• Marco Badea

Tribuna Internațională - 14 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din nordul Franței, acolo unde la o grădiniță din orașul Tourcoing situat la granița cu Belgia, este ilustrată școala în vreme de pandemie, după ce restricțiile au fost relaxate, iar cursurile au fost reluate, dar păstrându-se măsurile de prevenție. În imagine se poate observa cum copiii stau fiecare în pătrățelul lui trasat cu cretă pe asfalt și niciunul dintre ei nu pare prea încântat de joacă.

photo source: @Lionel Top/Twitter

Direct din plenul Parlamentului European din Bruxelles, Ursula von der Leyen a anunțat ieri cei trei piloni pentru redresarea blocului comunitar al Uniunii Europene. Mai precis, preşedinta Comisiei Europene a promis că de viitorul pachet european cu măsuri de redresare economică vor beneficia în special ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi acesta va include noi investiţii, scheme financiare de susţinere a sectorului sanitar şi propuneri de noi venituri pentru bugetul multianual al UE. Pe fond, șefa Executivului comunitar a prezentat liniile generale ale acestui plan la care lucrează întreaga Comisie şi care va cuprinde o nouă propunere privind viitorul cadru financiar multianual, destinat pentru perioada 2021-2027, împreună cu o propunere de creare a unui fond de redresare economică menit să atenueze efectele crizei provocate de pandemie. Însă, trebuie subliniat că preşedinta Comisiei Europene nu a precizat când va face publice aceste propuneri, pe care anterior le promisese pentru a doua sau a treia săptămână a lunii în curs, şi nici nu a avansat cifre concrete. Ea a menţionat totuși că fondurile din schema de redresare vor fi canalizate prin intermediul bugetului multianual, astfel încât PE să poată controla modul în care sunt cheltuite, iar cea mai mare parte a acestora vor avea ca destinaţie susţinerea politicilor guvernamentale pentru investiţiile publice şi reforme conforme cu noile politici europene legate de combaterea schimbărilor climatice şi de digitalizarea economiei. Von der Leyen a spus: ''Vor fi disponibile pentru toate statele membre, fie că sunt sau nu în zona euro, şi se vor axa pe zonele din UE care au fost cele mai afectate şi unde nevoile de rezilienţă sunt mai mari''. Mai multe am scris aici: (https://bit.ly/3dNxEDz)

Comisia Europeană a pregătit un ghid cu îndrumări pentru guvernele statelor membre și pentru turiști sau ceilalți cetățeni care vor să călătorească în contextul crizei de coronavirus. Îndrumările își propun să fixeze o reluare în siguranță a călătoriilor, dar și să repornească turismul european în lunile care au mai rămas din anul 2020. Între acestea, Comisia propune crearea de aplicații care să anunțe turiștii despre focarele COVID-19 din jur, vouchere în loc de numerar pentru răscumpărarea vacanțele anulate și lichidități pentru operatorii turistici. Pentru a completa măsurile pe termen scurt, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru promovarea turismului durabil, în conformitate cu Acordul Verde European și pentru a încuraja o transformare digitală a serviciilor turistice pentru a oferi mai multe opțiuni, o mai bună alocare a resurselor și noi modalități de gestionare a călătoriilor. si fluxurile turistice. Pe fond, Comisia va organiza o convenție turistică europeană cu instituțiile UE, industria, regiunile, orașele și alte părți interesate pentru a construi în comun viitorul unui ecosistem turistic european durabil, inovator și rezistent - „Agenda europeană pentru turism 2050”. (https://bit.ly/3dV8AL1)

Produsul Intern Brut al Europei Centrale și al statelor baltice sunt prognozate a scădea cu 4.3% în 2020 conform unui raport publicat miercuri de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Raportul arată și că membrii UE din sud-estul Europei ar putea înregistra o reducere cu 4,8% a PIB-ului în 2020. Totodată, raportul arată că membrii blocului comunitar din sud-estul Europei se vor confrunta probabil cu cu un declin de 4,8% anul acesta și o revenire de 4,6% în 2021. (https://bit.ly/35YkHnv)

Statele considerate puteri nucleare au cheltuit în 2019 suma record de 73 miliarde de dolari pentru arsenalele lor atomice, cu aproape zece procente mai mult decât în anul precedent, conform raportului prezentat ieri la Geneva de Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare, grup de organizaţii laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2017. SUA sunt responsabile pentru aproape jumătate din această sumă şi pentru cea mai mare parte a creşterii totale. Prin comparaţie, cheltuielile efectuate de China, Marea Britanie, Rusia, Franţa şi India au crescut cu procente mult mai mici. În ce priveşte Israelul şi Coreea de Nord, se estimează că aceste cheltuieli au stagnat. Israelul, despre care se crede pe scară largă că deţine un arsenal nuclear, nu confirmă, ca politică de stat, existenţa acestuia. Pakistanul a fost singura putere nucleară care a cheltuit ceva mai puţin anul trecut, reiese din raportul ICAN, care se bazează pe date disponibile public şi pe estimări ale bugetelor militare. (https://bit.ly/2yLqhOc)

Euronews English a construit o analiză în care arată cum a încercat mafia italiană să profite de criza coronavirusului și să preia în forță controlul mai multor companii din țară. (https://bit.ly/3604le0)

Poliţia federală americană a difuzat ieri un avertisment oficial care îi avertizează pe cercetătorii americani care lucrează la elaborarea unui vaccin şi tratamente pentru noul coronavirus împotriva încercărilor Chinei de a pirata rezultatele cercetării lor. FBI şi Agenţia americană pentru securitate cibernetică au ținut să precizeze: "Încercările Chinei de a viza aceste sectoare reprezintă o ameninţare gravă pentru răspunsul ţării noastre la COVID -19", iar "sănătatea, industria farmaceutică şi cercetarea care lucrează pentru răspunsurile la COVID -19 trebuie să fie conştiente de faptul că sunt primele ţinte ale acestei activităţi şi să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja sistemele". (https://bit.ly/2Z0dCS0)

Coronavirusul ar putea să nu dispară niciodată, a avertizat, ieri, Organizația Mondială a Sănătății. Doctorul Mike Ryan, unul dintre directorii executivi ai OMS, a declarat într-o conferință de presă că nu se pot face predicții privind dispariția noului virus, adăugând că va fi greu să controlăm virusul chiar și după ce se va găsi un vaccin. Mai precis, oficialul OMS a transmis: "Acest virus poate deveni un alt virus endemic în comunităţile noastre şi este posibil să nu mai plece niciodată. Cred că este important să fim realişti şi nu cred că cineva poate prezice când va dispărea această boală. Nu cred că există promisiuni şi nici date. Această boală poate să devină o problemă pe termen lung sau să nu fie". (https://bbc.in/3fOv2a8)

Preşedintele american Donald Trump a declarat ieri că nu este de acord cu consilierul său expert în boli infecţioase, doctorul Anthony Fauci, pe subiectul redeschiderii şcolilor. Pe fond, de reținut că marţi, în faţa senatorilor americani, doctorul Anthony Fauci a atras atenţia asupra consecinţelor potenţial foarte grave ale unei relaxări prea rapide a măsurilor restrictive. El a explicat cu această ocazie că, probabil, un vaccin nu va fi disponibil la data la care vor fi reluate cursurile şi a recomandat prudenţă statelor care doresc să ridice măsurile de izolare. Trump a declarat apoi, ieri, că a fost surprins de răspunsul său adăugând că "pentru mine acesta nu este un răspuns acceptabil, în special în ceea ce priveşte şcolile”. „Ne redeschidem ţara, oamenii doresc această redeschidere, şcolile vor fi deschise”, a spus preşedintele american. (https://bit.ly/2LtsmRj)

Promisiunea unor sume vaste de ajutoare UE pentru ţările afectate de coronavirus şi diminuarea controlului asupra fondurilor vor duce probabil la o creştere a fraudelor şi corupţiei, a spus procurorul-şef al UE, Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru presa britanică, citat de The New York Times. Pe fond, în timp ce detaliile pachetului de stimulente al UE pentru criza Covid-19 sunt încă discutate, este de aşteptat ca liderii să se pună de acord asupra unei sume de până la 2 trilioane de euro în săptămânile următoare, fondurile fiind incluse în bugetul UE. Oficialităţile mai au încă de convenit dacă plata se va face sub formă de împrumuturi sau granturi, ce au de făcut regiunile pentru a se califica şi cum va fi urmărită folosirea fondurilor, dar beneficiarii vor o mai mare flexibilitate care să garanteze că plăţile pot fi făcute rapid. Astfel, în opinia Laurei Codruţa Kovesi, şeful recent înfiinţatului Birou al Procurorului Public al UE, aceasta este o reţetă pentru o consecinţă neintenţionată: o creştere de proporţii a fraudelor şi corupţiei. (https://nyti.ms/2Z0WMCz)

Publicația maghiară Insight Hungary relatează că un bărbat în vârstă de 64 de ani, din Borsod, Ungaria, a fost ridicat de acasă de poliție, pentru că ar reprezenta "pericol public” că și-a exprimat o opinie pe Facebook și l-a numit "dictator” pe premierul Viktor Orban. Incidentul s-a petrecut marți dimineață. În aceeași zi, după-amiaza, András a fost eliberat de poliție. El le-a povestit jurnaliștilor că a fost întrebat în mod expres de polițiști: "pe cine anume, mai exact, ai numit dictator?”. Conform actelor normative prin care s-a instaurat starea de urgență în Ungaria, una dintre puterile acordate guvernului e fost capacitatea de a urmări penal răspândirea de „știri false”, care ar împiedica autoritățile în lupta pentru combaterea pandemiei. András a reamintit că polițiștii au ajuns la el acasă la ora 6.00 dimineața, cu un mandat de percheziție. (https://bit.ly/2Z2y9W0)

Nivelul ridicat al educației se asociază cu diverse condiții mai bune de trai și de viață socială, nu doar cu situația economică a oamenilor, în timpul perioadelor de izolare și restricții impuse de pandemia Covid-19, potrivit unei analize date publicității, săptămâna aceasta, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa. Astfel, OECD ridică din nou problema echității în fața pandemiei, de data aceasta nu în privința copiilor, ci a adulților, în funcție de nivelul de educație al acestora. Analiza trece în revistă probleme diverse, de la sănătatea mintală, afectată de izolarea obligatorie, la violența domestică și la obiceiurile sociale și arată în ce măsură sunt influențate, acestea, de nivelule educației. Analiza pleacă de la constatarea că, pe lângă situația lor economică mai bună, adulții care au urmat învățământul superior prezintă o stare de sănătate mai bună și au interacțiuni sociale mai multe decât cei cu un nivel mai scăzut de educație. Toate acestea contribuie la impactul negativ al izolării. Dar lucrurile nu se opresc aici, iar analiza OECD se concentrează asupra câtorva aspecte: sănătatea mintală, pusă la încercare în actuala criză (datele arată că numărul oamenilor care se declară depresivi este mai ridicat în rândul celor cu realizări reduse în materie de educație); creșterea violenței domestice în timpul izolării, cu implicații pe termen lung; adulții cu studii superioare au mai multe șanse să intre în contact cu prietenii și familia, la distanță. (https://bit.ly/3cHQwDX)

Și ca să rămânem în peisaj: premierul maghiar Viktor Orban a declinat, ieri, invitația președintelui Parlamentului European de a participa la dezbaterea asupra stării de urgență instaurată în Ungaria din cauza pandemiei de Covid-19 și repercusiunile acesteia asupra drepturilor și libertăților fundamentale. „La ora actuală, lupta contra epidemiei îmi consumă toată forța și energia”, a declarat premierul Orban în răspunsul către președintele PE, italianul David Sassoli. De reținut că problema stării de urgență instaurate în Ungaria și consecințele sale asupra statului de drept vor fi subiectul unei dezbateri în sesiunea plenară a Parlamentului European. Conform regulii în vigoare pentru astfel de dezbateri, „nivelul de participare este cel de șef de stat sau de guvern”, a precizat David Sassoli într-o scrisoare către Viktor Orban, cerându-i acestuia să îi dea un răspuns. Budapesta a prevăzut să fie reprezentată de ministrul Justiției, Judit Varga. Mai trebuie subliniat că la finalul lunii martie, Parlamentul ungar a adoptat o lege care îi permite premierului naționalist de a guvern, până la noi ordine, prin decrete, în cadrul stării de urgență votate pentru a combate epidemia. Aceste puteri aproape depline au stârnit „preocuparea” președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și avertismentul din partea a 16 state membre UE. (https://bit.ly/2WWKpEL)

Un proiect de lege care are ca scop combaterea urii în mediul online, și care naște controverse în spațiul public din Franța, a fost adoptat ieri de Parlamentul de la Paris. Combatanții proiectului consideră că prevederile adoptate oferă o putere sporită de cenzură, îngrădind totodat libertatea de exprimare. Cei care au inițiat proiectul (deputaţii majorităţii prezidenţiale), consideră pe de altă parte că: „materialele care instigă la ură, deja mult prea prezente pe internet, au explodat în ultimele săptămâni” în timpul izolării, motiv pentru care se impune urgenţa „de a reglementa reţelele sociale”. Altfel spus, pe model german, platformele şi motoarele de căutare vor fi obligate să retragă în 24 de ore materialele „vizibil” necorespunzătoare, în caz contrar riscând să fie condamnate la amenzi de până la 1,25 milioane de euro. Aici trebuie subliniat că sunt vizate actele de incitare la ură, violenţa, injuriile cu caracter rasist sau chiar religios. (https://bit.ly/3dMBvkj)

Bloomberg se întreabă dacă vor reuși oficialii de la București, Kiev sau Belgrad să-i țină acasă pe muncitorii întorși din cauza epidemiei, în condițiile în care coronavirusul a inversat o parte din fluxurile de migranți aproape peste noapte și au construit premisele prin care țările estice au acum o abundență de lucrători. Întrebarea este dacă aceștia vor rămâne. În timp ce salariile nu au ajuns la nivelul celor din vest, regiunea a înregistrat mult mai puține decese de Covid-19 decât Europa de Vest, iar guvernele din România, Ucraina și Serbia sunt dornice să-i păstreze acasă cel puțin pe unii dintre cei care s-au întors. (https://bloom.bg/3cyW8jM)

Sute de mii de tone de deșeuri prost gestionate ar putea fi aruncate înapoi pe mal de briza mării în fiecare an, conform unor cercetători care au descoperit micro-plastic în briza marină, după cum scrie presa britanică. Astfel, un studiu realizat de savanți de la Universitatea Strathclyde și Universitatea Toulouse a găsit fragmente minuscule de plastic în ceața fină produsă de valuri, fapt care infirmă ipoteza că, odată ajuns în ocean, plasticul rămâne acolo. Studiul pune la îndoială totodată și credința larg răspândită în efectele pozitive asupra sănătății ale brizei marine. Considerată până acum „aer curat”, ea conține cantități „surprinzătoare” de microplastic, spun cercetătorii, alături de sare de mare, bacterii, viruși și alge. Studiul estimează că în fiecare an briza ar putea arunca înapoi pe uscat până la 136.000 de tone de micro-plastic. (https://bit.ly/3fQQziK)

Sistemul universităţilor de stat din California, cel mai mare din Statele Unite, a anulat cursurile care urmau să aibă loc în campus în semestrul de toamnă şi le-a transferat în online, din cauza noului coronavirus, în timp ce comitatul Los Angeles a anunţat că ordinul ca oamenii să stea acasă va fi prelungit probabil cu trei luni. Anunţurile de pe Coasta de Vest survin după ce cel mai reputat expert în boli infecţioase din Statele Unite, Anthony Fauci, a afirmat în Congresul SUA că ridicarea prematură a restricţiilor ar putea duce la declanşarea unor noi focare ale bolii care a omorât proape 85.000 de americani şi a devastat economia. (https://bit.ly/2zxAgXo)

Israelul vrea să se „reconecteze” cu țările imunizate, în contextul relaxării măsurilor de carantină, guvernul de la Ierusalim luând în considerare reluarea fluxurilor turistice, în special prin acorduri cu țările mai puțin afectate de Covid 19. Mai precis, premierul Bibi Netanyahu a declarat: "Dorim să ne reconectăm cu lumea, dar nu vrem să punem în pericol Israelul”. Astfel, timp de zece zile, la inițiativa Greciei, miniștrii turismului din Israel, Grecia și Cipru au discutat pentru a stabili o zonă turistică sigură comună. Aici trebuie reținut că ministrul grec al turismului, Harry Theoharis, a subliniat: „Israelul este unul dintre obiectivele noastre strategice pentru redeschiderea turismului în Grecia. Pe fond, cele trei țări au în vedere și faptul că, anul acesta, turiștii vor prefera călătoriile nu foarte departe de patrie. Cipru este la mai puțin de o oră de zbor de Tel Aviv, iar Grecia este la două ore distanță. Acest spațiu „protejat” va fi creat cel mai devreme la mijlocul lunii iunie, cei trei parteneri urmând să respecte aceleași standarde de igienă și control sanitar. Miza economică este mai mică pentru Israel, deoarece turismul reprezintă doar 6% din PIB-ul israelian. Cu toate acestea, orașul Eilat de la Marea Roșie, care trăiește doar din turism, are o rată a șomajului de 70%. (https://bit.ly/35V6NCP)

Și din același context: autoritățile de la Atena au decis să deschidă plajele, începând din acest weekend, însă cu respectarea mai multor reguli de distanțare. În primul rând, numărul persoanelor care intră pe plajă va trebui înregistrat la intrare și nu trebuie să depășească 40 de oameni pe 1000 de mp. Distanța minimă între umbrele va fi de 4 metri și de un metru între umbra lăsată pe nisip de două umbrele. Sub o umbrelă vor sta maximum două șezlonguri, cu excepția familiilor care vin la plajă cu copii, iar distanța între două șezlonguri de la diferite umbrele trebuie să fie de 1,5 metri. În ceea ce privește cafenelele și beach-barurile, acestea sunt obligate să vândă doar produse ambalate, iar comercializarea alcoolului este strict interzisă. Toți angajații trebuie să poarte măști, iar șezlongurile trebuie dezinfectate obligatoriu după fiecare client. Persoanele care vin la plajă sunt obligate să așeze un prosop pe șezlong. (https://bit.ly/2y432hS)

Portalul EU views, care monitorizează și analizează teme legate de funcționarea Uniunii Europene a atras ieri atenția că "Președinția Croației la Consiliul Uniunii Europene este un dezastru”. Portalul acuză Croația de „tăcere la ascensiunea autoritarismului din Ungaria” și la declinul standardelor democratice din propria țară. Ca singur punct pozitiv din timpul Președinției Croației la Consiliul UE este menționată declarația adoptată la videoconferința UE-Balcanii de Vest, în care s-a confirmat intenția UE de a se extinde spre Balcanii de Vest. Premierul Croației, Andrej Plenković, este acuzat că la începutul pandemiei a propus dizolvarea Parlamentului și că demonstrează „afinitate pentru o conducere autocrată”. European Views acuză și Bruxellesul că nu a reacționat la acțiunile controversate ale premierului croat și adaugă că Germania, care urmează la Președinția Consiliului UE, va trebui să realizeze tot ce nu a reușit Croația, în special când este vorba de respectarea principiilor statului de drept în statele UE. (https://bit.ly/2LtKTNz)

Cotidianul francez Libération notează că decizia Curții Constituționale din Germania de săptămâna trecută, referitoare la BCE, intenționează să afirme primatul dreptului național asupra dreptului european, aspectul acesta putând pune în pericol reconstrucția economică a continentului, lovit puternic de pandemia Covid-19. Totodată, jurnaliștii francezi mai scriu în analiza din această săptămână, că Germania a devenit foarte egocentrică. (https://bit.ly/2WwvRwN)

Uber a anunţat ieri că va cere şoferilor şi curierilor săi din toată lumea să poarte măşti, în contextul în care ţările încep să relaxeze restricţiile impuse pentru a limita extinderea noului coronavirus. Astfel, începând de săptămâna viitoare, compania va impune tuturor celor care folosesc serviciul său de ride-hailing din SUA, Canada, Mexic, Europa, majoritatea Americii Latine şi ţările asiatice să poarte o formă de protecţie facială şi va cere pasagerilor să stea pe bancheta din spate. Compania a mai anunțat că va reduce numărul pasagerilor care vor fi acceptaţi în cursele standard ale Uber de la patru la trei. Pe fond, Uber va oferi informaţiile necesare şoferilor şi curierilor, pentru a le comunica utilizatorilor, iar nerespectarea repetată a condiţiilor poate duce la dezactivarea contului pentru şoferi sau curieri. (https://bit.ly/2zxOWpt)

Mai mulți cercetătorii au avertizat încă de la începutul pandemiei de Covid-19 cu privire la simptomele depresive care vor creşte după introducerea măsurilor de izolare. Acum, Organizaţia Naţiunilor Unite semnalează că pandemia cauzează afecţiuni psihologice la nivel global. (https://reut.rs/2zEJAJ6)

Grupul aerospaţial european Airbus analizează planuri de restructurare care implică posibilitatea unor concedieri masive, pregătindu-se pentru o criză prelungită a noului coronavirus, după ce a trimis în şomaj tehnic mii de angajaţi. Airbus nu exclude posibilitatea concedierilor, dar a semnalat că nu vor fi luate decizii înaintea verii. (https://bit.ly/2zxSh7Q)

FBI investighează mai multe companii mexicane şi europene care se presupune că ar fi implicate în tranzacţionarea de petrol venezuelean, adunând informaţii pentru o anchetă a Departamentului de Trezorerie al SUA cu privire la posibile sancţiuni. Pe fond, Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, şi trimisul special pentru Venezuela, Elliott Abrams, au declarat reporterilor la sfârşitul lunii trecute că Departamentul de Stat şi cel al Trezoreriei cercetează dacă mai multe firme încalcă sancţiunile impuse companiei petroliere de stat PDVSA din Venezuela, din ianuarie 2019. Sancţiunile fac parte dintr-o campanie a Washingtonului pentru limitarea veniturilor preşedintelui Nicolas Maduro, care nu a acceptat să se distanţeze de putere. Oficialii americani spun, în privat, că acest lucru este o sursă de frustrare pentru preşedintele Donald Trump, a cărui administraţie a înăsprit punerea în aplicare a sancţiunilor în ultimele luni. (https://reut.rs/3bs5psx)

Numărul americanilor nemulţumiţi de performanţele preşedintelui Donald Trump a crescut în ultima lună, odată cu numărul deceselor provocate de pandemia de coronavirus, liderul de la Casa Albă fiind cu 8 puncte procentuale în urma contracandidatului său democrat Joe Biden, în rândul alegătorilor înregistraţi, potrivit unui sondaj Ipsos US publicat săptămâna asta. 1% dintre adulţi aprobă performanţele preşedintelui, în scădere cu 4 puncte procentuale comparativ cu un sondaj similar efectuat la jumătatea lunii aprilie. O proporţie de 56% dintre americani sunt nemulţumiţi, cu 5 puncte mai mult faţă de sondajul precedent. Cercetarea mai arată că 46% dintre alegătorii înregistraţi au spus că îl vor susţine pe Joe Biden în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, în timp ce 38% ar vota cu Trump. (https://bit.ly/2LtEa65)

Ginerele lui Trump, Jared Kushner, a provocat o adevărată furtună la Washington în această săptămână, anunţând o eventuală schimbare a datei alegerilor prezidenţiale. Ulterior, acesta a revenit asupra declaraţiilor. De reținut că numai şi numai Congresul Statelor Unite are puterea să schimbe data alegerilor. Însă declaraţiile soţului Ivankăi Trump, fiica mai mare a locatarului Casei Albe, au reaprins speculaţii cu privire la un subiect deosebit de sensibil.Întrebat de revista Time dacă poate garanta că alegerile se pot desfăşura la data prevăzută, acest consilier foarte influent al şefului statului american a rămas evaziv. ”Eu nu sunt sigur că mă pot pronunţa într-un sens sau altul, însă, în acest stadiu, acest lucru este prevăzut”, a răspuns el. (http://dailym.ai/3cz3hAk)

Angela Merkel a anunţat ieri că deţine ”probe” ale unor tentative ”scandaloase” de atacuri informatice care au vizat Cancelaria germană. Cancelarul a declarat în faţa deputaţilor reuniţi în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german: ”Pot să spun onest că acest lucru îmi face rău. În fiecare zi încerc să am cele mai bune relaţii cu Rusia, iar pe de altă parte există probe atât de tangibile că forţele ruse fac acest lucru”. Pe fond, Merkel se referă la un atac cibernetic care a vizat în 2015 atât Camera Deputaţilor, cât şi serivciile sale. Hackerii au sustras în paralel cu acest atac cibernetic, potrivit presei germane, date personale de pe un serviciu de mesagerie al cancelarului. Angela Merkel a anunţat că un suspect a fost identificat de către anchetatori în acest dosar. (https://bit.ly/2xZGCy8)

Comisia Europeană a lansat ieri proceduri de infringement vizând state membre ale Uniunii Europeane care nu cer rambursarea în cazul anulării zborurilor sau sejururilor din cauza pandemiei covid-19. Pe fond, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, vicepreşedinta CE Margrethe Vestager, a subliniat că agenţiile de voiaj şi companiile aeriene îşi pot îndemna clienţii să accepte să le crediteze, însă cetăţenii UE au dreptul să fie rambursaţi în cazul în care doresc acest lucru. (https://bit.ly/2WWWN7J)

Totodată, Comisia Europeană a îndemnat statele membre UE să-şi redeschidă frontierele interne în vederea facilitării turismului, într-o încercare de evitare a naufragiului sectorului și în pofida pandemiei covid-19, care s-a soldat cu aproape 300.000 de morţi în lume, în contextul în care bilanţurile au început să crească în mai multe ţări şi par subestimate în altele. Pe fond, Comisia Europeană încearcă să împiedice un naufragiu al sectorului turistic, crucial în economia UE, în contextul în care reprezintă 10% din PIB-ul Uniunii şi 12% din locurile de muncă europene, mai ales în ţările din sudul Europei, ca Italia şi Spania, foarte afectate de covid-19. (https://bit.ly/3fMuguq)

Senatori republicani americani au prezentat ieri un proiect de lege care acordă preşedintelui Donald Trump puterea de a impune sancţiuni Chinei, în cazul în care Beijingul nu prezintă un ”raport complet” cu privire la pandemia covid-19. Pe fond, textul îi dă lui Trump termen de 60 de zile să asigure Congresul de faptul că China a prezentat explicaţii complete cu privire la epidemie fie în urma unei anchete a Statelor Unite şi aliaţilor lor, fie a unei agenţii ONU ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Textul prevede totodată ca Trump să ateste că China şi-a închis pieţele cu risc mare şi că i-a elinerat pe activiştii de la Hong Kong pe care i-a arestat în timpul campaniei de reprimare post-covid-19. În lipsa acestor garanţii, locatarul Casei Albe este autorizat, de acest document, să impună sancţiuni, precum o blocare de averi, interdicţii de intrare pe teritoriul american sau revocăriale unor vize. El ar putea, de asemenea, să restrângă accesul întreprinderilor chineze la băncile şi la pieţele de capital americane. (https://bit.ly/3fWN1LQ)

Rusia şi China au boicotat o videoconferinţă cu uşile închise a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la folosirea armementului chimic în Siria, iar Moscova consideră ”inacceptabil” faptul că nu a fost o reuniune publică. În această reuniune lunară, care a avut loc până acum cu uşile închise, membrii Consiliului de Securitate al ONU urmau să-i audieze pe Înaltul reprezentant ONU însărcinat cu Dezarmarea Izumi Nakamitsu şi pe directorul Organizaţiei pentru Interzicerea Armamentului Chimic (OIAC) Fernando Arias. Ei urmau de asemenea să-l audieze pe Coordonatorul Misiunii de Identificare înfiinţată de OIAC în iunie 2018, Santiago Onate, care a acuzat Damascul în primul său raport, prezentat la începutul lui aprilie 2020, de comiterea unor atacuri chimice în 2017. Potrivit Moscovei, principala susţinătoare a regimului lui Bashar al-Assad, Siria şi-a desfiinţat programul înarmării chimice, toate stocurile de armament chimic au fost eliminate, iar toate capacităţile de producţie de armament chimic au fost distruse. (https://bit.ly/2WV2u6f)

O mişcare jihadistă afgană afiliată grupării Statul Islamic (SI) a revendicat atentatul sinucigaş din provincia estică Nangarhar, soldat marţi cu 24 de morţi şi 68 de răniţi, a anunţat grupul american SITE care monitorizează activitatea jihadistă. Atacul a fost comis în timpul funeraliilor unui comandant al poliţiei la care asistau oficiali de la nivel naţional şi un deputat, a anunţat un purtătorde cuvânt al Guvernului provinciei, care şi-a exprimat temerea că bilanţul ar putea creşte. Bărbaţi armaţi au atacat tot marţi un spital din Kabul, în cadrul căruia ONG-ul umanitar Médecins Sans Frontières, se ocupă de o maternitate, omorând 18 persoane, inclusiv doi nou-născuţi. (https://bit.ly/3dIvPrj)

Implantul de microcip va următoarea provocare a Europei, după ce mii de suedezi au pledat în favoarea utilizării microcipurilor futuristice care pot fi implantate pe mână, sub piele şi care pot fi utilizate zilnic pentru diferite operaţiuni, precum accesarea telefonului smart, deschiderea uşii sau programarea alarmei. (https://bit.ly/2WSE7pT)

Poliţia spaniolă a anunţat ieri anihilarea unei reţele de traficanţi specializaţi în ascunderea cocainei în amestec de carton, o operaţiune ce a condus la arestarea unui fost medic al lui Maradona şi a fostului fotbalist columbian Edwin Congo. Investigând „activităţile ilicite” ale doctorului lui Maradona, poliţia a descoperit că reţeaua exporta cocaină din Columbia amestecând-o, în cantităţi mici de până la 100 de grame, în timpul fabricării cutiilor de carton folosite pentru transportul mărfurilor, a precizat poliţia într-un comunicat. La momentul fabricării lor, aceste cutii de carton erau impregnate cu cocaină încât cele două materiale nu mai puteau fi distinse unul de celălalt. Odată ajuns în Europa, drogul era recuperat în „laboratoarele (reţelei) prin procese chimice complexe”. În ianuarie, o tonă de cocaină a fost confiscată în Bulgaria, ascunsă în peste 6.600 de cutii de carton ale unui transport de lămâi verzi şi ananas, care a sosit în Grecia venind din Columbia. În imaginile furnizate de poliţie, se vede cum cartonul este transformat de o maşină în pastă de hârtie, de unde era apoi extras drogul ce fusese amestecat. (https://bit.ly/2yUfUrf)

Oficialii sanitari din metropola chineză Wuhan, locul de unde a pornit noul coronavirus, anunță că vor începe testarea tuturor celor 11 milioane de locuitori ai orașului, după ce orașul a înregistrat noi infectări cu COVID-19. (https://cnn.it/2ArSwSq)

Compania aeriană Qatar Airways oferă 100.000 de bilete gratuite cadrelor medicale din prima linie a luptei cu noul coronavirus. Angajații din sistemul medical, din întreaga lume, pot beneficia de două bilete dus-întors către o destinație din portofoliul companiei. Aceștia se pot înscrie până pe 18 mai pe site-ul companiei. (https://cnn.it/2yLpM6M)

Producătorii de lactate le cer franezilor să consume cât mai multe specialități de brânză pentru a salva producția locală. Cu restaurantele, cantinele școlare și piețele închise din cauza stării de urgență, producătorii francezi s-au văzut nevoiți să distrugă mii de litri de lapte și aproximativ două tone de brânză. (https://bit.ly/2yT07J6)

Înalt Reprezentantul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell a declarat marți în cadrul unei întâlniri virtuale cu miniștrii apărării din statele membre UE că China a cenzurat un mesaj comun al celor 27 de state, cu acordul ambasadorului UE în China, ceea ce nu se va mai întâmpla în viitor, fiind o decizie care trebuie luată de ierarhia administrative a EEAS. (https://politi.co/36072ME)

Apelurile către o linie de urgență anti-violență au crescut cu 73% în Italia, conform Institutului Național de Statistică, comparativ cu perioada similară dintre 1 martie și 16 aprilie din 2019. (https://cnn.it/2WwdLLt)

Goldman Sachs a avertizat ieri că rata șomajului în SUA va ajunge la 25%, rivalizând cu cea mai neagră perioadă din Marea Depresie. Peste 20 milioane de americani și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei. (https://cnn.it/3fR8mX4)

În același timp, Jerome Powell, șeful Rezervei Federale, a declarat că aproape 40% din familiile americane care câștigă până în $40000 pe an și-au pierdut un loc de muncă în martie. (https://politi.co/2yULdlM)

Liderul Hezbollah a declarat că atacurile Israelului nu vor determina retragerea forțelor iraniene din Siria. ”Forțele Hezbollah și consultanții iranieni vor rămâne în Siria, conform intereselor siriene” a spus acesta. (https://bit.ly/2Z0VAiD)

Imagini din satelit publicate miercuri arată că Iranul construiește un depozit de arme și armament în Siria (https://bit.ly/2Av0qdT)

Disney ar putea pierde $1 miliard în fiecare lună în care parcurile sale sunt închise, estimează analiștii. (https://cnb.cx/2YWVyIy)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier