afgan a eliberat până acum 3.000 de prizonieri talibani în cadrul unui acord semnat între SUA şi gruparea insurgentă în luna februarie. Acest acord prevede, de asemenea, o foaie de parcurs pentru retragerea forţelor străine din Afganistan, precum şi negocieri de pace care să pună capăt războiului ce durează de 19 ani. Guvernul doreşte ca discuţiile să înceapă cât mai curând posibil, dar consideră dificilă eliberarea câtorva sute de prizonieri talibani importanţi. Purtătorul de cuvânt al Palatului prezidenţial afgan Sediq Sediqqi a anunţat pe Twitter că Doha a fost aleasă de ambele părţi ca loc al desfăşurării primelor discuţii, dar a precizat că nu s-a convenit un loc permanent pentru desfăşurarea negocierilor de pace. Mai trebuie spus că, capitala Qatarului a fost locul în care s-a semnat acordul dintre SUA şi talibani şi unde gruparea insurgentă are un birou politic din 2013. (https://bit.ly/3e3KJJq)

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat crearea unei comisii interguvernamentale care va examina rasismul şi inegalităţile cu care se confruntă grupurile etnice minoritare în domenii precum educaţia, sănătatea şi justiţia penală în urma protestelor organizate în ultimele zile în Marea Britanie sub sloganul "Vieţile negrilor contează". Într-un articol publicat în presa britanică, locatarul din 10 Downing Street a precizat că "trebuie să abordăm fondul problemei, nu simbolurile. Trebuie să abordăm prezentul, nu să încercăm să rescriem trecutul, iar acest lucru înseamnă că nu putem şi nu trebuie să ne permitem să ne lăsăm târâţi într-o dezbatere nesfârşită despre care figură istorică binecunoscută este suficient de pură sau de corectă din punct de vedere politic pentru a rămâne în văzul publicului". Totodată, liderul conservator a menţionat și vandalizarea recentă a statuii fostului prim-ministru Winston Churchill, amplasată în apropierea clădirii parlamentului din Londra şi care, ulterior, a fost protejată de o cutie metalică. Churchill "a fost un erou" scrie Johnson, subliniind că "voi rezista cu toată puterea oricărei încercări de a înlătura această statuie din piaţa Parlamentului şi cu cât mai repede vom putea înlătura protecţia care o înconjoară, cu atât mai bine". În loc să fie eliminate statuile, ca cea a negustorului de sclavi Edward Colston din Bristol, care a fost dată jos de pe soclu de activişti anti-rasişti, premierul Boris Johnson propune "să ridicăm altele şi să îi sărbătorim pe oamenii care, potrivit generaţiei noastre, merită un monument". Johnson a mai spus că progresele în combaterea rasismului şi îmbunătăţirea oportunităţilor, cum ar un număr semnificativ mai mare de tineri aparţinând minorităţilor etnice şi negre care să meargă la universitate, sunt "uşor pierdute". (https://bit.ly/3cXpwPW)

Aviaţia militară turcă a lansat în noaptea trecută un atac asupra unor baze ale rebelilor kurzi din Turcia în nordul Irakului, potrivit unui anunţ făcut de ministerul truc al apărării, prin care s-a precizat că "Operaţiunea Gheara Vulturului a început. Avioanele noastre distrug ascunzătorile teroriştilor". Raidurile aeriene au vizat bazele Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din localităţile Kandil, Sinjar şi Hakurk, situate în nordul Irakului. PKK, care luptă armat împotriva statului turc din 1984 şi dispune de baze în nordul Irakului, este considerat de autorităţile de la Ankara şi de aliaţii săi occidentali drept organizaţie teroristă. Peste 40.000 de persoane au fost ucise în acest conflict de-a lungul timpului. Totodată, armata turcă organizează în mod regulat raiduri împotriva rebelilor kurzi din sud-estul Turciei, dar şi în nordul Irakului. Ankara a avertizat în ultimii ani despre un potenţial atac terestru care să aibă drept ţintă bazele PKK din munţii Qandil, regiune irakiană aflată la graniţa cu Iranul. (https://bit.ly/3dYgyDk)

Închiderea la nivel global a restaurantelor, arenelor sportive şi cinematografelor a făcut cererea de zahăr să scadă în sezonul actual, pentru prima dată în ultimele patru decenii. O dovadă în acest sens este scăderea vânzărilor unor mari producători de băuturi răcoritoare şi dulciuri, precum Coca-Cola Co. şi Nestle SA. Chiar dacă economiile încep treptat să se redeschidă, este neclar cât de repede îşi va reveni consumul, având în vedere că veniturile sunt în scădere, iar şomajul a crescut. Pe fond, industria zahărului era deja sub asediu înainte de pandemia de coronavirus. Ritmul de creştere a cererii a încetinit în ultimii ani, pe măsură ce decidenţii din mai multe economii emergente, precum Africa de Sud şi Thailanda, au început să taxeze suplimentar băuturile răcoritoare care conţin zahăr şi au sfătuit populaţia să îşi scadă consumul de carbohidraţi, pe fondul îngrijorărilor cu privire la obezitate. Însă toate acestea nu au avut un impact la fel de mare precum carantina care a afectat cheltuielile realizate în afara casei. Iar acum recesiunea globală care se prefigurează afectează perspectivele pentru perioada următoare. Numai în primele trei săptămâni din luna aprilie, vânzările Coca-Cola au scăzut cu aproximativ 25%, iar compania se aşteaptă ca impactul pandemiei asupra rezultatelor sale în trimestrul al doilea să fie unul semnificativ. Cu alte cuvinte, în sezonul actual consumul de zahăr va scădea cu 1,2%, până la 169,9 milioane tone. Analiştii guvernului american şi ai băncii Citigroup Inc. se aşteaptă şi ei la scăderea cererii în acest sezon. Organizaţia Internaţională a Zahărului a avertizat că criza coronavirusului va şterge cea mai mare parte a creşterii consumului preconizată pentru 2020 şi pierderi chiar mai mari ar putea urma. Scăderea cererii înseamnă surplusuri de zahăr peste aşteptări în sezonul actual şi în următorul, avertizează John Stansfield, analist la traderul Group Sopex. Deşi cotaţiile futures la bursa de la New York şi-au revenit, în perioada de după sfârşitul lunii aprilie ele sunt totuşi cu 50% sub vârful atins în 2016. Altfel spus, principala îngrijorare acum este legată de modul în care criza Covid-19 va afecta cererea pe termen scurt. Banca Mondială estimează că în acest an economia globală va înregistra cea mai mare contracţie de după cel de Al Doilea Război Mondial, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor şi va arunca în sărăcie milioane de oameni. (https://bit.ly/37sCMLp)

Guvernul german a declarat ieri că a "remarcat cu regret" intenţiile americane de a extinde sancţiunile în privinţa conductei de gaz Nord Stream 2 între Rusia şi Germania. "Noi sancţiuni ar constitui o ingerinţă serioasă în securitatea energetică europeană şi în suveranitatea Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al ministerului de externe de la Berlin. Pe fond, sancţiunile americane împotriva proiectului Nord Stream 2 au fost adoptate pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, ceea ce a dus la întârzierea finalizării proiectului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul anului trecut. Aceste sancţiuni au permis administraţiei Trump să urmărească navele implicate în instalarea conductelor în Marea Baltică şi a persoanele străine care activează pe aceste vase. În același timp, un grup bipartizan de senatori americani a introdus în iunie un proiect de lege care permite, printre altele, sancţionarea companiilor care furnizează nave pentru activităţi ce au legătură cu proiectul, de exemplu nave implicate în săparea şanţurilor. Washingtonul avertizează că această conductă va face Uniunea Europeană dependentă de gazele naturale ruseşti, îngrijorări împărtăşite de Ucraina, dar şi de unele state membre, precum Polonia. De cealaltă parte, Rusia susţine că SUA sunt interesate să saboteze proiectul Nord Stream 2 deoarece urmăresc să se asigure că furnizorii americani de gaze naturale ar putea exporta pe piaţa UE la un preţ mai mare decât cel oferit de Rusia. (https://bit.ly/30Hd8B6)

Ţările europene încep de azi să relaxeze unele controale la frontiere după izolarea determinată de coronavirus, însă Spania rămâne închisă în continuare, unele restricţii sunt în vigoare în alte părţi şi au apărut noi mijloace de lucru, ceea ce înseamnă că nivelul călătoriilor de dinainte de pandemie este încă departe. Pe fond, Spaţiul Schengen, care cuprinde 22 de ţări din UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia, permite trecerea frontierelor fără controale, însă acestea au fost în mare parte închise timp de trei luni, cu excepţia traficului de bunuri şi deplasarea lucrătorilor din domeniile esenţiale. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, le-a cerut săptămâna trecută statelor membre ale UE să ridice controalele interne la frontieră până azi şi să permită redeschiderea graduală spre alte ţări începând din iulie. Decizia ar putea ajuta la salvarea sezonului de vară, parte esenţială a industriei turismului în Europa. Alături de domeniile recreative şi cultură, aceste sector reprezintă aproape 10% din economia UE, iar în ţările mediteraneene, care au fost puternic lovite de pandemie, asigură un procent chiar mai mare. Astfel, din Islanda şi până în Grecia, multe restricţii pentru cetăţenii din UE şi din Schengen se relaxează începând de astăzi, dar asta nu înseamnă o revenire la călătoriile libere pentru cei 420 de milioane de locuitori din Spaţiul Schengen. De reținut totuși că, Germania, Belgia, Franţa şi Grecia au restabilit de azi libera circulaţie cu toate ţările din UE. Dar Spania nu va primi turişti străini până la 21 iunie, cu excepţia unor insule spaniole. În alte părţi, dreptul de a călători depinde de ţara în care locuieşti şi de ţara în care vrei să mergi. Grecia impune carantina obligatorie pentru cetăţenii care vin de pe o serie de aeroporturi din opt ţări din UE. Cehia are un sistem bazat pe culori şi interzice intrarea turiştilor din ţări de nivel portocaliu şi roşu, cum ar fi Portugalia şi Suedia. Danemarca va permite accesul turiştilor din Islanda, Germania şi Norvegia, dar nu şi din Suedia, cu condiţia ca ei să rezerve cel puţin şase nopţi de cazare. Croaţia, care depinde în mare măsură de turism, şi-a redeschis de asemenea frontierele. O decizie similară a luat şi Polonia, care primeşte cetăţeni din UE începând din weekend. Cu alte cuvinte, carantina obligatorie de două săptămâni din Marea Britanie pentru vizitatori înseamnă că şi britanicii vor avea parte de aceeaşi izolare în Franţa. Înainte de criză, 3,5 milioane de persoane traversau în medie pe zi graniţele interne din UE, conform unui raport de anul trecut al Parlamentului European. Circa 1,7 milioane de persoane făceau naveta spre muncă. Multe dintre aceste persoane lucrează acum de acasă, în timp ce prelungirea restricţiilor şi îngrijorările privind sănătatea ar urma să limiteze turismul şi călătoriile de afaceri. De exemplu, pe aeroportul din Bruxelles, în prima zi de redeschidere operează circa 60 de zboruri, 10% din normalul de 600. (https://reut.rs/3hsVcQy)

Dispariţia unui fotografii a fostului prim-ministru britanic Winston Churchill din rezultatele căutărilor Google a ridicat semne de întrebare în Regatul Unit, într-un moment în care valul de manifestaţii antirasiste nu l-a ocolit nici pe acest fost lider conservator, în pofida rolului său istoric în al Doilea Război Mondial. Când internauţii tastează pe Google ''prim-miniştri britanici'', fotografiile foştilor şefi ai guvernelor de la Londra sunt afişate într-o ordine cronologică denumită 'Knowledge graph'. În weekend, toate fotografiile acestora apăreau astfel în urma căutării, cu excepţia celei a lui Winston Churchill, ceea ce a determinat numeroşi utilizatori de Twitter să acuze Google de cenzură. Google a reacţionat în urma reproşurilor de cenzură şi s-a scuzat pentru ''îngrijorările'' provocate de acest incident pe care l-a pus pe seama unei ''actualizări automate'' şi a promis că va fi soluţionat rapid. (https://bit.ly/3fjro78)

Ben Hodges, general în retragere şi fost şef al armatei americane din Europa, avertizează că retragerea militarilor SUA din Europa este riscantă deoarece Rusia ar putea profita de discordia din NATO pentru a-i testa capacitatea de apărare. Hodges, un bun cunoscător al situației militare din Europa și din zona extinsă a Mării Negre, a avertizat și în 2019 că NATO trebuie să-şi concentreze eforturile pe securizarea Mării Negre, arătând că în caz contrar, în câţiva ani, Rusia ar putea să invadeze Odessa în Ucraina şi apoi România. (https://bit.ly/30Hdo2Z)

Cu mai puțin de o lună în urmă parlamentul ungar a adoptat o lege anti-transsexuali propusă de guvernul premierului Viktor Orban, aparent ca parte a legislației de urgență privind Covid-19. Noua lege, trecută cu 134 de voturi contra 56, stipulează că genul poate fi definit doar ca sexul biologic pe care un individ îl are la naștere. Conform acestei legi noi, transsexualii nu-și mai pot schimba genul sau numele în actele oficiale. Astfel, presa din Israel a realizat o analiză privitoare la faptul că Ungaria este un teren fertil pentru democrația iliberală a lui Orban și pentru cruciade împotriva imigranților, împotriva lui Soros și a comunității LGBTQ. (https://bit.ly/30Jg3cs)

Organizaţii reprezentând radiodifuzori, editori şi jurnalişti au cerut azi Comisiei Europene „măsuri mai puternice” faţă de platformele de internet, în special Google și Facebook, pentru combaterea dezinformării. Această „declaraţie comună”, semnată în special de Federaţia europeană a jurnaliştilor, Consiliul european al editorilor şi Asociaţia televiziunilor comerciale europene, este publicată după prezentarea de săptămâna trecută de către Bruxelles a noilor măsuri împotriva dezinformării, suscitată de pandemia de COVID-19. Semnatarii se declară „alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei”, care a avut „un impact devastator asupra eforturilor instituţiilor de sănătate publică”. Aceștia consideră că „codul de bune practici” european, semnat în 2018 de platformele internet, „s-a dovedit inadecvat pentru a trata sursa şi motoarele de dezinformare propagată online”. Totodată aceștia solicită că „este urgent să dispunem de instrumente eficiente pentru a evalua mai bine şi a trata problema cu succes”, apreciind că „Europa depinde prea mult de bunăvoinţa actorilor sistemici”. Printre „măsurile cele mai stricte” solicitate, figurează „un regim de sancţiuni” pentru a-i obliga pe „cosemnatarii codului de bune practici să fie incitaţi să acţioneze”. Aceste măsuri trebuie „să stimuleze mai degrabă decât să penalizeze media”, adică „trebuie să garanteze libertatea jurnalistică, drepturile fundamentale şi libertatea editorială”. Pe fond, se cere ca dialogul cu platformele să se efectueze într-un mod mai „structurat”, în timp ce „un anumit număr de comisari” să trateze direct cu platforme. De reținut că UE a invitat săptămâna trecută giganţii internetului să facă mai mult pentru a lupta împotriva „imensului val de dezinformare” suscitat de pandemie. (https://bit.ly/2ArXU8A)

Următorul mare produs Apple ar putea fi un sistem de operare pentru sănătate. Astfel, căştile de realitate augmentată şi virtuală la care se presupune că lucrează Apple vor fi mult devansate ca amploare de sistemul de operare pentru zona sănătăţii la care, de asemenea, Apple ar lucra în prezent. Punând cap la cap mutările din zona sănătăţii pe care Apple le-a făcut în ultimii ani, analiştii cred că strategia producătorului american include dezvoltarea unui sistem de operare pentru zona sănătăţii, care va fi esenţial pentru instituţiile de sănătate şi pentru dezvoltatorii de produse de sănătate. Totul ar pleca, conform analiştilor, de la aplicaţia Health, pe care Apple o foloseşte deja pe dispozitivele sale mobile şi care permite utilizatorilor să vadă informaţii despre activităţile sportive şi diverşi parametrii medicali. Cheia o reprezintă datele. Sistemul de operare pentru sănătate al Apple ar aduna aceste date, colectate de la dispozitivele mobile şi diverse alte produse de IoT din zona wellness-ului, cu scopul integrării în sistemele de sănătate. Practic, iOS-ul celor de la Apple ar fi în centrul unui ecosistem de sănătate în care instituţiile şi companiile de sănătate ar avea acces direct la datele de sănătate ale oamenilor, aşa cum sunt ele furnizate de ceasuri, telefoane, echipamente de sport, EKG-uri, saltele şi tot felul de produse de sport şi sănătate conectate la internet. De reținut că Apple, care a făcut eforturi mari în ultimii ani pentru a-şi construi o imagine de apărător al intimităţii, ar urma să fie în centrul acestui ecosistem, garantând securitatea datelor şi intimitatea utilizatorilor, în timp ce ar fi vameşul datelor între utilizatori şi datele lor, pe de o parte, şi sisteme respectiv companii de sănătate, pe de altă parte. (https://cnb.cx/3fsLA6S)

Circa 500 de vagoane ale căilor ferate indiene vor fi echipate cu dispozitive medicale pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, în acestea urmând să fie amplasate circa 8.000 de paturi după ce capacitatea spitalelor din capitala New Delhi a fost depăşită în urma numărului mare de îmbolnăviri. Peste 2.000 de noi cazuri de COVID-19 au fost confirmate în ultimele două zile la New Delhi, oraş cu circa 20 de milioane de locuitori şi care este printre principalele focare de coronavirus în India, alături de Mumbai şi Ahmedabad. (https://bit.ly/30Kb8Z0)

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că nu va urmări meciuri de fotbal din SUA sau de fotbal american dacă jucătorii nu vor rămâne în picioare la intonarea imnului. (https://bbc.in/3e4guCa)

Autorităţile de turism din Elveţia le solicită locuitorilor să îşi petreacă vacanţa de vară în ţară pentru a ajuta sectorul să îşi revină după pierderile suferite în timpul crizei Covid-19. (https://bit.ly/2AETUkS)

Rusia a inaugurat ieri cu toate onorurile Catedrala Armatei ruse, care ilustrează acțiunile militare din istoria acestei ţări, inclusiv victoria asupra Germaniei naziste şi recenta anexare a Crimeei. Patriarhul Kiril a sfinţit noua catedrală, în cadrul unei ceremonii la care au luat parte numeroşi ofiţeri ai armatei ruse, dar oficialul prezent cu rangul cel mai înalt a fost ministrul apărării Serghei Şoigu, preşedintele Vladimir Putin neparticipând la eveniment. Catedrala a fost ridicată în Parcul Patriot din suburbia moscovită Kubinka, cu ocazia marcării a 75 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, într-o zonă unde s-au dat lupte grele între trupele sovietice şi cele germane în noiembrie 1941. Construită în stilul bizantin, principalele elemente ale edificiului fiind vitraliile, metalul, mozaicurile şi granitul de Karelia, catedrala armatei ruse este ca mărime al treilea lăcaş de cult ortodox din lume după Catedrala lui Isus Mântuitorul din Moscova şi Catedrala Sfântul Isaac din Sankt Petersburg. (https://reut.rs/2MVZQZx)

Jurnalista filipineză Maria Ressa, declarată de revista Time „personalitate a anului 2018”, a fost condamnată pentru calomnie, acuzaţii despre care susţine că sunt motivate politic, şi riscă o pedeapsă cu până la 6 ani de închisoare. Un fost redactor al site-ului ei, Rappler, a fost de asemenea condamnat. Cei doi au fost eliberaţi pe cauţiune şi pot formula un apel. Activiştii pentru libertatea presei susţin că procesul are ca scop reducerea la tăcere a criticilor preşedintelui Rodrigo Duterte. Preşedintele şi susţinătorii lui i-au acuzat pe Ressa şi site-ul ei că au publicat ştiri false. Cazul face referire la un articol publicat în urmă cu opt ani despre presupusele legături dintre omul de afaceri Wilfredo Keng şi un fost judecător. Punerea sub acuzare a fost posibilă în baza legii „calomniei cibernetice”, care a intrat în vigoare în septembrie 2012, la patru luni după ce Rappler a publicat articolul. Însă procurorii au spus că o corectură efectuată în 2014 - îndreptarea unei greşeli de ortografie - face ca articolul să se supună legii. (https://bbc.in/2AEL4Ur)

Societatea Americană pentru Cancer, cea mai mare organizaţie neguvernamentală dedicată cercetării în domeniul cancerului din Statele Unite, se confruntă cu greutăţi financiare majore din cauza pandemiei de coronavirus. Astfel, American Cancer Society a anunţat că disponibilizează 1.000 de angajaţi, în efortul de a-şi micşora bugetul general. (https://abcn.ws/2Y0ckph)

Facebook a concediat un angajat care l-a criticat pe directorul general Mark Zuckerberg pentru lipsa de reacţie faţă de postările instigatoare ale preşedintelui Donald Trump din această lună, din cauza unui tweet prin care a criticat tăcerea unui coleg pe această temă. Astfel, Brandon Dail, inginer care lucra la interfaţa pentru utilizatori, a scris pe Twitter că a fost concediat pentru că l-a criticat public pe un coleg care a refuzat să includă o declaraţie de sprijin pentru mişcarea Black Lives Matter în documentele pe care le publica. Dail a publicat tweetul la o zi după ce s-a alăturat unor zeci de colegi, inclusiv şase alţi colegi din echipa sa, în abandonarea biroului şi scrierea unor obiecţii pe Twitter la adresa modului în care Zuckerberg gestionează postările lui Trump, într-un protest rar în cadrul companiei. (https://bit.ly/3e42bNX)

Arsene Wenger, fostul antrenorul echipei Arsenal Londra în perioada 1996-2018, a declarat că este posibil ca ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană să “ucidă superioritatea Premier League”. Legenda de pe Emirates a spus că "atunci când am venit, fotbalul le aparţinea englezilor. Astăzi, Premier League aparţine străinilor. Cum se va schimba situaţia? Depinde de felul în care Brexit-ul va fi pus în aplicare în fotbal. Am întrebat mulţi oameni, nimeni nu ştie”. Totodată, Wenger se întreabă dacă jucătorii europeni vor fi consideraţi jucători străini, care nu pot evolua în Premier League. “Dacă regulile vor fi stricte, vor ucide superioritatea Premier League. Astăzi, Premier League depinde de o expunere mondială cu cei mai buni jucători şi în proprietatea unor miliardari din lume”. (https://bit.ly/3e4igTF)

Autoritățile din Danemarca au anunțat azi un set de măsuri destinate stimulării economiei, inclusiv acordarea de bani gheaţă populaţiei şi un fond de sprijinire a companiilor cu probleme. Pe de altă parte, încep să fie eliminate pachetele generoase de ajutoare introduse la începutul pandemiei de coronavirus. (https://bit.ly/3d1rnmP)

Marile supermarketuri din Beijing, inclusiv Carrefour şi Wumart, au încetat să mai vândă somon ân acest weekend, după ce noul coronavirus a fost identificat pe un tocător folosit pentru a tăia peştele în piaţa en-gros Xinfadi din oraş. Descoperirea a stârnit îngrijorări privind o posibilă contaminare a somonului şi a dus la scoaterea de la comercializare, deşi specialiştii spun că noul coronavirus nu poate fi transmis de peşte la oameni. (https://bit.ly/3e41nso)

O formație rock din Statele Unite, The Flaming Lips, a organizat un concert în bule de plastic. Atât muzicienii, cât și publicul au fost în propria incintă. Recitalul a avut loc în cadrul emisiunii „The Late Show”, dar trupa nu este la prima experiență de acest fel. (https://bit.ly/2N07rX6)

Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Baltică, într-o demonstraţie de forţă în faţa NATO, în paralel cu exercițiile NATO din regiune, a anunţat armata rusă. Pe fond, Rusia și NATO poartă războaie paralele în Marea Baltică. (https://www.militarytimes.com/…/russia-nato-conduct-parall…/)

Și în final, trebuie să știți că vechile aplicaţii HBO pentru streaming, HBO Now şi versiunea pentru abonaţii serviciilor de cablu, HBO Go, vor fi trecute pe linie moartă de Warner Media pentru a nu afecta noul brand al companiei, HBO Max. Noul serviciu de streaming HBO Max a avut darul de a crea şi mai multă confuzie în rândul utilizatorilor, care nu erau nici până acum lămuriţi foarte bine de ce HBO are două aplicaţii şi care sunt diferenţele dintre ele. Astfel, în Statele Unite, unde a fost lansat HBO Max, vechile servicii, HBO Now şi HBO Go, vor mai funcţiona doar până la 31 iulie. Abonaţii celor două servicii vor fi trecuţi automat la HBO Max printr-un update care va viza atât accesul la librăria de conţinut, cât şi aplicaţiile mobile. În urma update-ului, utilizatorii vor avea acces la o librărie care va include, pe lângă conţinutul HBO pe care-l aveau şi până acum la dispoziţie, filmele şi serialele deţinute de Warner Media şi noile titlurile originale care au fost sau urmează a fi lansate. Aceeaşi politică este de aşteptat să fie implementată de Warner Media şi în alte ţări, pe măsură ce disponibilitatea HBO Max va fi extinsă. În ţări precum România, este aşteptat ca vechile servicii de streaming să funcţioneze în continuare până când va fi lansat HBO Max. (https://lat.ms/3e4gAcW)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier