• Marco Badea

Tribuna Internațională - 13 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Siria, acolo unde în tabăra UNICEF de lângă orașul Aleppo, situat la aproximativ 48 de km de granița cu Turcia și distrus în mare parte de bombardamentele războiului, doi copii, Ahmad, în vârstă de 7 ani și Saad, în vârstă de 5 ani, cară împreună un kit de igienă spre cortul lor. De reținut că în tabără se află peste 150 de voluntari sprijiniți de UNICEF, care încearcă să ofere familiilor refugiate informații vitale despre modul în care să se protejeze împotriva pandemiei de#coronavirus. Totodată, UNICEF trimite săptămânal peste 2.000 de cutii de săpun și detergent familiilor strămutate în urma conflictelor: (https://bit.ly/30Gfxfk).

photo source: https://www.unicef.org/

Liderii statelor membre UE au disensiuni majore în legătură cu pachetul financiar Next Generation EU propus de Comisia Europeană pentru ieșirea din criză, le-a transmis europarlamentarilor Charles Michel, președintele Consiliului European. Astfel, neînțelegerile privesc atât viitorul buget multianual al UE (propunerea Comisiei e de 1.100 miliarde euro), cât și fondul special pentru criză (750 miliarde euro puși la dispoziția statelor membre și format din 500 miliarde euro, granturi nerambursabile și 250 miliarde euro prin împrumuturi). La baza conflictelor politice stau cele patru state ”zgârcite” Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care nu vor ca UE să se împrumute în numele unor state din sud precum Spania, Italia ori Grecia. (https://politi.co/2XWSWJz)

Comisia Europeană a lansat, ieri, o consultare publică cu privire la iniţiativa "Valul de renovări", privind măsurile de stimulare a renovării clădirilor din întreaga Uniune Europeană. Consultarea se va desfăşura până la data de 9 iulie, iar feedbackul primit va contribui în mod direct la propunerile care urmează să fie prezentate de Comisie după sfârşitul verii. Potrivit Comisiei, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie din UE şi pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Prin urmare, un parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic este benefic pentru planetă şi poate aduce o contribuţie semnificativă la Pactul verde european. Altfel spus, prin această consultare, Comisia doreşte să obţină feedback cu privire la modalităţile de sporire a ratei şi a calităţii lucrărilor de renovare a clădirilor, prin intermediul unor instrumente de reglementare, de politică şi financiare. Mai trebuie subliniat că Executivul comunitar a publicat deja o foaie de parcurs pentru această iniţiativă, iar pentru toamnă sunt planificate o comunicare şi un plan de acţiune. (https://bit.ly/2Aw0ZUX)

Și tot ieri, Comisia Europeană a lansat și consultarea specifică privind instituirea unui standard al UE privind obligaţiunile verzi (EU-GBS), care va fi deschisă până vineri, 2 octombrie 2020. Astfel, potrivit Comisiei Europene, obligaţiunile verzi au devenit din ce în ce mai populare, deoarece investitorii caută modalităţi de a contribui la finanţarea tranziţiei către o economie durabilă din punct de vedere ecologic. Ca atare, ele vor avea un rol esenţial în realizarea obiectivelor Pactului verde european. În plus, având în vedere că moneda euro este deja principala monedă utilizată pentru emiterea de obligaţiuni verzi la nivel mondial, un standard oficial al UE privind obligaţiunile verzi ar putea, de asemenea, să definitiveze rolul internaţional al monedei euro şi să contribuie la consolidarea rolului UE ca centru mondial pentru finanţarea verde. Pe fondul acestui subiect, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a declarat că "obligaţiunile verzi vor contribui la o implicare mai largă a sectorului privat, de care avem nevoie pentru a impulsiona o redresare economică durabilă, în conformitate cu Pactul verde european. Scopul acestei consultări este să identificăm ceea ce UE şi statele sale membre pot face pentru a sprijini şi a stimula apariţia unei pieţe de obligaţiuni verzi extinse şi de înaltă calitate". De reținut că până în prezent, nu există un standard uniform în UE. Grupul de experţi tehnici pentru finanţele durabile al Comisiei a fost însărcinat cu pregătirea unui raport referitor la un standard al UE privind obligaţiunile verzi. Mai trebuie spus că grupul de experți tehnici ai Executivului comunitar a publicat primul său raport în luna iunie 2019, care cuprinde 10 recomandări pentru stabilirea unui astfel de standard, care ar urma să se bazeze pe "taxonomia" UE, un sistem de clasificare pentru investiţii durabile folosit la nivelul UE. Grupul a furnizat orientări suplimentare în martie 2020, propunând şi un standard actualizat. Cu alte cuvinte, consultarea lansată ieri porneşte de la activitatea Grupului şi se concentrează pe valoarea adăugată a unui standard oficial al UE privind obligaţiunile verzi. Decizia în acest sens se va lua în contextul Strategiei reînnoite privind finanţarea durabilă, care face obiectul unei consultări în desfăşurare până pe 15 iulie. Se preconizează că această strategie va fi propusă în ultimul trimestru al acestui an. (https://bit.ly/3fm7qJ6)

Stocurile mondiale de cafea la finalul sezonului 2020-2021 ar urma să crească până la 42 milioane de saci, fiecare cu o greutate de 60 de kilograme, cea mai ridicată valoare din ultimii şase ani, în condiţiile în care producţia va creşte mai mult decât consumul, a estimat ieri Departamentul american al Agriculturii. În raportul său semestrial cu privire la piaţa cafelei, USDA prognozează că producţia mondială, în sezonul care acoperă perioada octombrie 2020-septembrie 2021, va atinge un nivel record de 176,1 milioane de saci, cu 9,1 milioane de saci mai mult decât în sezonul 2019-2020, în principal ca urmare a unei producţii istorice de 67,9 milioane de saci în Brazilia, principalul exportator mondial de cafea. Pe lângă Brazilia şi Columbia, India, America Centrală şi Mexicul ar urma să înregistreze o producţie mai mare de cafea în sezonul următor, în timp ce Vietnamul şi Indonezia vor suferi o diminuare a producţiei. În ceea ce priveşte comerţul mondial cu cafea, USDA estimează că Uniunea Europeană ar putea importa 49,5 milioane saci de cafea în sezonul 2020-21, cu două milioane de saci mai mult decât în sezonul actual, în timp ce SUA vor achiziţiona 27 milioane saci de cafea, tot cu două milioane mai mult decât în sezonul curent. (https://bit.ly/2UDfsVU)

Europarlamentarii vor discuta săptămâna viitoare în Parlamentul European o propunere privind chemarea în judecată a Chinei în fața Curții Internaționale de Justiție cu privire la decizia liderilor chinezi de a impune o nouă lege privind securitatea națională în Hong Kong. Curtea Internațională de Justiție, cu sediul în Haga, este cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite. ”Intenționăm să arătăm ce poate face UE dincolo de datul din mâini”, a declarat eurodeputatul verzilor Reinhard Bütikofer, președintele delegației PE pentru relațiile cu China. (https://politi.co/3cXhYNg)

NATO a intrat într-un parteneriat mai strâns cu Ucraina, într-un demers care, potrivit unor diplomaţi occidentali, nu este un pas suplimentar pentru aderarea acestei ţări la Alianţă, dar este susceptibil totuşi să fie perceput ca o provocare la adresa Rusiei. Noul statut al Ucrainei ca partener de oportunităţi sporite în relaţia cu NATO (Enhanced Opportunities Partners/EOP) îi va permite să participe la mai multe programe şi exerciţii şi să aibă un acces mai mare la informaţiile clasificate ale Alianţei, a anunţat ieri NATO într-un comunicat. Alianţa Nord-Atlantică îşi va adapta relaţiile cu Ucraina în funcţie de domeniile de interes reciproc, a indicat organizaţia. Finlanda, Australia, Suedia, Iordania şi Georgia sunt de asemenea recunoscute ca beneficiind de EOP. Pe fond, această decizie nu este un pas mai aproape de aderarea la NATO, subliniind că Ucraina este un partener al Alianţei Nord-Atlantice de mulţi ani, participând cu trupe la operaţiunile din Afganistan şi Kosovo, precum şi la unele manevre. Cu toate acestea, decizia va fi percepută cel mai probabil de Moscova drept o provocare. De reținut că Rusia critică de mult timp extinderea NATO spre Est şi faptul că trupe ale unor ţări membre ale Alianţei staţionează în foste republici sovietice. (https://bit.ly/2MUfFjk)

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO în vederea misiunii navale destinate să respecte embargoul asupra armelor în Libia. Astfel, UE a contactat NATO pentru a vedea "cum se pot găsi aranjamente" cu operaţiunea Sea Guardian a Alianţei, care se desfășoară acum în estul Mediteranei. De reținut că această inţiativă a avut loc în contextul în care Turcia s-a opus la jumătatea acestei săptămâni controlului de către un vas grec din misiunea navală a UE a unui cargou suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrărilor de arme în Libia. Cargoul era escortat de nave militare turce. Operaţiunea a fost demarată pentru a întrerupe aprovizionarea cu arme a Libiei. Pe fondul acestui context tensionat, două nave ale NATO patrulează în Mediterana în cadrul operaţiunii Sea Guardian pentru a observa traficul maritim, a preveni eventuale activităţi "teroriste" şi "a contribui la stabilitatea" regională. Mai trebuie spus că miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor discuta despre Libia săptămâna viitoare într-o videoconferinţă. (https://politi.co/3fhjwDh)

Navele de război şi avioane de vânătoare turce au efectuat manevre de anvergură în Mediterana de Est, a anunţat ieri Ministerul Apărării turc, într-o aparentă demonstraţie de forţă legată în special de conflictul din Libia. Pe fond, opt fregate şi corvete, precum şi 17 avioane au participat cu o zi înainte la aceste exerciţii care au durat opt ore pe un traseu de 2.000 de km dus-întors, mergând de la Est spre Vest. Acest exerciţiu denumit "Largul mării" a fost "efectuat cu succes", a declarat ministerul, difuzând fotografii care arată avioane de vânătoare F-16 şi avioane-radar pe cale de a decola, precum şi nave de război escortate de elicoptere. (https://bit.ly/37nPACL)

Guvernul britanic a decis să impună controale la frontiere mai puţin stricte decât convenise cu Uniunea Europeană după Brexit, pentru a nu afecta prea mult firmele care suferă deja din cauza efectelor economice ale epidemiei de coronavirus. Conform explicaţiilor oferite la începutul acestui an, Londra prevăzuse controlul produselor importate din UE începând din 2021, după ce perioada de tranziţie post-Brexit se va încheia la sfârşitul lui decembrie. Obiectivele măsurilor erau în special menţinerea siguranţei frontierelor britanice şi posibilitatea de a trata de pe poziţii de egalitate ţările cu care Regatul Unit are relaţii comerciale. (https://bloom.bg/37rbx3H)

Franţa şi-a exprimat ieri ''consternarea'' după decizia americană de a autoriza aplicarea de sancţiuni împotriva personalului Curţii Penale Internaţionale. Ministrul afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, a transmis că "Această decizie reprezintă un atac grav împotriva Curţii şi, dincolo de aceasta, punerea în discuţie a multilateralismului şi a independenţei justiţiei". De reținut că în martie, jurisdicţia de la Haga a decis, în pofida opoziţiei administraţiei Trump, autorizarea unei anchete pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Afganistan, inclusiv abuzuri ce ar fi fost comise de soldaţi americani. Trump a criticat în mod repetat CPI din Haga, instanţă înfiinţată pentru a judeca crime de război, de genocid şi crime împotriva umanităţii. (https://bit.ly/30FXq9k)

În același timp, Curtea Penală Internaţională a reacţionat la decizia Washingtonului privind instituirea de sancţiuni împotriva unor responsabili ai săi, printr-un comunicat în care îşi exprimă profundul regret faţă de anunţarea de noi ameninţări şi măsuri coercitive, inclusiv financiare, împotriva curţii şi a oficialilor ei din partea guvernului SUA. CPI notează că "aceste atacuri constituie o escaladare şi o tentativă inacceptabilă de a interfera cu statul de drept şi procedurile judiciare ale curţii". Totodată, biroul Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului şi-a exprimat la rândul său vineri regretul faţă de impactul pe care l-ar putea avea sancţiunile autorizate de SUA asupra anchetelor CPI, subliniind că independenţa acestei instituţii trebuie protejată. (https://bit.ly/2XXrBY3)

Un tribunal din Turcia a trimis la închisoare un proeminent jurnalist de opoziţie de la un site online de ştiri, în urma unui proces pentru "spionaj militar şi politic". Pe fond, Muyesser Yildiz, redactor din Ankara pentru portalul online de ştiri OdaTV, a fost plasat în detenţie la începutul acestei săptămâni. De reținut că OdaTV, un site de ştiri online, este unul critic faţă de guvernul preşedintelui Tayyip Recep Erdogan, iar Turcia se află pe primele locuri din lume în ceea ce priveşte numărul de jurnalişti întemniţaţi. (https://reut.rs/2AmSICT)

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a făcut ieri prima apariţie publică în mai mult de o lună la o ceremonie de ridicare a drapelului de la Moscova. Putin, care nu a purtat mască la ceremonie, conform imaginilor transmise de televiziune publică, a lucrat de la distanţă dintr-o reşedinţă din afara capitalei, ca măsură de precauţie din cauza pandemiei de COVID-19. Ultima sa apariţie în public a avut loc la 9 mai. Totodată, Vladimir Putin a declarat că o "majoritate absolută" a ruşilor susţin proiectul său de reformă constituţională, care-l poate face președinte până în 2036. (https://bbc.in/2YsFYCw)

Liderii Scoţiei şi Ţării Galilor i-au cerut ieri prim-ministrului britanic Boris Johnson să extindă perioada de tranziţie de după divorţul de Uniunea Europeană, afirmând că criza coronavirusului a făcut ca menţinerea termenului limită de la sfârşitul anului să fie "extraordinar de nesăbuită". Într-o scrisoare comună, prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon şi cel galez Mark Drakeford au transmis că "deşi sperăm că a doua jumătate a acestui an va aduce începuturile unei relansări, noi credem că ieşirea din perioada de tranziţie la sfârşitul anului ar fi extraordinar de nesăbuită". Totodată, aceștia au precizat și că "ar aduce un şoc social şi economic foarte semnificativ în plus la criza COVID-19, lovind afacerile ale căror rezerve, în multe cazuri, au fost deja epuizate, ducând la şi mai multe închideri ale unor firme şi concedieri". Cu toate acestea, ministrul Michael Gove a anunţat tot ieri că Marea Britanie nu va extinde perioada de tranziţie dincolo de termenul limită de la sfârşitul anului, afirmând că acest moment a trecut. (https://yhoo.it/2MQmrqe)

Germania are şanse mari să evite un al doilea val de infectări cu coronavirus, a susţinut ieri ministrul de finanţe Olaf Scholz. El a avertizat însă că lipsa unui vaccin impune distanţarea socială şi, dacă se dovedeşte necesar, măsuri de testare şi urmărire epidemiologică. "Trăim cu virusul, pe care l-aş descrie ca normal. Iar acest lucru se va schimba numai când vom avea noi tratamente medicale şi un vaccin", a spus Scholz, adăugând că "atâta timp cât nu se întâmplă asta, va trebui să ne organizăm vieţile în aşa fel încât să evităm un al doilea val". (https://nyti.ms/2Yvg29p)

Premierul britanic Boris Johnson a denunţat ieri ca "absurd şi ruşinos" faptul că o statuie a lui Winston Churchill a fost mâzgălită de manifestanţi, care au scris pe ea "a fost rasist" la o recentă demonstraţie împotriva rasismului. Mai precis, şeful guvernului britanic a spus că "este absurd şi ruşinos ca acest monument naţional să fie supus astăzi riscului unor atacuri din partea manifestanţilor violenţi". Totodată, locatarul din 10 Downing Street a mai spus că "desigur, uneori, el a exprimat opinii care erau şi rămân inacceptabile pentru noi astăzi, dar a fost un erou şi îşi merită pe deplin monumentul. Nu putem să rescriem sau să ne cenzurăm trecutul. Nu putem pretinde să avem o istorie diferită". Premierul britanic a spus că manifestaţiile antirasiste din ultimele zile în Regatul Unit au fost "luate ostatice de extremişti", invitând "ca trecutul să nu fie cenzurat", după vandalizarea şi deteriorarea statuilor unor personalităţi din trecutul colonial al ţării. (https://bit.ly/3dZWGzA)

Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a fost audiat ieri, timp de aproape 3 ore, de un magistrat din Bergamo cu privire la modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19. Conte a fost audiat de magistratul Maria Cristina Rota, procuror adjunct al parchetului din Bergamo, la sediul guvernului din Roma, în cadrul unei anchete ce priveşte întârzierea cu care a fost declarată "zonă roşie" în două localităţi din provincia Bergamo, Nembro şi Alzano Lombardo, în timp ce epidemia era în plină extindere. Magistratul şi echipa sa, sosiţi la palatul guvernamental în prima parte a dimineţii, în faţa camerelor de televiziune, urmau să-i mai audieze pe ministrul sănătăţii, Roberto Speranza, şi pe cel de interne, Luciana Lamorgese. Audierile celor trei membri ai cabinetului "s-au desfăşurat într-o atmosferă destinsă de mare cooperare instituţională", a transmis, într-o scurtă declaraţie, Maria Cristina Rota la ieşirea din sediul guvernului. (https://bbc.in/2AvZgis)

Comisia Europeană, interpelată de Amnesty International cu privire la "violenţa" manifestată de unii poliţişti croaţi împotriva migranţilor, şi-a exprimat ieri "preocuparea" faţă de aceste acuzaţii şi a cerut Zagrebului să facă o "anchetă aprofundată". Purtătorul de cuvânt al executivului european, Adalbert Jahnz, a declarat că "suntem foarte preocupaţi de aceste alegaţii", adăugând că "violenţa, umilirea şi tratamentele degradante faţă de solicitanţii de azil şi migranţi nu-şi au locul în Uniunea Europeană şi trebuie să fie condamnate". De reținut că Amnesty a acuzat Uniunea Europeană că "ignoră în mod deliberat" aceste acţiuni şi a cerut Bruxelles-ului să ancheteze "abuzurile" raportate cu regularitate de media şi de organizaţiile neguvernamentale. Executivul european a indicat că este "în contact strâns" cu autorităţile croate, care "s-au angajat să ancheteze" aceste acuzaţii de maltratare la frontiera lor cu Bosnia. "Aşteptăm ca aceste acuzaţii să constituie obiectul unei anchete aprofundate şi ca toate acţiunile necesare să fie efectuate", a mai declarat purtătorul de cuvânt. (https://bit.ly/2ztosWp)

Totodată, guvernul turc a calificat ieri drept ''inacceptabil'' şi un ''scandal istoric'' închiderea de către Twitter a 7.340 de conturi din Turcia asociate, potrivit reţelei de socializare, cu ''reţele de răspândire'' a postulatelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Conturile eliminate sunt asociate ''aripii tinere'' a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării şi sunt utilizate pentru ''amplificarea narativelor politice favorabile'' formaţiunii conservatoare, a mai motivat Twitter. De asemenea, reţeaua de socializare crede că aceşti ''actori statali'' au atacat conturi ale unor entităţi şi organizaţii adversare guvernului turc şi care au fost ''ţinte repetate ale pirateriei'' informatice. "'Decizia companiei Twitter şi încercarea sa de a discredita guvernul Turciei şi o mişcare politică populară sunt inacceptabile'', a reacţionat directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun. Justificările acestei companii sunt de natură ''ideologică'' şi ceea ce se întâmplă este ''un scandal istoric'', a continuat el. Mai mult, acesta a acuzat Twitter că sprijină propaganda Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE, şi a avertizat asupra ''destinului final'' al organizaţiilor care ''încearcă să ia măsuri similare'', fără a explica mai mult. (https://bit.ly/2UBUUgn)

Donald Trump a afirmat că strangularea, o tehnică controversată folosită de unii poliţişti pentru a-i imobiliza pe unii suspecţi, ar trebui să fie ''de regulă'' interzisă, dar că ar putea fi necesară în anumite situaţii. (https://nyti.ms/2C0i8GF)

Fermierii britanici şi-au intensificat eforturile pentru a introduce roboţi pe câmpurile lor, după ce pandemia de coronavirus şi Brexitul au dus la scăderea numărului de muncitori necesari pentru a culege fructele şi legumele. Astfel, un nou consorţiu, care este sprijinit de furnizorii de alimente proaspete, vor testa roboţi în ferme în acest sezon. De asemenea, consorţiul şi-a propus să producă şi să introducă pe piaţă tehnologia necesară, susţine Agricultural Engineering Precision Innovation Centre, unul din coordonatorii proiectului. În prima fază testele cu roboţi vor fi efectuate la fermele care cultivă mere, afine, salată şi brocoli. Consorţiul care include Agri-EPI Centre, alături de Universitatea din Lincoln, sindicatul fermierilor National Farmers Union şi alte părţi, are sprijinul a peste 100 de producători de alimente proaspete din Marea Britanie. Mai trebuie subliniat și că, deşi cultivatorii de fructe şi legume au încercat automatizarea şi în trecut, dezvoltarea de noi tehnologii poate fi un proces de durată şi presupune costuri mai mari pentru fermieri. În plus, introducerea de roboţi ar putea impune şi modificarea fermelor care sunt concepute pentru munca umană. (https://bit.ly/3floiPY)

Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul Băncii Centrale Europene, a cerut creditorilor să-şi folosească rezervele de capital şi să continue să acorde împrumuturi în timpul crizei provocate de pandemia de coronavirus, insistând că BCE nu se va grăbi să majoreze din nou cerinţele de capital. (https://reut.rs/3dZ9V3L)

Firma japoneză Sanrio Co., cea care exploatează licenţa Hello Kitty, l-a desemnat pe Tomokuni Tsuji, în vârstă de doar 31 de ani, în postul de preşedinte şi director general, aceasta fiind prima schimbare de conducere în companie de la înfiinţarea ei, în urmă cu 60 de ani. Astfel, începând cu data de 1 iulie, Tomokuni Tsuji îi va succeda în funcţie bunicului său, Shintaro Tsuji, în vârstă de 92 de ani, cel care a fondat compania. Această decizie îl va face pe Tomokuni Tsuji cel mai tânăr CEO al unei companii nipone incluse în indicele bursier Topix. Personajul Hello Kitty a fost creat în 1974 şi la naşterea lui Tomokuni Tsuji împlinise deja 14 ani. Desemnarea unui succesor care să fie şi membru al familiei este ceva normal în rândul firmelor japoneze, cel mai răsunător exemplu fiind constructorul auto Toyota Motor Corp., unde directorul general, Akio Toyoda, este nepotul fondatorului companiei. (https://bbc.in/2MR80Cr)

Invazia de maşini electrice din China este un semn că o "concurenţă feroce" îi aşteaptă pe producătorii auto din regiune, a declarat preşedintele Renault, Jean-Dominique Senard. Acest avertisment al preşedintelui Renault vine într-un moment în care producătorii auto din Europa lansează mai multe modele electrice, pe fondul declinului semnificativ al vânzărilor, provocat de pandemia de coronavirus. Pe fond, reglementările mai stricte privind emisiile din UE i-au îndemnat pe producători să se concentreze pe vehiculele electrice, pentru a evita amenzile. Pentru a stimula şi mai mult vânzările de maşini electrice, guvernele din Franţa şi Germania au inclus, în cadrul pachetelor de stimulare a economiei, subvenţii suplimentare la achiziţionarea de vehicule alimentate cu baterii. Ca rezultat, modelele din China sosesc pe o piaţă care devine din ce în ce mai aglomerată cu vehicule electrice, inclusiv subcompactul modernizat Zoe de la Renault şi viitorul model ID.3 de la Volkswagen AG. (https://bit.ly/2Aw72Jc)

Banca de stat Bulgarian Development Bank va achiziţiona până la 70% din majorarea de capital a First Investment Bank (Fibank), care strânge fonduri pentru a acoperi deficitul de capital identificat anul trecut în urma verificărilor Băncii Centrale Europene. De reținut că a cincea mare bancă din Bulgaria vrea să obţină 200 de milioane de leva, adică 116 milioane de dolari prin emiterea a 40 milioane de noi acţiuni. Majorarea capitalului Fibank este unul dintre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească Bulgaria înainte de a putea obţine aprobarea de a adera, posibil în iulie, la uniunea bancară europeană şi mecanismul ratelor de schimb, o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro. (https://bit.ly/37sOG7L)

Băncile din centrul, estul şi sud-estul Europei se confruntă cu unul dintre cei mai dificili ani de după criza financiară globală şi multe dintre ele se aşteaptă să reducă creditarea şi să se confrunte cu o creştere a creditelor neperformante. Concret, aproape 40% dintre băncile din centrul, estul şi sud-estul Europei, care au fost intervievate după ce au fost introduse restricţiile din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat că se aşteaptă ca raportul dintre împrumuturi şi depozite să scadă. (https://reut.rs/3e1Gw8U)

Economia mondială îşi revine mai lent decât se aştepta de pe urma pandemiei de coronavirus iar această experienţă îi va lăsa cicatrici persistente, consideră economistul şef al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath. Astfel, FMI urmează să publice, în data de 24 iunie, noile sale estimări privind evoluţia economiei mondiale, estimări care " foarte probabil, vor fi mai pesimiste decât cele din aprilie", chiar dacă există o incertitudine profundă cu privire la aceste prognoze, a declarat Gita Gopinath într-un mesaj video publicat vineri cu ocazia celei de-a şaptea ediţii anuale a Forumului asiatic de politică monetară. (https://bit.ly/3fm63dq)

Agenţia spaţială americană NASA a numit-o pe Kathy Lueders în funcţia de director al programului pentru misiuni cu echipaj uman. Şeful NASA, Jim Bridenstine, a ales-o ieri în această funcţie pe Lueders, care lucrează pentru agenţia spaţială americană din 1992, a precizat agenţia într-un comunicat. "Kathy ne oferă experienţa şi pasiunea extraordinare de care avem nevoie pentru a continua să avansăm cu Artemis şi cu obiectivul nostru de a aseleniza prima femeie şi următorul bărbat pe Lună până în 2024''. (https://go.nasa.gov/3hqhbHS)

Un cercetător din oraşul german Frankfurt a botezat o specie de păianjen nou descoperită în Madagascar după numele adolescentei activiste pentru climă Greta Thunberg, a anunţat ieri organizaţia ştiinţifică din care acesta face parte. Arahnologul Peter Jaeger, din cadrul Senckenberg Nature Research Society, a ales numele ''Thunberga greta'' pentru o specie nou descoperită de păianjen vânător, nativă din insula Madagascar. Thunberga greta face parte dintr-un gen mai mare cuprinzând cinci specii de păianjeni vânători pe care Jaeger i-a denumit Thunberga. Celelalte patru specii erau deja cunoscute lumii ştiinţifice, dar au fost reclasificate în cadrul acestui gen. (https://bit.ly/3cYB5X8)

Fostul consilier în probleme de securitate naţională al lui Donald Trump John Bolton îl acuză, într-o carte de memorii, pe preşedintele Statelor Unite de faptul că a luat şi alte decizii pasibile de destituire decât cele din scandalul ucrainean şi numai cu scopul de a-şi asigura ”realegerea”. Potrivit Editurii Simon & Schuster, care a publicat ieri un scurt fragment într-un comunicat, John Bolton evocă ”haosul de la Casa Albă”, ”procesul de luarea deciziilor incoerent şi dezlânat al preşedintelui şi comportamentul său cu aliaţii şi cu inamicii, de la China la Rusia, trecând prin Ucraina, Coreea de Nord, Iran, Regatul Unit, Franţa şi Germania”. (https://cnb.cx/2MTla1B)

Dezbaterea cu privire la faptul dacă terminologia ”rasei” are ce căuta în Contituţia unei ţări a reapărut în Germania, în urma mobilizării împotriva rasismului în Statele Unite şi în lume, după moartea lui George Floyd. Astfel, verzii (ecologişti), a doua forţă politică în ţară în intenţiile de vot, au fost primii care au sugerat, săptămâna aceasta, o modificare a Legii fundamentale de la 8 mai 1949, pilonul Germaniei democratice, al cărei un conţinut este marcat de voinţa de a se opune în mod radical persecuţiilor minorităţilor de către nazişti. Pasajul incriminat din Constituţia germană este articolul 3, potrivit căruia ”nimeni nu trebuie să fie discriminat şi nici privilegiat din cauza sexului său, al ascendenţei sale, rasei sale, limbii sale, patriei sale şi originii sale, a credinţei sale, opiniilor sale religioase sau politice”. Ecologiştii consideră că ”nu există «rase», există fiinţe umane”. Iar Constituţia redactată după război rămâne impregnată de o viziune raisală şi biologistă a finnţelor umane, moştenită din secolul al XIX-lea, în prezent depăşită. Această revendicare, susţinută de mulţi ani de stânga, a reapărut deja în februarie, după atentatul rasist de la Hanau, unde un german a ucis nouă persoane de origine străină. (http://dailym.ai/3hosIrq)

Administraţia Trump a modificat un acord de neproliferare care datează de pe vremea Războiului Rece, pentru a permite industriei americane a Apărării să vândă drone de fabricaţie americană mai multor ţări, afirmă trei foşti oficiali din acest sector şi un oficial guvernamental federal. Această modificare ar putea deschide calea vânzării unor drone americane înarmate unor ţări ca Iordania şi Emiratele Arabe Unite, care nu pot achiziţiona asemenea armament în cadrul Regimului Controlului Tehnologiei Rachetelor, un pact încheiat în 1987 între 34 de ţări. Modificarea RTCM face parte dintr-o strategie mai largă a administraţiei Trump în vederea exportării a şi mai mult armament. Washingtonul a revizuit o serie largă de reglementări în domeniul exportului de armament şi a retras Statele Unite din mai multe tratate internaţionale de dezarmare, între care Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi Tratatul ”Cer deschis” (Open Sky). (https://reut.rs/3e37VHG)

O rachetă balistică de tip M51 a fost lansată cu succes ieri din Golful Audierne, a anunţat într-un comunicat ministrul francez al Armatelor, Florence Parly. (https://bit.ly/3fqIXCx)

Și tot legat de Franța, un incendiu a izbucnit ieri fără să se soldeze cu răniţi, la bordul unui submarin nuclear aparţinând armatei franceze, în timp ce se afla în revizie la baza navală de la Toulon. Submarinul nuclear de atac (SNA) nu conţinea ”niciun combustibil nuclear la bord. Acesta a fost retras în cadrul opririi tehnice”, au transmis autoritățile. (https://bit.ly/3flx1lc)

Candidatul democrat la Casa Albă Joe Biden îl acuză pe preşedintele republican Donald Trump că va ”încerca să fure” alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie şi că ar putea refuza să le recunoască rezultatul, caz în care miliardarul ar fi dat afară din Casa Albă de armată, acuzaţii catalogate imediat drept ”ridicole” de către Trump. (https://bit.ly/3fiC06k)

Economia Regatului Unit a scăzut cu 20,4% în aprilie. Scăderea înregistrată în martie și aprilie a anulat creșterea economică din ultimii 18 ani. (https://bloom.bg/2UHbPOL)

Și tot legat de UK, Centrica, proprietara furnizorului britanic de energie British gas, va tăia 5.000 de joburi, după ce actuala criză a adăugat la problemele companiei din ultimii ani. (https://on.ft.com/2UHxPce)

Brazilia a depășit Marea Britanie la numărul de decese cauzate de Covid-19 și a devenit a doua țară din lume, după Statele Unite în acest clasamanet tragic. (https://bloom.bg/30ElLMI)

Apple a șters două aplicații de podcasturi din App Store-ul chinez la cererea oficialităților chineze responsabile cu cenzura. (https://bit.ly/37rngiJ)

Autoritățile din Iordania l-au arestat pe un fost membru al Parlamentului pentru că ar fi „atacat regele și regina” și ar fi criticat familia regală. Procurorul general l-ar fi reținut pe temeiul acuzației de ”subminare a regimului” și ”violare a legii electronice”. Ahmad Oweidi al-Abbadi obișnuia să apară în video-uri online prin care cerea guvernului să lupte împotriva corupției și să ancheteze oficiali. (https://bit.ly/3dTNFYZ)

Cercetătorii au găsit microparticule de plastic în 11 zone din vestul și centrul Statelor Unite, inclusiv în Marele Canion și în parcul național Joshua Tree. Cantitatea de plastic depășește 1000 de tone metrice, echivalentul a 300 de milioane de pet-uri. (https://bit.ly/30JyKwV)

Chris Cox revine la Facebook ca chief product officer, după ce a plecat acum mai bine de un an în urma unor neînțelegeri cu Mark Zuckerberg privind direcția companiei. Acesta va supraveghea dezvoltarea aplicațiilor Facebook, Messenger, Instagram și WhatsApp, dar se va ocupa și de marketing. (https://bit.ly/2MRcusE)

Și în final, Uniunea Europeană urmează să acuze Amazon de comportament anticoncurențial, după ce s-a descoperit că gigantul american a folosit datele colectate de la comercianții care-i folosesc platforma pentru a construi produse prin care să-i concureze. O decizie în acest sens, care ar putea fi luată peste cel puțin un an, ar putea duce la amendarea Amazon cu 10% din veniturile globale, adică 28 miliarde de dolari după cifrele de anul trecut. (https://on.wsj.com/3dYDdPZ)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier