• Marco Badea

Tribuna Internațională - 12 mai 2020

📸Imaginea zilei vine din orașul texan, Dallas și reprezintă un omagiu adus tuturor asistenților medicali, azi, când se celebrază#InternationalNursesDay pentru a marca contribuțiile pe care asistenții medicali le aduc societății și mai ales în lupta cu pandemia de#covid19. Aici mesajul OMS cu ocazia acestei zile: (https://bit.ly/3cvS9EE)

photo source: @Gabriel Kuchta/Getty Images

Laura Codruța Kovesi, șefa primului Parchet European care se va ocupa cu anchetarea fraudelor fondurilor uniunii, a declarat, într-un interviu acordat EURACTIV, că ea și echipa sa sunt pregătiți să înceapă activitatea ”cu viteză maximă” și să lupte pentru ”protejarea independenței” lor. Kovesi a atras însă atenția că va fi imposibil să gestioneze 3.000 de cazuri, câte a estimat că vor fi înregistrate în primele zile de activitate, cu doar ”32 de procurori și un sfert”. Șefa EPPO a declarat că parchetul său nu vrea să investigheze ”cazuri mici”, ci își va concentra toată atenția asupra fraudelor mari, transfrontaliere, care nu pot fi anchetate de procurorii de la nivel național din cauza obstacolelor impuse de limitările teritoriale.Fosta șefă a DNA a făcut mai multe declarații atât despre hotărârea CEDO, care a decis că a fost revocată pe nedrept, fără posibilitatea de a se apăra și încălcându-i-se dreptul la liberă exprimare, dar și despre susținerea pe care a primit-o în timpul cursei pentru șefia EPPO din partea familiilor jurnaliștilor uciși, Jan Kuciak și Daphne Caruana Galizia. Totodată, Laura Codruța Kovesi a subliniat că procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât aceștia vor avea garantată independența în derularea anchetelor, dar și că fraudele comise într-un stat vor fi cercetate de procurori delegați ai altor state, fapt care ar face aproape imposibilă intervenția inculpaților pe lângă procurori. Fosta șefă Anticorupție a mai declarat că experiența din România a fost ”o pregătire bună” pentru rezistența la eventualele presiuni politice care ar putea apărea în timpul investigațiilor fraudelor din diferite state. Kovesi a transmis că va face publică orice tentativă de intervenție în anchetele procurorilor EPPO, dar și dacă cineva îi va cere să nu își facă treaba sau îi va spune cum să soluționeze un dosar. (https://bit.ly/2xR7zE6)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis ieri că este necesară o „vigilenţă extremă” în contextul în care numeroase ţări au început să iasă din izolarea impusă din cauza epidemiei de COVID-19, pe fondul preocupărilor la nivel global cu privire la posibilitatea apariţiei unui al doilea val de infecţii. De reținut că mesajul vine ca urmare a faptului că, Germania a semnalat anterior o accelerare a noilor infecţii cu noul coronavirus după ce făcuse primii paşi pentru relaxarea regimului de izolare iar Coreea de Sud, o altă ţară care reuşise să limiteze infecţiile virale, a înregistrat noi focare de SARS-CoV-2 în cluburile de noapte. Totodată, Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că ridicarea restricţiilor este „complexă şi dificilă” şi că ridicarea „lentă şi stabilă” este cheia. (https://bit.ly/2YWfX07)

Siria și Rusia au fost acuzate ieri de Amnesty International de crime de război. În ultimul an există probe pentru 18 atacuri în nordul Siriei conduse de guvernul sirian și de forțe rusești asupra unor facilități medicale și școli. (https://www.thenational.ae/…/syria-and-russia-accused-of-wa…)

Nivelul ajutoarelor acordate de guverne și băncile centrale economiilor afectate de pandemie a ajuns la $15000 miliarde. Suma reprezintă 17% din cât a produs economia mondială anul trecut, $87000 miliarde. (https://reut.rs/2yNHS7Z)

Twitter va adăuga etichete şi mesaje de avertizare la unele tweeturi care conţin informaţii controversate sau înşelătoare despre COVID-19, a anunţat compania ieri, ca parte a unei noi abordări a dezinformării pe platforma sa de socializare. Noile etichete ale Twitter vor oferi linkuri către mai multe informaţii, în cazurile în care riscul de daune care ar putea fi provocate de un tweet nu este atât de grav pentru a fi eliminat, dar oamenii ar putea fi totuşi induşi în eroare. Compania a arătat că, în funcţie de probabilitatea daunelor şi de tipul de informaţii înşelătoare din tweet, pot fi adăugate şi avertismente pentru a spune că tweetul intră în conflict cu recomandările experţilor în sănătate publică. Twitter a explicat că aceste etichete, care vor părea asemănătoare cu cele lansate pentru a semnaliza media care manipulează, se vor aplica, de asemenea, pentru tweeturile care au fost publicate înainte de acest anunţ al Twitter şi vor fi folosite indiferent de cine a trimis tweetul. De reținut că site-urile de socializare, inclusiv Facebook şi YouTube, serviciul video al Google Alphabet, sunt presate de politicieni să combată dezinformarea care s-a răspândit pe platformele lor despre pandemia COVID-19 provocată de noul coronavirus. (https://tcrn.ch/3dzDXKL)

Bufonul Donald Trump a încheiat brusc conferința de presă de aseară, după un schimb de replici cu jurnaliștii. El i-a spus unei jurnaliste de origine chineză să adreseze Chinei întrebarea pe pe i-a pus-o lui, după care a mai avut un schimb cu o altă jurnalistă, moment în care a declarat închisă conferința de presă și a plecat. (https://cnn.it/3dAJyQR)

Aproximativ 136.000 de persoane din Anglia sunt infectate cu COVID-19, conform rezultatelor preliminare ale primului studiu pe scară largă privind răspândirea bolii efectuat în Marea Britanie. Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie estimează că aproximativ 0,24%, sau una din 400 de persoane din populaţia Angliei erau purtătoare de noul coronavirus în perioada efectuării sondajului, 26 aprilie – 8 mai. Pe fond, există însă o gamă largă de incertitudini referitoare la numărul real de persoane infectate, despre care biroul de statistică a afirmat că ar putea varia de la 76.000 la 225.000 la un interval standard de încredere de 95%. Trebuie precizat că cifrele se bazează pe primele 7.000 de rezultate dintr-un studiu care acoperă 25.000 de persoane din 10.000 de gospodării alese la întâmplare în toată Anglia. Mai trebuie reținut că guvernul Marii Britanii începe să relaxeze treptat restricţiile impuse din cauza noului coronavirus, încurajând oamenii să se întoarcă la muncă, dar, aşa cum au spus multe ţări, trebuie să se asigure că nu accelerează răspândirea bolii. (https://reut.rs/3cr0TeS)

Fondul Monetar Internaţional a acordat ieri Egiptului un ajutor de urgenţă de aproape 2,8 miliarde de dolari pentru a-i permite să facă faţă impactului economic al pandemiei. La fel ca numeroase alte ţări care au nevoie de o finanţare de urgenţă pentru a face faţă excesului de cheltuieli provocate de COVID-19, Egiptul beneficiază de aceste fonduri prin intermediul instrumentului de finanţare rapidă al FMI, care permite evitarea unui proces mult mai lung pe bază de multe condiţii. Cu toate acestea, în ciuda faptului că oferă o sumă substanţială, FMI estimează că aceasta nu va fi suficientă şi că „va fi necesar un sprijin suplimentar şi rapid din partea creditorilor bilaterali şi multilaterali” pentru a acoperi lipsurile. (https://bit.ly/2zr9UX0)

Un ”ceas al morții” afișat în Times Square denunță reacția tardivă a lui Donald Trump în fața COVID-19. Mai precis, „Ceasul morţilor lui Trump” este numele pe care regizorul militant Eugene Jarecki l-a dat unui panou luminos instalat de puţină vreme la New York pentru a afişa numărul morţilor americani din cauza pandemiei ce putea fi evitat, în opinia sa, dacă preşedintele ar fi acţionat mai devreme. Afişajul „ceasului” se modifică în funcţie de presupunerea următoare: 60% dintre decesele din Statele Unite puteau fi evitate dacă administraţia lui Donald Trump ar fi decis să decreteze reguli de distanţare şi să închidă şcolile cu o săptămână mai devreme, la 9 martie, în loc de 16 martie, cum a făcut, a explicat Eugene Jarecki. (https://bit.ly/2SX5XA0)

Guvernatorul din New York, Andrew Cuomo, a declarat ieri că mai multe regiuni ale statului, din afara oraşului New York, ar putea începe să îşi redeschidă economiile de weekendul viitor, după îndeplinirea criteriilor legate de spitalizări şi testarea noului coronavirus. Cuomo a spus că regiunile Finger Lakes, Mohawk Valley şi South Tier din centrul şi vestul statului New York îndeplinesc cele şapte criterii stabilite pentru redeschidere, inclusiv o scădere timp de două săptămâni a deceselor în spitale şi existenţa unui număr suficient de persoane pentru a urmări contactele noilor persoane infectate.El a mai spus că anumite activităţi de afaceri şi de agrement, inclusiv tenis, amenajări peisagistice şi cinematografe drive-in, pot fi deschise pe 15 mai, când expiră un ordin de rămânere la domiciliu.Regiunile care se califică vor avea, de asemenea, dreptul să se redeschidă după această dată. (https://nyti.ms/2YSMRif)

Vladimir Putin a dat startul unei ieşiri din izolare prudentă şi regionalizată, ordonând sfârşitul celor şase săptămâni de şomaj obligatoriu în Rusia, în pofida faptului că ţara continuă să înregistreze zilnic peste 10.000 de contaminări cu noul coronavirus. De reținut că Rusia, cu peste 220.000 de cazuri de covid-19 confirmate, dintre care 11.656 anunţate ieri, a devenit a patra cea mai afectată ţară din lume, după Statele Unite, Spania şi Marea Britanie. Însă Putin a dat, cu toate acestea, într-o reuniune guvernamentală transmisă în direct, semnalul unei ieşiiri treptate şi ”foarte conştiincioase” din restricţii. El a ordonat ca azi să înceteze perioada de şomaj remunerata aflată în vigoare de la sfârşitul lui martie. (https://bit.ly/3fFXIlF)

Europarlamentarii vor discuta din nou, mâine, despre situația democrației din Ungaria, în cadrul ședinției plenare care se va desfășura în perioada 13 – 16 Mai la Bruxelles. Dezbaterea are loc la o săptămână după ce Freedom House a degradat Ungaria, precizând într-un raport că țara nu mai este o democrație, în condițiile în care premierul Viktor Orban continuă asaltul la instituțiile democratice ale statului. Pe fond, Parlamentul European va dezbate măsurile de urgență privind COVID-19 din Ungaria și impactul acestora asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Altfle spus, situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special în ceea ce privește puterile sporite acordate recent guvernului în contextul măsurilor legate de pandemie, vor fi discutate mâine seară cu Consiliul și vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová. (https://bit.ly/3fF64tH)

Totodată, Ungaria a anunțat că va convoca ambasadorii din cinci state nordice pentru a discuta despre criticile aduse de aceștia controversatei legi care îi dă puteri nelimitate premierului Viktor Orban să conducă țara prin decret, fără să mai aibă nevoie de aprobarea Parlamentului. ”Când țările folosesc situația COVID-19 pentru acțiuni care subminează drepturi fundamentale, insistăm să atragem atenția asupra acestui fapt”, a declarat ministrul de externe danez Jeppe Kofod pentru presa europeană. Astfel, miniștrii de externe ai Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei au transmis o scrisoare comună în care spun că domnia legii trebuie respectată chiar și în situații de urgență. (https://nyti.ms/3dx9tc8)

POLITICO Europe scrie că separatiștii flamanzi se pregătesc să iasă din izolare, dar și din Belgia. Mai precis, relația conjugală dintre nordul vorbitor de olandeză din Belgia și sudul francofon era încordată încă înainte de intrarea țării în izolare. Acum, pentru naționaliștii flamanzi, divergențele dintre nord și sud pe tema revenirii din criza generată de coronavirus, sunt încă un semn că relația se apropie de sfârșit. Pe fond, zona flamanda bogată se teme că va plăti nota de plată și pentru sudul francofon mai sărac în lungii ani de reconstrucție care vor urma. Chiar și în chestiunile mici se văd semnele divorțului. Un motiv banal care a declanșat recent nemulțumirea flamanzilor a fost decizia de a construi o pistă pentru bicicliști pe una din arterele centrale din Bruxelles. Acest proiect eco-friendly a fost văzut ca un semn pentru Theo Francken, un veteran al celui mai mare partid naționalist flamand (N-VA) că țara se îndreaptă spre o ruptură. Obiecția sa principală a fost că pista pentru biciclete pe Rue de la Loi discriminează circa 300.000 de locuitori din Flandra, care fac naveta în Bruxelles în fiecare zi, majoritatea cu mașina. (https://politi.co/2xYVxZC)

Deputații europeni vor dezbate mâine împreună cu Comisia Europeană și Consiliul European revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 și planurile de redresare economică, iar vineri va fi votată o rezoluție. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa la dezbatere, informează a informat Parlamentul European printr-un comunicat. Înaintea dezbaterii în plen și a votului asupra unei rezoluții, Președintele PE, David Sassoli, a declarat în urma reuniunii din 6 mai a Grupului de contact pentru CFM al Parlamentului: „Acum este momentul să fim îndrăzneți și ambițioși cu privire la acțiunile sprijinite de bugetul UE. Parlamentul dorește să fie un actor-cheie al acestui proces, împreună cu alte instituții, pentru a contribui la transformarea bugetului în cel mai bun instrument menit să sprijine economia europeană și cetățenii săi. Trebuie să se ajungă urgent la un acord cu privire la planul de redresare și la următorul buget multianual.” Comisia Europeană a anunțat că va prezenta în curând o propunere revizuită privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, însoțită de un instrument de redresare pentru a aborda impactul crizei COVID-19. (https://bit.ly/3dGmUqf)

Un trio de senatori democrați a prezentat un plan care prevede acordarea unui cec în valoare de 2.000 de dolari pentru majoritatea americanilor, în fiecare lună, până când criza economică generată de pandemia de coronavirus se va diminua. Propunerea, care este inclusă în Monthly Economic Crisis Support Act, o inițiativă legislativă introdusă la sfârșitul săptămânii trecute în Camera superioară a Congresului de la Washington de către senatorii democrați Kamala Harris (Califonia), Bernie Sanders (Vermont) și Ed Markey (Massachusetts), ar extinde în mod masiv ajutorul financiar de 1.200 de dolari oferit deja americanilor ca parte a legii de stimulare economică adoptată de Congres în luna martie. Republicanii au declarat că nu sunt convinși de necesitatea oferirii unui nou rând de cecuri, unii dintre ei afirmând chiar că se opun categoric acestei idei. Opinia lor este că repornirea economiei americane ar trebui să aibă întâietate. (https://bit.ly/3fIy4N2)

Comisia Europeană a decis să amâne intrarea în vigoare a două reglementări legate de fiscalitate. Prima reglementare amânată cu șase luni este pachetul de TVA pentru comerțul online, care ar fi trebuit să intre în în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar va fi valabil de la 1 iulie 2021. Comisia Europeană a luat decizia amânării pentru a dat timp statelor membre și companiilor să se pregătească pentru a implementa noile reguli. A doua amânare se aplică unor termene-limită stabilite de Directiva pentru Cooperare Administrativă (DAC), care impune statelor membre schimbul de informații pentru prevenirea spălării banilor. (https://bit.ly/35T5lAP)

Vicepreședintele CE Frans Timmermans le-a declarat europarlamentarilor din comitetul industriei, cercetării și energiei că "Hidrogenul este de o importanță esențială pentru viitoarea situație energetică a UE" precizând că "Hidrogenul poate oferi ocazii enorme pentru economia UE, în principal în calitate de capacitate de stocare și drept combustibil pentru acele forme de transport care nu se pot baza doar pe electricitate”. La rândul său, comisarul UE al energiei, Kadri Simson, declarase săptămâna trecută că hidrogenul „are potențialul de a fi un factor care schimbă jocul” mai ales în sectoarele industriei grele și transporturilor. Însă contează foarte mult de unde provine hidrogenul. Experții fac diferența între hidrogenul „gri”, „albastru” și „verde”. De reținut că Hidrogenul gri provine din gaze naturale și generează emisii considerabile de carbon, în vreme ce producția de hidrogen albastru se bazează pe tehnologii controversate care pot capta și stoca carbonul. (https://bit.ly/2SYOfMz)

Coreea de Sud este un model la nivel internaţional privind gestionarea crizei sanitare provocate de noul coronavirus, însă apariţia unui focar în localuri din districtul Itaewon din capitală a forţat autorităţile să amâne redeschiderea şcolilor programată pentru săptămâna aceasta. Astfel, în această dimineață, 101 cazuri au fost legate de focarul din Itaewon, a declarat primarul capitalei, Park Won-soon. Autorităţile au întocmit, cu ajutorul datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, o listă cu 10.905 oameni care au vizitat districtul şi le-au trimis mesaje text cerându-le să se testeze. Aproximativ 2.000 de oameni care ar fi ajuns în ultimele zile în cluburile din zonă sunt de negăsit, iar mii de poliţişti vor fi trimişi să îi caute, au mai spus oficialii. (https://bit.ly/3dGNHD7)

Financial Times scrie într-o analiză amplă despre cum liberalii trebuie să se pregătească pentru a riposta, având în vedere că dreapta naționalistă și stânga radicală sunt unite în disprețul lor pentru liberalism. (https://on.ft.com/3csvIQo)

Revenirea călătoriilor şi turismului după perioada pandemiei de Covid-19 este următoarea migrenă cu care se confruntă guvernele din regiunea Europei emergente, în special cele în care turismul reprezintă o cotă mare din activitatea economică, cum ar fi Croaţia, Muntenegru, Albania, Bulgaria şi Georgia. Astfel, repornirea turismului, pe primul loc pe agenda multor ţări din Europa emergentă. (https://bit.ly/35QJ0Ut)

O politiciană democrată din California, membră a Congresului din statul american, a fost criticată vehement după ce l-a atacat pe fondatorul Tesla, afirmând într-un mesaj tweet „F–k Elon Musk.” Lorena Gonzalez a trimis mesajul sâmbătă seară, la scurt timp după ce Musk a declarat că își va muta compania fie în Texas, fie în Nevada, din cauza conflictului deschis pe care îl are cu oficialii din California legat de ridicarea restricțiilor anti-coronavirus. (https://bit.ly/35P1tRm)

Universitățile vor trece prin schimbări majore, de la accesul elevilor la învățământ superior la conținutul și prioritățile programelor de cercetare, după criza cauzată în prezent de pandemia Covid-19, potrivit unei analize semnate de doi experți și publicată pe site-ul Institutului britanic de Politici pentru Învățământul Superior. Cei doi, Giles A.F. Carden și Lawrence Young de la Warwick Medical School, apelează la exemplele unor crize majore din trecut, precum războaiele mondiale, cu efecte ample asupra activității universităților, pentru a evalua ce s-ar putea să se întâmple după actuala pandemie. (https://bit.ly/2SWyOES)

Presa cipriotă denunță ”reţeaua mondială a serviciilor secrete turceşti” care desfăşoară, inclusiv în România, operaţiuni de spionaj împotriva criticilor guvernului islamist al preşedintelui Erdogan. Astfel, supravegherea ilegală, colectarea de informaţii şi activităţile de urmărire desfăşurate de serviciile turceşti de informaţii în Europa, America, Africa şi Asia Centrală au fost dezvăluite în documente cu menţiunea "secret”. (https://bit.ly/2Wp7tNr)

Un incendiu puternic a izbucnit marți dimineață la un spital din Sankt Petersburg, în care erau tratați și pacienți cu coronavirus. Incendiul ar fi izbucnit din cauza unui scurtcircuit la un ventilator de la terapie intensivă, unde erau tratați mai mulți pacienți cu coronavirus, anunță agențiile de presă din Rusia. Din informațiile de până acum, cinci dintre pacienți au murit. Flăcările au fost stinse și circa 150 de oameni au fost evacuați din spital, au anunțat autoritățile. (https://bbc.in/2WLHbnM)

La New York sunt atât de mulți morți din cauza COVID-19, încât nu mai este loc la morgă, pe mulți nu-i revendică nimeni, iar autoritățile ezită încă să-i înmormânteze fără acordul unei rude. În disperare de cauză, cadavrele sunt depozitate în camioane frigorifice, plasate într-o parcare din Brooklyn. De acolo, cadavrele sunt preluate de companiile de pompe funebre, dacă există aparținători care să le revendice. Pentru cei care au grijă de trupurile neînsuflețite, este o sarcină istovitoare, o presiune uriașă.(http://dailym.ai/2WQEelR)

Omul care a făcut Google mare pleacă din companie, după 19 ani. Eric Schmidt a renunţat şi la ultima poziţie, una cu rol marginal, de consilier tehnic. De reținut că Eric Schmidt a condus Google timp de 16 ani ca președinte executiv și în urmă cu trei ani s-a retras din poziția decizională. El a preluat compania când aceasta era doar un mic start-up. A fost adus de finanțatori ca să-i supervizeze pe cei doi puști care puseseră bazele Google, Larry Page şi Sergey Brin. În fapt, toţi cei trei şefi de la începuturile companiei au făcut treptat paşi înapoi. Anul trecut, Brin şi Page au predat conducerea Alphabet, conglomeratul care deţine Google, lui Sundar Pichai. Eric Schmidt deţine acţiuni Google în valoare de 5,3 miliarde de dolari. (https://bit.ly/3bqJ7qQ)

FBI şi Departamentul pentru Securitate Internă din SUA pregătesc emiterea unui avertisment referitor la presupuse activităţi de spionaj ale Chinei pentru sustragerea datelor despre dezvoltarea unui vaccin anticoronavirus. Conform unor surse citate de cotidianul The New York Times, FBI şi Departamentul american pentru Securitate Internă elaborează un raport care arată că hackeri şi agenţi de spionaj din China depun eforturi să sustragă date despre cercetări din SUA pentru dezvoltarea unor vaccinuri ori tratamente anticoronavirus. (https://nyti.ms/2Al0TPE)

Autoritățile din statul Rivers, din sudul Nigeriei, au demolat două hoteluri pentru că nu ar fi respectat restricțiile impuse în cadrul pandemiei de coronavirus. Guvernatorul acestui stat cu bogate resurse petroliere a supervizat personal dărâmarea celor două clădiri, duminică, și a motivat că operatorii au încălcat ordinul care spunea că hotelurile trebuie să rămână închise. (https://bbc.in/3cu08BW)

Guvernul italian vine în sprjinul persoanelor care îşi cumpără o bicicletă sau un scooter electric nou sau se abonează la serviciile de bike sau scooter sharing, printr-o subvenţie de 70% din preţul de cost, suma maximă de care va beneficia o persoană fiind plafonată la 500 de euro. (https://bit.ly/2WGefxa)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii este acuzată din nou că a făcut politica Chinei şi a întârziat luarea de măsuri pentru limitarea extinderii epidemiei de coronavirus. Potrivit DER SPIEGEL, care citează un raport al Serviciilor Federale de Informaţii germane, BND, Xi Jinping l-a sunat personal pe directorul general al OMS. Mai precis, pe 21 ianuarie, preşedintele Chinei, Xi Jinping i-a cerut directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus să nu facă publice informaţiile legate de transmiterea de la om la om a noului tip de coronavirus şi să amâne declararea unei pandemii. BND estimează că lipsa de transparenţă a Chinei a întârziat cu 4 până la 6 săptămâni lupta împotirva virusului la nivel global. (https://bit.ly/3fMhzzV)

The Guardian scrie că pandemia de coronavirus a accentuat lipsurile și stigmatizarea celei mai mari minorități din Europa, scrie Pandemia de coronavirus a accentuat lipsurile și stigmatizarea celei mai mari minorități din Europa. Astfel, aproximativ 80% din 10 milioane de romi din Europa trăiesc în cartiere dens populate și case supraaglomerate, iar mulți nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că distanțarea fizică și măsurile sanitare necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mai dificil de respectat. (https://bit.ly/2zru6bh)

La alegerile prezidențiale de duminică, din Polonia, s-a înregistrat un record negativ privind prezența la vot. Scrutinul electoral a avut o prezență de 0%. Niciun cetățean nu a votat, după ce Guvernul a decis să nu anuleze oficial scrutinul, însă a ținut secțiile de vot închise. (https://bit.ly/3crWZm7)

Presa din Rusia notează că Agafya Lykova, femeia care trăiește singură în pădurea siberiană nu a auzit de coronavirus. Membrii echipei guvernatorului regiunii Kemerovo care au grijă de Agafya, împreună cu angajații din Rezervația naturală Khakassky, spun că femeia devenită celebră în toată lumea tocmai pentru că trăiește într-o izolare totală la aproximatvi 2000 de km de cel mai apropiat oraș, nu știe nimic despre pandemia care a lovit lumea. (https://bit.ly/2YVgWOr)

Un bărbat din Australia este acuzat că a filmat și și-a bătut joc de patru polițiști care îl opriseră pentru control și care au fost loviți de un camion pe marginea autostrăzii. Bărbatul a scăpat neatins, în vreme ce toți cei patru polițiști și-au pierdut viața. (https://ab.co/2WN4QEf)

Prostituatele din Zambia ajută la depistarea oamenilor bolnavi de coronavirus, după ce orașul de graniță Nakonde a înregistrat o creștere puternică a cazurilor de COVID-19, a anunțat Chitalu Chilufya, ministrul Sănătății din statul african. (https://bbc.in/35PWfVi)

Regina Elisabeta a II-a se va retrage din viața publică timp de mai multe luni, în ceea ce va fi cea mai lungă absență de la îndatoririle oficiale din cei 68 de ani de domnie. Pe fond, decizia a fost luată din cauza pandemiei de coronavirus. Regina, în vâstă 94 de an, va rămâne la Castelul Windsor pe o durată nedeterminată. În mod obișnuit, mai era luna în care suverana revenea la Palatul Buckingham. Acesta va rămâne însă închis pe durata verii. (https://bit.ly/2xXLkfW)

Actorul și comediantul Jerry Stiller, celebru pentru rolurile din „Seinfeld” și „The King of Queens”, s-a stins din viață la vârsta de 92 de ani. Anunțul a fost făcut de fiul său, actorul Ben Stiller, pe pagina sa de Twitter. (https://bit.ly/2zylcJ6)

Arabia Saudită triplează taxa pe valoare adăugată ca parte a măsurilor de austeritate luate pentru a sprijini economia lovită de criza provocată de coronavirus. De asemenea, guvernul de la Riad a anunțat că va fi suspendată acordarea alocaţiei ce acoperea costul de trai al angajaţilor de la stat. De reținut că cei 1,5 milioane de bugetari primeau, începând cu 2018, 270 de dolari pe lună. Pe fond, deciziile au fost luate pentru că veniturile ţării dependente de vânzările de petrol s-au prăbuşit odată cu preţurile mondiale ale ţiţeiului după declanșarea pandemiei. TVA-ul a fost introdusă în Arabia Saudită acum doi ani. Acum va creşte de la 5% la 15%, iar alocaţia de trai va fi suspendată odată cu 1 iunie. (https://bbc.in/2LhdSnA)

Și tot din zona asta: prețul petrolului a crescut, depășind $30 per baril, după ce Arabia Saudită a anunțat că va reduce producția, din iunie, cu încă un milion de barili pe zi. În total, producția regatului va scădea cu 7,5 milioane de barili pe zi, de luna viitoare, cu 40% mai puțin decât producția la nivelul lunii aprilie. (https://reut.rs/2STSclx)

The Wall Street Journal scrie că acum cinci ani, Bill Gates a avertizat că cel mai mare pericol cu care omenirea se va confrunta nu va fi un război, ci o pandemie. Miliardarul a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a găsi căi mai uşoare pentru dezvoltarea vaccinurilor şi a creat sisteme de monitorizare a bolilor. De asemenea, a grăbit liderii mondiali să construiască sisteme naţionale împotriva noilor infecţii. (https://on.wsj.com/2WpcTrL)

Medicul Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA, consideră că redeschiderea prematură a economiei americane poate provoca decese care ar putea fi evitate. Mai precis, Fauci a spus: "Dacă sărim peste punctele de control indicate pentru a 'redeschide America', ne expunem la riscul apariţiei mai multor focare de epidemie în întreaga ţară. Asta va duce nu doar la suferinţe şi morţi evitabile, ci ne-ar şi readuce în punctul de plecare al eforturilor noastre de a reveni la normal". (https://bit.ly/2WnahKX)

UNICEF a solicitat suma de 1,6 miliarde de dolari americani pentru ajutorul umanitar acordat copiilor afectaţi de pandemia de COVID-19, în creştere faţă de suma de 651,6 milioane de dolari solicitată printr-un apel similar la sfârşitul anului martie. Pe fond, accesul la servicii esenţiale precum asistenţa medicală şi imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, ceea ce ar putea duce la o creştere semnificativă a mortalităţii infantile. În acelaşi timp, sănătatea mintală şi impactul psihosocial al restricţionării libertăţii de mişcare, închiderea şcolilor şi izolarea vor intensifica, probabil, nivelurile deja ridicate de stres, în special în cazul copiilor vulnerabili. Potrivit UNICEF, aproximativ 77% dintre copiii cu vârste sub 18 ani la nivel mondial locuiesc în cele 132 de ţări cu o formă de restricţionare a libertăţii de mişcare din cauza COVID-19. (https://bit.ly/3fFyjbU)

Numărul deceselor cauzate de HIV s-ar putea dubla în Africa Subsahariană dacă accesul bolnavilor la tratamente este perturbat de pandemia de noul coronavirus, a atras atenţia ieri Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (https://bit.ly/3dOtNWX)

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo va efectua o vizită în Israel, unde se va întâlni cu liderii noului guvern, Benjamin Netanyahu și Benny Gantz. Vizita acestuia a determinat o amânare a instalării noului guvern israelian pentru o zi, ceremonia urmând să aibă loc joi. (https://bit.ly/3cvGJ3K)

Și tot în zona asta: două comunități ultra-ortodoxe din Israel dețin 37% din totalul cazurilor de decese cauzate de COVID-19, în Ierusalim și Bnei Brak. Într-o statistică a ministerului sănătății, patru din șapte orașe cu cele mai multe cazuri de infecții raportate sunt din comunități ultra-ortodoxe din Bnei Brak, Modiin Illit, Elad și Beitar Illit. În Ierusalim cele mai multe cazuri s-au raportat în cartierele ultra ortodoxe. (https://bit.ly/3dOuq2L)

Iar trei state arabe, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Kuwait au solicitat în mod activ cooperarea cu sistemul de sănătate israelian pentru instalarea unor echipamente medicale avansate pentru confruntarea cu pandemia coronavirus. (https://bit.ly/3fEJFNe)

Pentru prima oară de la înființarea biroului american pentru statistica muncii, în 1948, procentul femeilor care sunt somere a depășit 10%. La aprilie procentul era de 16,2%, cu aproape 3 puncte mai mult decât cel înregistrat în rândul bărbaților (13,5%). (https://wapo.st/35VGRH1)

Credincioșii musulmani din Sri Lanka sunt revoltați de impunerea unei reguli privind arderea cadavrelor persoanelor decedate din cauza COVID-19 și consideră că sunt deprivați de drepturi religioase minime, prin imposibilitatea de a-și îngropa apropiații uciși de virus. Aceștia au solicitat autorităților să ia toate măsurile necesare astfel încât oamenii să nu fie dezumanizați. (https://bit.ly/3cqIDm2)

Japonia a protestat față de un incident avut loc săptămâna trecută, în care vase ale guvernul chinez au urmărit un vas de pescuit japonez în apele teritoriale japoneze din jurul insulelor Senkaku. Japonia a solicitat Chinei, prin canale diplomatice, să părăsească apele sale teritoriale și să înceteze urmărirea navelor sale. Insulele Senkaku sunt pretinse și de China. Un oficial al cabinetului de afaceri externe japonez Yoshihide Suga a solicitat ca, pentru a preveni vătămarea cooperării sino-japoneze, “e nevoie de acțiuni pozitive dinspre partea chineză”. (https://bit.ly/3brZzqS)

Crima organizată din America Latină s-a reprofilat pe infracțiuni de securitate cibernetică, contracte false și furt de echipamente medicale, din cauza dificultăților de a continua activitățile obișnuite de contrabandă, trafic de droguri, extorcarea unor victime și transfer de migranți ilegali peste granițe. (https://bit.ly/3btqItr)

Liderul senatorilor republicani din senatul american, Mitch McConnell, vrea să le permită celor de la FBI, printr-un amendament la PATRIOT Act, să urmărească fără mandat istoricul navigării pe internet și al căutărilor pentru cetățenii americani. (https://bit.ly/2zsEpf2)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier