• Marco Badea

Tribuna Internațională - 13 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din SUA, acolo unde pe peretele unui garaj din Los Angeles, a fost pictat un mesaj de prevenție cu privire la impactul pandemiei de COVID-19, prin care localnicii sunt îndemnați să-și anuleze planurile, nu umanitatea, mesajul de fond constând în conștientizarea situației speciale în care ne aflăm.

photo source: @Michael Brochstein/ Barcroft Media via The Independent

Comisia Europeană urmează să aprobe azi criteriile care ar trebui să fie urmate privind o relaxare a măsurilor la nivelul întregii Uniuni Europene în trei faze, în urma crizei sanitare provocate de Covid-19. Planul va fi însoţit de linii directoare, pentru ridicarea controlului frontierelor, transportului, turismului şi protecţia consumatorului, care au drept scop garantarea unei ieşiri ordonate din această criză. Documentul va stabili avansarea de la situaţia actuală, de măsuri excepţionale de restricţii generalizate ale mobilităţii, clasificată ca faza 0, la ridicarea generală a limitărilor şi a controalelor frontaliere în UE, denumită faza 2. Faza intermediară, denumită 1, este cea prin care se doreşte salvarea, cel puţin parţială, a sezonului turistic estival. "Restricţiile de călătorie şi controlul graniţelor trebuie retrase gradual în toată Uniunea Europeană, dacă evoluţia epidemiologică îşi menţine tendinţa actuală pozitivă”, se arată în documentul Comisiei în secţiunea dedicată fazei 1. Pentru a ajunge la această fază va fi esenţial să fie atins „un nivel suficient de scăzut al contaminărilor”. Trecerea de la o fază la alta va depinde de evoluţia situaţiei în fiecare ţară. CE mai cere şi o „creştere a coordonării” în timpul procesului de relaxare a măsurilor. Bruxelles avertizează că va exista în continuare nevoia de menţinere a anumitor măsuri, inclusiv distanţarea fizică. (https://bit.ly/3fFDl8e)

Germania trebuie să-şi ajute partenerii din Uniunea Europeană să-şi relanseze economiile după criza coronavirusului, a spus, ieri, Angela Merkel, în cursul unei reuniuni a parlamentarilor din formaţiunea sa politică. Este esenţial pentru Germania, în calitate de naţiune exportatoare, ca şi celelalte state membre ale UE să fie şi ele bine, a explicat cancelarul, menționând planul de relansare european, a cărui amploare şi finanţare rămân deschise, potrivit cancelarului german. Aceasta a convenit cu Ralph Brinkhaus, preşedintele grupului parlamentar conservator CDU-CSU, că Berlinul trebuie să contribuie mult mai mult la relansarea europeană. În altă ordine de idei, Angela Merkel le-a spus aleşilor conservatori să nu conteze pe o redeschidere a frontierelor într-un termen foarte scurt. Pe fond, Executivul german doreşte revenirea la normalitate în spaţiul Schengen, dar precizează că nu se poate face asta în condiții optime în acest moment și mai ales că Franţa nu-şi va deschide frontierele în mod sigur înainte de jumătatea lunii iunie. (https://bit.ly/3fLPsjZ)

Noua strategie de securitate naţională a Poloniei, semnată ieri de preşedintele Andrzej Duda, indică faptul că cea mai gravă ameninţare este ”politica neoimperială” a autorităţilor ruse, dusă de asemenea şi ”cu mijloace de forţă militară”. Strategia de securitate națională este un document programatic care dă liniile mari de acțiune pentru instituțiile cu atribuții în domeniu: guvern, ministere, agenții guvernamentale și servicii secrete. Strategia, care înlocuieşte un document adoptat în 2014, afirmă că securitatea Poloniei este afectată în mod negativ de "dezintegrarea progresivă a ordinii internaţionale”, inclusiv de lipsa de respect pentru dreptul internaţional şi nerespectarea obligaţiilor internaţionale. Documentul adoptat de Varşovia menţionează că agresiunea împotriva Georgiei, anexarea ilegală a Crimeei şi activităţile din estul Ucrainei, fapte comise de Rusia, ”au încălcat principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi au subminat pilonii sistemului de securitate european”. Pe fond, noua strategie adaugă că Rusia ‘îşi dezvoltă intensiv capacităţile militare ofensive” în zone precum Marea Baltică şi ‘efectuează exerciţii militare ample, bazate pe scenarii ce presupun un conflict cu statele membre NATO, o desfăşurare de mari formaţiuni militare şi chiar folosirea armelor nucleare”. (https://bit.ly/2WQ00pV)

40 de morți și cel puțin 68 de răniți este bilanțul celor două atacuri teroriste care au avut loc ieri, în Kabul, capitala Afganistanului. Pe fond, ieri dimineaţă, trei bărbaţi deghizaţi în poliţişti au intrat în spitalul public din Dasht-e-Barchi, un cartier în vestul Kabului, locuit de minoritatea şiită hazara, aruncând grenade şi împuşcând la întâmplare, potrivit unor oficiali guvernamentali. Un vânzător din apropiere, martor la atacul de dimineaţă a relatat că "atacatorii au început să tragă focuri de armă la întâmplare în acest spital, fără niciun motiv. Este un spital guvernamental, iar mulţi oameni îşi aduc soţiile şi copiii aici, pentru tratament”. Teroriştii au fost ucişi de forţele de securitate în jurul prânzului. Bilanţul acestui atac este de 16 morţi, printre care se numără copii nou-născuţi şi mame. Într-un atac separat, produs tot ieri, un bărbat s-a aruncat în aer în timpul unui serviciu fenerar în memoria unui comandant al poliţiei, la care asistau oficiali guvernamentali, membri ai Parlamentului din regiunea Nangahar, din estul ţării. 24 de persoane au fost ucise şi cel puţin 68 rănite, potrivit sursei citate. Cele două atacuri nu au fost încă revendicate. Talibanii au negat că ar avea vreo implicare. (https://bit.ly/3fGNZeR)

Curtea Supremă a Ungariei a stabilit ieri că o şcoală dintr-o zonă rurală din nordul ţării a segregat ilegal copiii romi şi, prin urmare, familiile acestora au dreptul la compensaţii băneşti de circa 285.000 de euro. Conform deciziei Curţii Supreme ungare, care este definitivă, acea şcoală din localitatea Gyongyospata, municipalitatea locală şi autoritatea de învăţământ trebuie să plătească aceste despăgubiri familiilor celor circa 60 de copii care au fost separaţi la şcoală de copiii care nu erau de etnie romă şi au primit o educaţie inferioară. De reținut că instituţiile acuzate au cerut ca în locul compensaţiilor băneşti să le ofere cursuri copiilor, solicitare ce a fost însă respinsă de instanţa supremă, care a apreciat că "singura modalitate de a compensa prejudicii nemateriale este plata efectivă". (https://reut.rs/2WJO3li)

Cel mai vechi turneu de tir cu arcul din lume, Antient Scorton Silver Arrow, nu se va mai disputa în acest an din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat organizatorii. Având loc la Scorton în nordul Angliei, turneul se desfăşura din anul 1673, fiind pentru prima oară de la al cel de-Al Doilea Război Mondial când nu va mai avea loc. Cea de-a 312-a ediţie ar fi trebuit să se ţină pe 16 mai în satul din districtul North Yorkshire, însă a fost amânat pentru anul viitor. De reținut că la competiţie, considerată de organizatori drept cea mai vche din lume, pot participa bărbaţi de peste 21 de ani, care respectă un anumit cod vestimentar. (https://bit.ly/3ctYyQy)

Indonezienii care încalcă regulile de distanţare socială impuse din cauza epidemiei de COVID-19 la Jakarta riscă să ajungă în situaţia de a fi obligaţi să cureţe toaletele publice. Pedeapsa face parte dintr-o listă de sancţiuni ce vizează să prevină infectările în rândul locuitorii capitalei. Astfel, ieşirea pe stradă fără a purta mască se amendează cu 250.000 de rupii, adică un total de 15,50 euro, iar locuitorii care se adună în grupuri vor fi obligaţi să cureţe instalaţii publice, inclusiv toalete, îmbrăcaţi cu veste marcate special. Conform regulilor anunţate în această săptămână, firmele care ignoră ordinele de a-şi închide porţile sau încalcă regulile de sănătate publică vor fi amendate cu până la 50 milioane de rupii, adică un total de circa 1.300 de euro. Pe fond, Jakarta, o metropolă cu circa 30 milioane de locuitori, a impus restricţii parţiale de deplasare luna trecută, într-un moment în care numărul contaminărilor exploda şi observatorii trăgeau un semnal de alarmă cu privire la un viitor dezastru sanitar. Mai multe oraşe indoneziene au instituit restricţii similare, dar încălcarea lor este foarte frecventă. Spre exemplu, în weekend, câteva sute de persoane s-au adunat în centrul Jakartei cu ocazia închiderii unui local fast-food, provocând un val de dezaprobare. (https://bit.ly/3cvVaoq)

O analiză despre cum va trebui să ne obișnuim în curând cu urmărirea contactelor sociale. Mai precis, această situație este văzută ca o modalitate necesară de a monitoriza ieșirea din actuala pandemie de coronavirus și de revenire la normalitate prin intermediul tehnologiei. Cu toate acestea, dacă Europa Centrală se află în fruntea acestui demers, la noi în România se vorbește încă prea puțin despre așa ceva. (https://bit.ly/2zuM7Wb)

DW Deutsche Welle scrie că despre un viitor război instituțional între UE și Germania, după sentința Curții Constituționale a Germaniei privind competențele Băncii Centrale Europene. Decizia de săptămâna trecută continuă să facă valuri, iar Comisia Europeană amenință Germania cu o procedură disciplinară. Berlinul alfându-se acum într-o mare dilemă. De reținut că în acest moment serviciul juridic al CE verifică în continuare sentința Curții Constituționale germane și efectele ei, iar abia după aceea Bruxellesul va decide dacă va demara sau nu o procedură de infringement împotriva Berlinului pentru a rezolva conflictul cu acesta. (https://bit.ly/3cxkgDe)

Bulgaria intenţionează să reducă Taxa pe Valoarea Adăugată pentru restaurante şi cantine la 9%, de la 20%, începând din 2021, pentru a ajuta industria ospitalităţii să îşi revină după pandemia de coronavirus, a declarat, ieri, premierul Boiko Borissov. (https://reut.rs/2AoL5LL)

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, a fost internat după ce a fost diagnosticat cu coronavirus. Pe lângă el au mai fost depistați ministrul culturii, Olga Lyubimova, ministrul construcțiilor, Vladimir Yakushev, premierul Mikhail Mishustin, și prim adjunctul staff-ului prezidenția, Sergei Kiriyenko, raportat infectat la jumătatea lunii aprilie. (https://n.pr/35V82BI)

O purtătoare de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat ieri că anumite tratamente par să limiteze gravitatea sau durata maladiei COVID-19 şi a precizat că această instituţie se concentrează în prezent pe colectarea mai multor informaţii despre patru sau cinci dintre cele mai promiţătoare medicamente folosite pe plan mondial împotriva acestei boli. (https://bit.ly/2LqBsOK)

Dacă în majoritatea țărilor europene, măsurile de relaxare abia încep, alte state au redus măsurile restrictive ceva mai devreme. Pe fond, China, Germania, Danemarca sunt țările care au relaxat măsurile cu o revenire a epidemiei. Ce s-a întâmplat, aflați aici: (https://bit.ly/2WuBFXL)

Propunerea Atenei către UE cu privire la turism prevede opt miliarde de euro ca „ţintă” pentru veniturile din turism pentru sezonul de anul acesta, cu circa zece miliarde mai puţin decât în 2019. (https://bit.ly/35W6VSu)

Washington Post a scris o analiză despre care este cel mai mare eșec al lui Trump în privința pandemiei. (https://wapo.st/2yRjzpJ)

Facebook a eliminat în perioada ianuarie – martie 2020 un număr de 9,6 milioane de postări din categoria „hate speech”. Este o creştere semnificativă în comparaţie cu cele 3,6 milioane de postări din perioada anterioară, au transmis reprezentanții companiei. Gigantul american, deşi recunoaşte că mai este mult loc pentru progrese, spune că AI-ul depistează acum în mod proactiv 88,8% din postările de acest gen. În urmă cu un trimestru, acest procent era de 80,2%. De reținut că în aprilie, Facebook a aplicat etichete de avertizare la aproximativ 50 de milioane de postări care conţineau informaţii false sau nedovedite ştiinţific despre COVID-19. În 95% din cazuri, cei care observă postări cu astfel de label-uri decid să nu mai acceseze conţinutul respectiv. (https://bit.ly/3dB3kvy)

Moscova a început să ancheteze siguranţa unui tip de ventilator medical de fabricaţie rusească, dintre care unele au fost trimise în SUA, după ce şase persoane au decedat în incendii declanşate de două de astfel de dispozitive în spitale ruseşti. (https://reut.rs/3bvqj9Y)

ABC notează că Spania, Italia, Franța și Germania pregătesc zboruri de vară pentru turiști, fără obligativitate de carantină, atunci când va fi posibil. (https://bit.ly/2SYd2QM)

Mai mult de un sfert dintre fumătorii din Franța au fumat mai mult în medie cu 5 țigări pe zi, în perioada carantinei impusă din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit unei cercetări sociologice publicată azi de autoritatea națională sanitară din Paris și citată de Le Figaro. (https://bit.ly/3cu7rJU)

Statele Unite au raportat marţi un deficit bugetar record aferent lunii aprilie, de 738 de miliarde de dolari, pe fondul unei explozii a cheltuielilor guvernamentale şi a scăderii veniturilor, din cauza pandemiei de coronavirus. Departamentul Trezoreriei a arătat că deficitul bugetar de luna trecut este primul indicator care reflectă cheltuielile guvernamentale enorme care au fost aprobate pentru atenuarea impactului economic al crizei care a dus la blocarea activităţilor în majoritatea ţării. De reținut că, Congresul american a aprobat pe 27 martie un program de sprijin de 2.300 de miliarde de dolari, care între timp a fost suplimentat la circa 3.000 de miliarde de dolari. Aprilie este prima lună când au început să fie efectuate plăţi în cadrul programelor de salvare. (https://cnb.cx/2WSlkuF)

Și ca să rămânem în zonă: preţurile de consum din Statele Unite au scăzut în aprilie cel mai mult de la Marea Recesiune, din cauza prăbuşirii cererii de benzină şi de servicii, inclusiv pentru călătoriile aeriene, americanii fiind nevoiţi să rămână acasă în timpul crizei coronavirusului. Pe fond, raportul Departamentului Muncii arătă, de asemenea, o scădere record a preţurilor de bază, luna trecută, ridicând riscul apariţiei deflaţiei, pe măsură ce economia se afundă mai adânc într-o recesiune declanşată de blocajele instituite pentru a încetini răspândirea COVID-19. Totodată, trebuie reținut că guvernul a raportat vinerea trecută că economia a pierdut 20,5 milioane de locuri de muncă în aprilie, cea mai gravă scădere a numărului de locuri de muncă de la Marea Depresiune. Economia s-a contractat în primul trimestru cel mai mult de la declinul din 2007-2009. (https://reut.rs/3668TzX)

Angajaţii Twitter care îşi pot desfăşura activitatea de acasă vor fi lăsaţi să lucreze astfel pe termen nelimitat. Este vorba, bineînţeles, de acei angajaţi ale căror îndatoriri pot fi realizate de la distanţă, nu şi de cei a căror prezenţă fizică este necesară pentru diverse sarcini, precum întreţinerea serverelor. Mai mult, Twitter va creşte şi indemnizaţia pe care o acordă angajaţilor care lucrează de acasă, şi consumă resurse pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu, la 1.000 de dolari. Pe fond, lucrul de acasă al angajaţilor scuteşte Twitter de cheltuielile cu spaţiile de birouri, facilităţile acordate angajaţilor, eventualele relocări şi cheltuieli de transport. Cel mai probabil, compania va face economii semnificative în urma acestei decizii. (https://bit.ly/2YYYc0c)

Patru tadjici, acuzaţi de recrutare de persoane convertite la islam în scopuri teroriste şi în vederea susţinerii organizaţiei jihadiste Statului Islamic, au fost arestaţi de către serviciile speciale poloneze. adjicii arestaţi au fost plasaţi într-un centru de detenţie aparţinând grănicerilor în vederea unei expulzări. De reținut că Polonia a arestat în aprilie un cetăţean libanez, suspectat de pregătirea unor atentate în Europa Occidentală şi de legături cu gruparea Statul Islamic. Pe fodn, aproximativ 20.000 de musulmani trăiesc în Polonia, o ţară cu 38 de milioane de locuitori. (https://bit.ly/2WOvn4c)

China a cerut ieri Franţei să anuleze un contract în domeniul armamentului cu Taiwanul şi a ameninţat că o asemenea tranzacţie cu această insulă revendicată de Beijing şi condusă de către un guvern rival ar putea ”dăuna relaţiilor chinezo-franceze”. Presa taiwaneză dezvăluie că este vorba despre vânzarea unor echipamente pentru fregate de către Paris Taipeiului în anii '90 - un contract care a provocat o gravă criză diplomatică între Franţa şi China. (https://bit.ly/2WMOHP8)

The Guardian scrie că solicitanţii care cer azil în Croaţia sunt marcaţi cu vopsea pe cap de către poliţie. Ân acest context, ONU a solicitat o anchetă internă din partea guvernului croat. Organizaţiile pentru protecția drepturilor omului au descris gestul comis de autorităţile croate drept o umilinţă fără margini adusă emigranţilor. Poliţia croată este acuzată că ar fi marcat cu vopsea capetele emigranţilor care solicitau azil la frontiera cu Bosnia. Majoritatea sunt bărbaţi musulmani şi au fost marcaţi cu semnul crucii în cap. Scopul, după cum afirmă unele organizaţii non-guvernamentale, este acela de a-i umili şi intimida pe cei care trec ilegal graniţa. (https://bit.ly/2LoMTXk)

După ce a fost dată drept exemplu mondial pentru modul în care a gestionat epidemia de coronavirus, Coreea de Sud se confruntă acum cu riscul unui al doilea val. Dacă prima dată focarul a fost legat de o comunitate religioasă, acum răspândirea rapidă a infecției s-a făcut prin intermediul unor cluburi de noapte din Seul frecventate de comunitatea LGBT, ceea ce alimentează resentimentele față de persoanele cu orientare homosexuală și aduce din nou în plan central homofobia. (https://bit.ly/2LnALpF)

Thailanda a început anul cu măsuri care vizau interzicerea pungilor de plastic de unică folosinţă, măsuri prin care funcționarii din Bangkok sperau că vor duce la reducerea volumului de deşeuri care plasează Thailanda între primele 5 ţări ale lumii ameninţate de "oceane de plastic", conform unui reportaj Reuters. Apoi, declararea pandemiei cu noul coronavirus a dus la închiderea şcolilor, iar autorităţile le-au cerut oamenilor să rămână în case. În acest context, în loc să scadă, volumul deşeurilor de plastic din Bangkok a crescut cu 62% în luna aprilie pentru că foarte mulţi oameni au optat pentru serviciile de livrare la domiciliu pentru alimente şi alte produse. Astfel, s-a ajuns la situația în care 3.432 de tone de plastic au fost aruncate în capitala Thailandei în fiecare zi din luna aprilie. (https://reut.rs/3fKPdpy)

Gestionarea deficitară a crizei coronavirusului este denunţată în 63 de reclamaţii împotriva unor membri ai guvernului francez, depuse la Curtea de justiţie a Republicii (CJR), a anunţat ieri procurorul general Francois Molins. De reținut că în Franța, CJR este unica instanţă abilitată să judece acţiuni comise de membri ai guvernului aflaţi în funcţii, . Şeful statului este absolvit de reponsabilităţi penale pentru acţiunile realizate în timpul exercitării atribuţiilor sale. (https://bit.ly/2WqLkye)

Islanda, o ţară care a reuşit, după toate aparenţele, să ţină sub control răspândirea pandemiei COVID-19 şi a testat o proporție-record, de peste 15%, din populaţie, a anunţat ieri că intenţionează să ofere călătorilor care sosesc pe singurul aeroport internaţional al ţării posibilitatea de a fi testaţi pentru a scăpa de o perioadă de plasare în carantină de două săptămâni. (https://bit.ly/2Lml95t)

Site-ul firmei de avocatură Grubman Shire Meiselas & Sacks, folosită de vedete de top, printre care Rod Stewart, Robert De Niro, Madonna, Lady Gaga, Elton John și U2, a fost atacat de hackeri, care susțin că au sustras 756 de gigabyte de date, inclusiv contracte și e-mailuri. Infractorii cibernetici cer bani și au prezentat o captură de ecran cu un contract al Madonnei. Pe fond, firma de avocatură din New York spune că și-a notificat clienții și că lucrează cu experți în securitate cibernetică, doar că nu se știe exact ce sumă cer hackerii și dacă firma de avocatură negociază cu ei. (https://bbc.in/2zw1DRu)

O casieră de la un punct de vânzare a biletelor de tren dintr-o gară din centrul Londrei a murit în urma contractării noului virus, după ce un client a scuipat-o și a tușit spre ea și o altă colegă. (https://bit.ly/2YWxBRs)

În Budapesta au fost ocupate toate posturile libere de gunoieri, iar cântăreți de operă livrează mâncare. (https://bit.ly/3bteaCH)

Pandemia de coronavirus a paralizat industria aviatică și avioanele au rămas la sol în numeroase țări. Astfel, cea mai mare parcare de avioane din Europa, găzduită de aeroportul spaniol Teruel, a ajuns să fie ocupată aproape complet. Provincia Teruel, din centrul Spaniei, are doar 130.000 de locuitori, însă aeroportul a beneficiat de pe urma epidemiei, după ce multe companii europene au decis să-și depoziteze aici avioanele. Pe fond, există aproximativ 95 de aeronave parcate în acest moment în Teruel, iar consorțiul care operează aeroportul urmează să înceapă extinderea facilității, pentru a putea găzdui mai multe avioane. (https://bit.ly/2AmebeB)

Chestiuni bizare: Un bărbat fără adăpost din Marea Britanie a fost acuzat că a ieșit afară „fără motive rezonabile”, în timpul carantinei. Sultan Monsour, în vârstă de 45 de ani, riscă să fie judecat la Londra, după ce s-a declarat nevinovat, pentru că a încălcat regulile de deplasare. Potrivit acestora, cetățenii nu pot ieși „în afara locului în care trăiesc fără o scuză rezonabilă”. Dar legea prevede că restricția „nu se aplică persoanelor fără adăpost”. Pe fond, un judecător a contestat decizia organelor de urmărire penală. (https://bit.ly/2SYDLwG)

Un german care a fost obligat să rămână în zona de tranzit a aeroportului internaţional din New Delhi timp de aproape două luni a reuşit în cele din urmă să se îmbarce ieri într-un avion spre Europa. (https://bit.ly/2LnErHZ)

Poliția din Paris a fost nevoită să intervină pentru a dispersa mulțimea și a interzis consumul de băuturi alcoolice pe malurile Senei și pe popularul Canal Saint-Martin, după ce mulțimi de oameni s-au adunat luni seara pentru a se bucura de libertatea recent recuperată, după opt săptămâni de carantină. (https://bit.ly/3cteItf)

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare prognozează o scădere de 4% pentru România în 2020, o proiecție mai pesimistă decât a guvernului (minus 1,9% din PIB), dar mai optimistă decât a Comisiei Europene, care prevăzuse săptămâna trecută o scădere cu 6% a economiei. (https://bit.ly/3fGdjBX)

George Soros a numit pandemia “criza vieții sale”, spunând că nu s-a mai confruntat cu ceva similar până acum. El a îndemnat guvernele Germaniei și Olandei să nu mai refuze emiterea de bonduri, la nivel de UE, în valoare de €2000 de miliarde pentru a susține planul de ajutorare a economiilor. (https://bit.ly/2WK8m20)

De la mijlocul lunii martie și până la final de aprilie, Marea Britanie a înregistrat un număr de decese cu 50000+ mai mare decât media ultimilor ani. 36000 de decese sunt raportate până în prezent a fi cauzate de noul coronavirus. (https://bbc.in/2yJrtSd)

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo intenționează să avertizeze guvernul israelian, în cadrul vizitei care se va desfășura azi, împotriva construirii celei mai mari fabrici destinată desalinizării apei de mare de către o companie chineză. (https://bit.ly/3fMByy4)

Și tot Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a telefonat ministrului de externe elvețian, care mediază discuțiile dintre SUA și Iran pentru a discuta perspectiva unui schimb de prizonieri, la câteva ore după ce Teheranul a anunțat că este pregătit pentru această negociere. (https://bit.ly/2xWCkrh)

Guvernul federal american a anulat un contract de $55,5 milioane semnat luna trecută cu o firmă mică din Virginia pentru măști de protecție N95. Firma respectivă, care trebuia să livreze 10 milioane de măști, nu a mai fost implicată până acum în tranzacții cu materiale de protecție medicale. (https://on.wsj.com/3bwqEt4)

Gigantul Aramco a înregistrat o scădere de 25% a profitului în primul trimestru, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului. (https://on.ft.com/2T0y29U)

Toyota se așteaptă la o scădere de 80% a profitului în acest an, estimând un rezultat de circa $4,66 miliarde, cel mai slab din ultimii nouă ani. (https://cnb.cx/3ctUHmC)

Casa de modă Valentino l-a numit la conducere pe Jacopo Venturini, fostul șef al Gucci. Acesta va prelua noul post în iunie. (https://reut.rs/3bt8toa)

La 6 luni de când a fost lansat Facebook News, publicațiile spun că impactul acestuia este minim. Și asta din cauză că Facebook se concentrează acum pe alte aspecte. Serviciul este disponibil doar în Statele Unite, iar Facebook spune că acesta are milioane de utilizatori. (https://bit.ly/2yVkdT0)

Curtea Supremă a SUA a audiat ieri cele trei dosare privind situația financiară a președintelui Donald Trump și accesul publicului la aceste date. Decizia Curții Supreme în aceste dosare poate avea ramificații majore pentru puterea prezidențială. (https://time.com/…/donald-trump-financial-records-supreme-…/)

Premierul japonez Shinzo Abe a spus că medicamentul antiviral Avigan va fi aprobat pentru tratament pentru pacienții coronavirus până la finalul lunii mai. Ar fi al doilea medicament fără rezultate dovedite care ar fi grăbit spre aprobare, ceea ce a generat numeroase critici privind modul de a răspunde crizei COVID-19 de către guvernul japonez. (https://bloom.bg/2WsKdOB)

China a suspendat importurile de carne provenite de la patru abatoare australiene începând cu 12 mai, ceea ce alimentează escaladarea tensiunilor dintre cele două țări și afectează relația comercială a Australiei cu cel mai important importator, 35% din carnea de vită era exportată în China. Măsura vine după ce Australia a cerut o anchetă independentă privind originile pandemiei coronavirus. (https://bloom.bg/3brtsI6)

Președintele Ugandei Yoweri Museveni a declarat că organizarea de alegeri la începutul anului viitor, dacă pandemia COVID-19 se menține va fi „nebunie”. Opozanții săi îl acuză însă de autoritarism și dorința de a se menține la putere dincolo de termen. (https://reut.rs/2LqttkI)

Și în final o veste bună: Maria Branyas, o femeie în vârstă de 113 ani, despre care se crede că este cea mai în vârstă femeie din Spania, şi-a revenit după ce a fost diagnosticată cu noul coronavirus, au anunţat autorităţile spaniole. (https://bbc.in/3bt9zQX)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier