• Marco Badea

Tribuna Internațională - 12 iunie 2020

📸Imaginea zilei vine din Venezuela, acolo unde Isaias Lopez, în vârstă de 3 ani, doarme în interiorul unui container de marfă abandonat pe șantierul tunelului Caracas-La Guaira, unde locuiește de câteva luni împreună cu tatăl său și alți doi frați. Foto and story (https://bit.ly/2zr4mft): @Matias Delacroix/AP. Altfel spus, așa arată realitatea pe care decidenții politici populiști nu o văd!

Comisia Europeană, care nu are decât o competenţă limitată în materie de sănătate, va propune statelor membre să negocieze în avans cu laboratoarele farmaceutice pentru a garanta un acces privilegiat la viitoare vaccinuri împotriva COVID-19. Această nouă "strategie" urmează să fie discutată azi cu miniştrii sănătăţii din UE, de la care Comisia speră să obţină susţinere politică, au explicat aceste surse în ajunul reuniunii. O cursă pentru descoperirea unui vaccin s-a declanşat la nivel mondial între marile firme farmaceutice. Totodată, Naţiunile Unite au făcut apel ca viitorul vaccin împotriva noului coronavirus să fie considerat un "bun public mondial" accesibil tuturor, însă pandemia a alimentat disputele naţionaliste. În condiţiile în care laboratoarele încearcă să descopere un vaccin în timp record, douăsprezece până la 18 luni faţă de mai mulţi ani într-o perioadă normală, aceste avansuri la plată le permit să investească în capacităţi de producţie, în contextul în care testele clinice pe oameni nu sunt încă finalizate. Riscul în acest tip de contract este ca testele să eşueze şi ca vaccinul să nu fie produs niciodată. Practic, Uniunea Europeană ar încerca să se acopere semnând contracte cu mai mulţi fabricanţi, ale căror proiecte sunt cele mai promiţătoare. Pe fond, Executivul comunitar ar avea sarcina de a centraliza procedurile. Achiziţiile finale, odată un vaccin descoperit, vor fi realizate direct de cele 27 de state membre, pentru a vaccina circa 300 de milioane de europeni. Acest dispozitiv ar permite asigurarea faptului că nu există competiţie internă în interiorul UE, respectând în acelaşi timp competenţele statelor membre în materie de sănătate. Comisia estimează că are la dispoziţie un buget de peste 2 miliarde de euro, provenit din instrumentul de ajutor de urgenţă introdus pentru a susţine eforturile statelor membre de a lupta împotriva pandemiei. Producţia de vaccinuri realizată în cadrul acestor contracte ar urma să fie benefică pentru întreaga lume. În același timp, Comisia ar urma să plătească în avans pentru până la şase potenţiale vaccinuri. Practic, toate vaccinurile care vor intra în teste clinice în acest an sunt eligibile pentru achiziţii în avans, dar nu şi acelea produse exclusiv în SUA, întrucât Washingtonul a anunţat că nu va permite vânzări peste hotare până nu îşi va satisface propriile nevoi. (https://reut.rs/30z19FH)

Economia Europei riscă să piardă o sursă importantă de stimulare care ar putea veni din partea consumatorilor săi, în condiţiile în care gospodăriile au depozitat sute de miliarde de euro în conturile lor de economii. Şi chiar dacă magazinele s-au redeschis în multe ţări, sondajele arată că oamenii nu sunt gata încă să facă cheltuieli mari, având în vedere creşterea şomajului şi riscul unui al doilea val de infecţii. În aceste condiţii, există riscul ca relansarea economiei europene să fie una anemică, fără un impuls semnificativ din partea cererii interne. Altfel spus, depozitele bancare ale gospodăriilor din primele patru mari economii din zona euro (Germania, Franţa, Italia, Spania) au crescut cu peste 100 de miliarde de euro în lunile martie şi aprilie, de trei ori mai mult decât ritmul mediu de creştere înregistrat în ultimul deceniu. Datele pe fiecare ţară arată că în Franţa, Italia şi Spania, unde coronavirusul a provocat peste 90.000 de decese, depozitele gospodăriilor au înregistrat o creştere semnificativă în ritm anual. În schimb, în Germania, care a avut performanţe mai bune în ţinerea sub control a pandemiei, depozitele bancare nu au înregistrat o creştere neobişnuită. Pe fond, deşi o intensificare a economisirii nu este un fenomen neobişnuit, rata economisirii în zona euro urcând şi în 2009 după care şi-a revenit, de data aceasta situaţia ar putea fi una diferită. Comisia Europeană a avertizat că, pentru o anumită perioadă, consumatorii ar putea continua să pună de-o parte o sumă mai mare din veniturile lor. Această prudenţă şi faptul că un vaccin împotriva coronavirusului ar putea să fie disponibil abia la mijlocul anului următor se reflectă în cele mai recente prognoze economice ale BCE. Aceste estimări arată că, în zona euro, consumul privat ar urma să îşi revină în al doilea trimestru dacă restricţiile vor fi ridicate, dar va reveni la nivelul de dinaintea crizei abia în 2022. În paralel, economia zonei euro ar urma să se contracte cu 8,7% în 2020, pentru ca în următorii doi ani să înregistreze un avans de 5,2% respectiv 3,3%. De reținut că, cheltuielile de consum, care sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din economia Europei, sunt cruciale pentru relansare. În primul trimestru al acestui an, cheltuielile de consum au fost responsabile pentru două treimi din contracţia înregistrată de economia europeană, iar un factor important care va influenţa cheltuieile viitoare este şomajul. Chiar dacă în unele ţări rata şomajului a atins un nivel record, schemele de şomaj temporar au împiedicat o creştere semnificativă a ratei şomajului la nivelul zonei euro. Acest lucru ar putea să se schimbe în lunile următoare după ce o serie de companii importante precum Lufthansa sau Renault au anunţat restructurări de amploare pentru a răspunde la diminuarea cererii. Cu alte cuvinte, reducerea taxei pe vânzări, subvenţiile pentru familiile cu copii şi subvenţiile pentru achiziţionarea de automobile ecologice sunt câteva din stimulentele pe care guvernele mizează pentru a-i încuraja pe consumatori să cheltuie banii pe care i-au pus deoparte. Ce-i drept, punerea în circulaţie a banilor economisiţi ar oferi un impuls suplimentar pe măsură ce relansarea avansează. (https://bloom.bg/2zvanry)

Noi manifestaţii antiguvernamentale au avut loc aseară în Liban, unde oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de criza economică care continuă să se agraveze şi faţă de scăderea constantă a lirei libaneze faţă de dolar. Manifestanţii, care au sfidat restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19, au blocat şosele în sudul, nordul şi estul ţării, pe alocuri folosind cauciucuri incendiate. "Acest guvern trebuie să plece acasă", au scandat protestatarii la Antelias, la nord de capitala Beirut. "Suntem obosiţi şi flămânzi", au mai strigat manifestanţii. În Piaţa Martirilor din centrul Beirutului, zeci de oameni au scandat "Revoluţie, revoluţie", iar unii dintre ei au instalat și corturi. Autorităţile au mobilizat armata pe şoselele principale pentru a încerca să elibereze drumurile blocate. Protestatarilor li s-au alăturat adepţi ai mişcărilor libaneze şiite Amal şi Hezbollah, scandând la rândul lor de pe motociclete "Şi noi murim de foame". De reținut că Libanul trece prin cea mai gravă criză economică de după războiul civil din 1975-1990, ceea ce a determinat băncile să impună restricţii la retragerile de lire libaneze şi dolari. Ţara cunoaşte din 2019 o prăbuşire economică însoţită de o penurie de dolari, o depreciere puternică a lirei libaneze şi o explozie a inflaţiei care a aruncat o parte a populaţiei în sărăcie. Aceste dificultăţi au fost unul din vectorii mişcării populare inedite din octombrie anul trecut împotriva unei clase politice considerate coruptă şi incompetentă. (https://nyti.ms/2YuVFZN)

Preşedintele american Donald Trump a emis ieri un ordin executiv prin care instituie sancţiuni economice împotriva persoanelor implicate în investigaţia Curţii Penale Internaţionale asupra eventualelor crime de război comise de forţele americane în Afganistan. Un oficial de rang înalt al administraţiei Trump a declarat, fără a furniza amănunte, că investigaţia CPI "este impulsionată de o organizaţie cu integritate dubioasă" şi a acuzat Rusia că are un rol. Ordinul îl autorizează pe Secretarul de Stat Mike Pompeo, în urma consultărilor cu secretarul trezoreriei Steven Mnuchin, să îngheţe bunurile din SUA ale angajaţilor CPI implicaţi în anchetă, a spus oficialul citat. De asemenea, ordinul îi permite lui Pompeo să interzică intrarea în SUA a persoanelor vizate. Pe marginea acestei informații, Casa Albă, care a precizat că sancţiunile vor viza pe oricine va ancheta militari americani sau îi va inculpa "fără consimţământul SUA". Casa Albă a mai subliniat că "în pofida apelurilor repetate ale SUA şi ale aliaţilor noştri în favoarea unei reforme, Curtea Penală Internaţională nu a făcut nimic pentru a se reforma şi continuă să desfăşoare anchete motivate politic împotriva noastră sau a aliaţilor noştri, printre care şi Israel". Pe fond, ar fi vorba despre o ripostă directă la decizia în apel luată în martie de jurisdicţia de la Haga de a autoriza deschiderea unei anchete pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în pofida opoziţiei administraţiei Trump. Trump a criticat în mod repetat CPI, cu sediul la Haga, instanţă înfiinţată pentru a judeca crime de război, de genocid şi crime împotriva umanităţii. Curtea are jurisdicţie numai dacă un stat nu doreşte sau este incapabil să judece aceste atrocităţi. De reținut că Afganistanul este membru al CPI, deşi autorităţile de la Kabul susţin că orice crime de război trebuie judecate la nivel local. SUA nu au fost niciodată parte a CPI, înfiinţată în 2002. Administraţia Trump a impus deja interdicţii de călătorie şi alte sancţiuni împotriva angajaţilor CPI în urmă cu un an. CPI a decis să declanşeze o investigaţie după ce ancheta preliminară a procurorilor din 2017 a identificat motive rezonabile pentru a crede că în Afganistan s-au comis crime de război şi că CPI are jurisdicţie. (https://nbcnews.to/2B33vlm)

În același context, Secretarul american al Justiţiei, Bill Barr, a acuzat tot ieri Rusia că ''manipulează'' Curtea Penală Internaţională împotriva căreia Statele Unite au anunţat noi sancţiuni, precizând: "Suntem preocupaţi de faptul că puteri străine, precum Rusia, manipulează şi CPI pentru a-şi servi propriile interese". La rândul său, consilierul Casei Albe pentru securitate naţională, Robert O'Brien, a apreciat că aceste ''manipulări'' străine vizează în special ''să încurajeze'' urmăriri penale sub jurisdicţia internaţională de la Haga împotriva militarilor americani din Afganistan, în ancheta care a provocat indignarea Statelor Unite. (https://bit.ly/30DzseT)

Și tot pe acest subiect, șeful diplomaţiei europene s-a declarat ieri "foarte preocupat" de decizia lui Donald Trump de a autoriza sancţiuni economice împotriva oricărui responsabil al Curţii Penale Internaţionale implicat în ancheta asupra activităţilor forţelor americane în Afganistan. Josep Borrell a precizat că "anunţul că preşedintele Trump a semnat un decret care autorizează sancţiuni americane împotriva angajaţilor Curţii Penale Internaţionale implicaţi în orice anchetă asupra activităţilor forţelor americane, poate asupra unor crime de război în Afganistan, este un subiect de foarte mare preocupare", adăugând: "Vom analiza decizia pentru a evalua toate implicaţiile sale şi Consiliul Afaceri Externe va avea un cuvânt de spus asupra acestui subiect". De reținut că miniştrii de externe din statele UE se reunesc prin videoconferinţă la începutul săptămânii viitoare, pe 15 iunie, şi este prevăzută o întrevedere și cu Mike Pompeo, secretarul de stat american. Pe fond, Borrell a mai transmis că "Uniunea Europeană este un susţinător fervent al Curţii Penale Internaţionale şi cred că ne putem reitera sprijinul pentru această instituţie, întrucât ea a jucat un rol în instituirea unei justiţii internaţionale şi în pedepsirea crimelor internaţionale cele mai grave". Pe fond, se pare că Trump a fost deranjat de ancheta dorită de procuroarea CPI, Fatou Bensouda, care vizează între altele abuzuri care ar fi fost comise de soldaţii americani în ţara unde SUA sunt angrenate din 2001 în cel mai lung război din istoria lor. Alegaţii de tortură au fost de asemenea formulate cu privire la CIA. SUA nu sunt parte a CPI şi nu au ratificat tratatul internaţional care stă la baza acestei instanţe. (https://politi.co/3dWAu9N)

Autorităţile indiene au respins accesul în ţară al unui grup de lucru al guvernului american care intenţiona să facă o evaluare a libertăţii religioase în India, argumentând că astfel de agenţii străine nu sunt îndreptăţite să examineze drepturile constituţionale ale cetăţenilor ei. De reținut că de la preluarea puterii, în 2014, guvernul indian a fost criticat pentru adoptarea unei poziţii ostile faţă de musulmani, iar în aprilie 2020, Comisia SUA privind libertatea religioasă pe plan internaţional (USCIRF) a cerut ca India, cea mai mare democraţie a lumii, să fie desemnată "stat de preocupare specială", alături de China, Iran, Rusia şi Siria. Agenţia americană a făcut acest apel într-un raport în care a cerut şi sancţiuni împotriva unor responsabili din guvernul premierului Narendra Modi, în urma adoptării, anul trecut, a unei noi legi privind cetăţenia ce îi omite pe musulmani de pe o listă de grupuri religioase din trei ţări vecine majoritar musulmane cărora li se facilitează dobândirea cetăţeniei indiene. Legea a generat ample proteste în India. Ministrul de externe indian Subrahmanyam Jaishankar a subliniat că guvernul său respinge ferm studiile comisiei americane, adăugând că aceasta nu cunoaşte bine drepturile cetăţenilor indieni, este subiectivă şi părtinitoare. (https://bit.ly/2MPJwJF)

Corporaţia Amazon a anunţat un moratoriu de un an pentru utilizarea software-ului său de recunoaştere facială de către poliţie. Pe fond, se remarcă schimbarea politicii de vânzare a acestei tehnologii către forţele de ordine, după o lungă perioadă în care Amazon le-a oferit posibilitatea de achiziţie. Astfel, activiştii pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea că recunoaşterea facială poate duce la arestări ilegale în timpul demonstraţiilor împotriva violenţei poliţiei şi a rasismului, după moartea afro-americanului George Floyd. De asemenea, criticii au pus la îndoială precizia software-ului Amazon, menţionând un studiu anterior care a dovedit că serviciul Rekognition al Amazon are dificultăţi la identificarea sexului persoanelor cu ten mai închis la culoare. Compania a contestat cercetarea respectivă. Altfel spus, Amazon, care vinde tehnologie informatică în cloud prin divizia Servicii Web, a comunicat că a susţinut reglementarea utilizării în mod etic a software-ului, precizând: "Sperăm că acest moratoriu de un an ar putea să asigure Congresului suficient timp pentru implementarea regulilor corespunzătoare şi suntem gata să acordăm ajutor la cerere". (https://bit.ly/2zntd3A)

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că îşi va relua campania electorală săptămâna viitoare în Tulsa, statul Oklahoma, în primul său miting după ce marile adunări publice au fost interzise în contextul pandemiei de coronavirus. Pe fond, Donald Trump a anunţat că va organiza mitinguri electorale şi în Florida, Arizona şi Carolina de Nord. Totodată trebuie reținut că mitingurile electorale cu mulţi participanţi au fost reprezentative pentru campania lui Trump din 2016 şi el se laudă adesea că umple stadioane în timpul evenimentelor electorale. Mai trebuie spus că aceste mitinguri au fost suspendate din martie, din cauza pandemiei, însă Donald Trump a făcut apel la o reluare rapidă a activităţilor de campanie. Anunţul lui Trump survine în condiţiile în care în ţară este reluată activitatea după luni de măsuri de izolare impuse în contextul pandemiei, chiar dacă oficiali din domeniul sănătăţii se opun adunărilor mari de oameni precum concertele, mai ales adunărilor în spaţii închise, unde riscul de transmitere a virusului este mai mare. (https://bit.ly/3cTUSai)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat ieri Franţa pentru încălcarea libertăţii de exprimare a unor militanţi pro-Palestina ce fuseseră condamnaţi pentru că au îndemnat la boicotarea produselor importate din Israel. Pe fond, "Curtea constată că acţiunile şi declaraţiile reproşate reclamanţilor ţineau de exprimarea politică şi militantă şi se refereau la un subiect de interes general" şi consideră că a lor condamnare, în 2013, de Curtea de Apel din Colmar, "nu s-a bazat pe motive pertinente şi suficiente", argumentează braţul juridic al Consiliului Europei. De reținut că CEDO a fost sesizată în 2016 de 11 membri ai Colectivului Palestinian 68. Promovând în departamentul Haut-Rhin campania internaţională a ONG-urilor palestiniene "Boicot, Retragerea Investiţiilor şi Sancţiuni", reclamanţii au participat în 2009 şi 2010 la acţiuni într-un hipermarket din Illzach, lângă Mulhouse, pentru a-i îndemna pe clienţi să boicoteze produsele israeliene. CEDO a subliniat că "prin natura sa, discursul politic este adesea virulent şi sursă de polemici. El nu este mai puţin unul de interes public, exceptând cazul când degenerează într-un apel la violenţă, la ură sau la intoleranţă". Potrivit deciziei CEDO, Franţa trebuie să plătească fiecăruia dintre reclamanţi "380 de euro daune materiale, 7.000 de euro daune morale şi tuturor reclamanţilor împreună 20.000 de euro cheltuieli". (https://bit.ly/2MRF1OI)

Turcia, ţară care joacă un rol important în conflictul din Libia, s-a declarat ieri favorabilă unui armistiţiu sub auspiciile Naţiunilor Unite, respingând un apel la armistiţiu lansat de Egipt. şeful diplomaţiei turce Mevlut Cavusoglu a declarat că "În opinia noastră, apelul egiptean la armistiţiu este mort din faşă. El nu este realist şi nu este sincer". În schimb, "am putea avea un armistiţiu constrângător plasat sub auspiciile ONU", a adăugat Cavusoglu. De reținut că Turcia susţine Guvernul de Uniune Libian al lui Fayez al-Sarraj, recunoscut de ONU, în faţa forţelor disidente ale mareşalului Khalifa Haftar, care deţine puterea în estul Libiei şi care este susţinut de Egipt, Emiratele Arabe şi Rusia. Mai trebuie spus că după o serie de victorii militare ale GNA, Egiptul a lansat săptămâna trecută o iniţiativă menită să instaureze un armistiţiu începând de luni. Însă GNA nu i-a dat curs. Totodată, SUA au îndemnat în această săptămână părţile beligerante din Libia să reia rapid dialogul sub egida ONU pentru a instaura un armistiţiu. (https://reut.rs/30x4cyc)

Danemarca va trimite un număr de până la 285 de militari la operaţiunea NATO necombatantă de instruire din Irak, unde va prelua de la Canada, până la finalul acestui an, conducerea misiunii de pregătire a forţelor de securitate irakiene. Ministrul danez de externe, Jeppe Kofoed, a transmis că: "prin întărirea contribuţiei noastre la stabilizarea Irakului, reducem riscul unor noi crize a refugiaţilor, simultan cu creşterea apărării împotriva ameninţării din partea unor grupări teroriste ca Statul Islamic". De reținut că Parlamentul de la Copenhaga a aprobat, de asemenea, participarea cu o navă, un elicopter şi efective de până la 195 de persoane la o misiune navală condusă de europeni în Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează o cincime din ţiţeiul transportat pe mare la nivel mondial. (https://reut.rs/3cRm9dr)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu nu a ajuns încă la un consens cu Statele Unite şi principalul său partener de coaliţie în legătură cu promisiunea de a anexa părţi din Cisiordania, a declarat ieri un ministru al cabinetului israelian. Astfel, remarcile lui Tzipi Hotovely, ministru al aşezărilor evreieşti, a subliniat dificultăţile cu care Netanyahu s-ar putea confrunta în implementarea în curând a măsurilor în teritoriul ocupat, cu o dezbatere oficială a cabinetului pe această temă urmând să înceapă la 1 iulie. De reținut că în linie cu un plan de pace anunţat de Donald Trump în ianuarie, Netanyahu a declarat că intenţionează să extindă suveranitatea israeliană asupra aşezărilor evreieşti şi a Văii Iordanului în Cisiordania. Palestinienii doresc ca regiunea, împreună cu Gaza şi Ierusalimul de Est, să fie un stat al lor, iar aceștia au cerut sancţiuni internaţionale împotriva Israelului. În acest context, ţările arabe şi europene şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsurile teritoriale unilaterale care ar putea periclita soluţia a două state la un conflict vechi de decenii. Pe fond, se pare că lui Bibi i-a stricat planurile partenerul de coaliție, având în vedere că partidul centrist condus de ministrul apărării Benny Gantz a cerut un dialog internaţional amplu pe această temă. Pe fond, după cum se știe deja, palestinienii au respins planul lui Trump, care prevede statalitatea, dar cu Israelul păstrând cele mai multe aşezări construite pe un teritoriu capturat într-un război din 1967. Până la această oră, a spus Hotovely, "nu există încă nicio hartă convenită cu privire la această chestiune. Trebuie să fie convenită de părţi ale guvernului israelian şi de către partea americană". (https://reut.rs/3hf3xrb)

Rusia a efectuat exerciţii militare în Marea Baltică, într-o demonstraţie de forţă în faţa NATO, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică desfăşoară simultan exerciţii navale în regiune, a anunţat ieri armata rusă. Bombardiere Su-24 şi avioane de vânătoare Su-30SM ruseşti au simulat atacuri asupra unor ţinte maritime în zone delimitate în Marea Baltică, paralel cu "desfăşurarea exerciţiilor Baltops 2020 ale NATO în regiune", a transmis Flota rusă din Marea Baltică. De reținut că piloţii au efectuat atacuri de antrenament împotriva unor ţinte care simulau un grup de nave ale unui inamic fictiv. Astfel, mai mult de zece avioane ale grupării aeriene a Flotei ruse din Marea Baltică au simulat atacuri asupra unor nave de desant ale unui inamic convenţional. Comunicatul Flotei ruse din Marea Baltică nu indică perioada exactă când au fost efectuate aceste exerciţii, dar manevrele NATO au loc în regiune între 7 şi 16 iunie. Mai trebuie spus că și NATO a început săptămâna aceasta exerciţiul Baltops focalizat pe pregătirea de luptă a forţelor sale în Marea Baltică. Aceste exerciţii anuale, la care participă 3.000 de militari din 19 ţări, "promovează pacea şi securitatea în regiune prin exerciţii ale forţelor care pot reacţiona rapid în timpul crizelor", a transmis Alianţa într-un comunicat. (https://bit.ly/2YqZPlE)

Bashar al-Assad a promulgat un decret "de eliberare din funcţie a prim-ministrului Imad Khamis", potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Damasc. Aceasta a fost înlocuit cu ministrul resurselor de apă, Hussein Arnous, care va conduce guvernul până la alegerile legislative prevăzute să aibă loc la 19 iulie. De reținut că Arnous, în vârstă de 67 de ani, se află însă printre oficialii sirieni aflaţi pe lista sancţiunilor americane şi europene. El este născut în provincia Idlib şi a ocupat mai multe posturi guvernamentale, inclusiv guvernator al provinciei Deir Ezzor, frontalieră cu Irakul, şi al provinciei Quneitra, din sudul Siriei. Cât despre prim-ministrul demis, Imad Khanis, în vârstă de 58 de ani, aceasta conducea cabinetul de miniștrii din iunie 2016, după ce anterior a fost ministru pentru energia electrică. Demiterea sa intervine într-un moment în care guvernul său este criticat pentru modul în care a gestionat grava criză economică, marcată de o puternică depreciere a lirei siriene. Dacă rata oficială de schimb este în prezent de 700 de lire la un dolar, pe piaţa paralelă cursul monedei naţionale a depăşit recent 3.000 de lire pentru un dolar. Ca să nu mai vorbim de toate pagubele aduse de războiul început în 2011. Totodaă, situația s-a complica în Siria și ca urmare a măsurilor de izolare adoptate în contextul pandemiei de COVID-19, dar şi de naufragiul economic din Libanul vecin, afectat de o penurie de dolari. Potrivit experţilor, Libanul oferea Siriei şi oamenilor săi de afaceri acces la dolari, vitali pentru ce a mai rămas din economie şi importuri. (https://reut.rs/3dWgYKu)

Sute de oficiali din secţii de vot din Rusia invocă riscul răspândirii coronavirusului şi refuză să participe la organizarea referendumului naţional asupra reformelor care i-ar putea permite preşedintelui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036. La referendumul de la 1 iulie, ruşii vor vota pentru aprobarea sau respingerea reformelor constituţionale, care includ şi o schimbare ce i-ar permite lui Putin să rămână la putere încă două mandate de şase ani, dacă va fi reales, în loc să renunţe la putere în 2024, aşa cum este prevăzut acum. Însă circa 350 de oficiali electorali din ţară spun că participarea la scrutin este prea periculoasă într-o perioadă când autorităţile încă raportează mii de noi infecţii cu COVID-19 în fiecare zi, în ciuda unei scăderi a numărului de cazuri în capitala Moscova. Oficialii au iniţiat o petiţie în încercarea de a-i încuraja pe colegii lor să se alăture boicotului. (https://reut.rs/2YqSHWv)

Un grup de migranţi care căutau azil au fost torturaţi de poliţia croată la graniţa cu Bosnia-Herţegovina luna trecută, a acuzat ieri organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Amnesty International, în urma unei anchete proprii. Astfel, șaisprezece migranţi din Afganistan şi Pakistan au fost loviţi, bătuţi, imobilizaţi şi apoi mânjiţi cu mâncare pe răni, reiese din ancheta în care au fost intervievaţi şase dintre ei. Zece bărbaţi au suferit răni grave, inclusiv fracturi şi răni la cap. Una din victime are nevoie acum de un cărucior cu rotile, afirmă Amnesty. Potrivit relatărilor victimelor, faptele au fost comise de 8-10 poliţişti croaţi în uniforme negre în noaptea de 26-27 mai, lângă Lacurile Plitvice. (https://bit.ly/2zugMmO)

Statele membre ale grupului de la Vişegrad, din care fac parte Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria, consideră că elemente ale planului de relansare economică în urma pandemiei de coronavirus propus de Comisia Europeană trebuie revizuite în aşa fel încât să nu favorizeze statele mai bogate ale UE în detrimentul celor mai sărace din centrul şi estul Europei, au transmis ieri liderii celor patru state central-europene reuniţi la un summit în oraşul ceh Lednice. Premierul ungar Viktor Orban a spus că atitudinea Ungariei faţă de planul european de relansare este în esenţă pozitivă, dar în forma actuală planul este discriminator faţă de statele mai sărace ale Uniunii Europene. Viktor Orban a apreciat că încă mai trebuie lucrat la proiectul acestui plan pentru a elimina ''elementele absurde''. De pildă, a exemplificat el, Portugalia ar urma să beneficieze de fonduri cu circa 30% mai mari faţă de Ungaria, la o populaţie aproximativ egală. Statele bogate ale UE ar urma conform planului propus de Comisia Europeană să primească mai multe fonduri decât cele mai sărace, lucru ''problematic moral'', a adăugat şeful executivului ungar, care a cerut de asemenea mai multă flexibilitate privind modul în care fondurile să poată fi folosite de fiecare ţară conform nevoilor specifice ale fiecăreia. La rândul său premierul ceh Andrej Babis, a declarat că ''Statele mai sărace nu trebuie să suporte costul pentru cele mai bogate''. În același timp, și premierul polonez Mateusz Morawiecki a estimat că statele mai bogate din UE trebuie să contribuie mai mult la bugetul comunitar în vederea redresării economice după pandemie, adăugând că ''Polonia susţine puternic aceasta, şi anume ca sursele contribuţiilor adiţionale să fie echitabile, am spune chiar progresive. Statele care sunt mai bogate trebuie să plătească mai mult''. (https://bit.ly/2XTZt7V)

Eurofobul britanic Nigel Farage şi-a pierdut săptămâna asta emisiunea zilnică de la un post de radio naţional, LBC, după ce a comparat doborârea statuii unui comerciant de sclavi în timpul unei manifestaţii antirasiste în Anglia cu acţiunile talibanilor. "În urma discuţiilor cu el, Nigel s-a retras de la LBC imediat", a anunţat postul de radio pe Twitter, precizând că înţelegerea contractuală cu şeful Partidului Brexit şi cu fostul şef al mişcării anti-imigraţie UKIP ajungea la final "în scurt timp". Astfel, "The Nigel Farage Show", o emisiune de două ore difuzată de cinci ori pe săptămână, se va încheia, prin urmare, după ce moderatorul său, zeflemitor şi amator de provocări şi atacuri, a făcut comentarii considerate deplasate în timpul unei emisiuni de televiziune weekendul trecut. (https://bit.ly/2MNIuhr)

Parlamentul European a acceptat ieri poziţia Comisiei Europene conform căreia COVID-19 reprezintă doar un risc mediu pentru lucrători, ceea ce le va permite angajatorilor să aplice la locul de muncă măsuri de securitate mai puţin stringente şi mai puţin costisitoare faţă de situaţia în care ar fi fost o ameninţare de nivel ridicat. Europarlamentarii şi-au retras obiecţiile după ce au primit din partea executivului comunitar garanţii cu privire la siguranţa sanitară la locul de muncă. De reținut că Executivul comunitar a clasificat noul coronavirus în grupa a treia de risc pentru angajaţi, pe o scară de unu până la patru, ceea ce a atras proteste din partea unor europarlamentari socialişti şi ecologişti, care au ameninţat că vor încerca să formeze în Parlamentul European o majoritate care să respingă această hotărâre mai puţin avantajoasă pentru salariaţi în raport cu angajatorii. Această clasificare are efecte asupra costurilor pe care angajatorii trebuie să le suporte. De asemenea, deşi angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri de asigurare a securităţii sanitare, pentru o boală inclusă în clasa a treia ei sunt mai puţin expuşi riscului de a se confrunta cu procese penale declanşate de angajaţii care consideră că s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Conform unei directive europene pe care s-a bazat în decizia sa Comisia Europeană, un agent biologic din grupa a treia de risc, cum a fost acum clasificat noul coronavirus de către aceasta, poate provoca boli grave şi poate reprezenta un pericol semnificativ pentru angajaţi, dar în general pentru acesta există profilaxie şi un tratament eficace disponibil. În schimb, un agent biologic din grupa a patra presupune ''un risc ridicat de răspândire în comunitate'' şi pentru acesta nu există profilaxie sau un tratament eficace disponibil. (https://bit.ly/3fhRUxL)

Discuţiile privind consolidarea prezenţei americane în Polonia sunt "pe drumul cel bun", a anunţat ieri la Varşovia ambasadoarea americană Georgette Mosbacher, în timp ce această ţară şi-a exprimat speranţa reamplasării pe teritoriul său a unei părţi din soldaţii americani staţionaţi în prezent în Germania. "Negocierile sunt pe drumul cel bun! Viziunea preşedintelui american, Donald Trump, şi a preşedintelui polonez, Andrzej Duda, asupra unei prezenţe americane sporite în Polonia va fi mai largă decât cea descrisă iniţial. În curând va fi făcut un anunţ!", a scris Georgette Mosbacher într-un mesaj pe Twitter. De reținut că preşedintele polonez conservator, Andrzej Duda, i-a prezentat liderului de la Casa Albă ideea unei Polonii găzduind mii de militari americani în faţa a ceea ce el consideră a fi ameninţarea rusă. (https://bit.ly/3ffjJXn)

Pentagonul a anunţat ieri că a reluat asistenţa militară de 250 de milioane de dolari acordată Ucrainei, subiect aflat în centrul unui scandal care a dus la o procedură de destituire a preşedintelui Donald Trump, înfrântă de majortatea republicanilor în Senatul SUA. Aceste fonduri sunt destinate formării, echipamentului şi consilierii forţelor ucrainene pentru a permite acestei foste republici sovietice ''să se protejeze mai bine împotriva agresiunii ruseşti'', a precizat Pentagonul într-un comunicat. (https://bit.ly/30zojvv)

În Coreea de Nord se instalează "disperarea" în faţa absenţei progreselor în negocierile cu Statele Unite, la doi ani după un summit istoric între Kim Jong Un şi preşedintele american Donald Trump, a apreciat azi ministrul nord-coreean de externe, Ri Son Gwon, care a transmis că "speranţa de a ameliora relaţiile dintre cele două ţări, foarte ridicată sub privirile întregii lumi în urmă cu doi ani, s-a transformat acum în disperare, caracterizată de o deteriorare foarte rapidă". (https://bit.ly/2XWPiQe)

Convenţia republicană, evenimentul în cursul căruia Donald Trump urmează să fie desemnat oficial şi fără surprize candidat al partidului la prezidenţialele din noiembrie, va avea loc în cele din urmă în Florida, a anunţat aseară şefa partidului, Ronna McDaniel. (https://on.wsj.com/3hmJruY)

Statele Unite "vor continua să îşi reducă" prezenţa militară în Irak împotriva grupării jihadiste Stat Islamic "în cursul următoarelor luni", au anunţat ieri guvernele american şi irakian într-o declaraţie comună la finalul "dialogului lor strategic". "Cele două ţări au luat act de faptul că, în lumina progreselor semnificative realizate spre eradicarea ameninţării ISIS, în cursul următoarelor luni Statele Unite vor continua să îşi reducă forţele din Irak", au declarat părţile, fără să prezinte cifre sau un calendar precis. De asemenea, Washingtonul "va discuta cu guvernul irakian despre statutul forţelor care rămân", au adăugat cele două guverne. (https://bit.ly/2UwkinZ)

Compania Twitter a anunţat azi închiderea mai multor zeci de mii de conturi legate de statele chinez, rus şi turc, şi utilizate în scopul propagandei şi dezinformării. Reţeaua socială a precizat că a dezactivat "un nucleu" de 23.750 de conturi legate de China şi distribuite de alte circa 150.000 de conturi ce serveau drept "amplificatori". De asemenea, Twitter a închis 7.340 de conturi legate de Turcia şi 1.152 de conturi legate de Rusia. Toate aceste conturi au fost închise, însă conţinutul lor a fost salvat pe o bază de date în scop de cercetare ştiinţifică, a precizat Twitter. Gigantul american a explicat că reţeaua de conturi chineză a fost descoperită cu ajutorul unor instrumente puse în funcţiune în august anul trecut pentru a şterge conturile legate de Beijing în timpul manifestaţiilor pro-democraţie din Hong Kong. Această reţea publica tweet-uri, în principalul în chineză şi probabil destinate diasporei, "ce difuzau teorii geopolitice favorabile Partidului Comunist Chinez, susţinând în acelaşi timp teorii înşelătoare asupra dinamicii politice în Hong Kong", a explicat Twitter într-o notă de analiză. Aceste mii de conturi au servit de asemenea pentru promovarea opiniilor Beijingului în ceea ce priveşte lupta împotriva coronavirusului, apoi privind manifestaţiile antirasiste din SUA, a informat grupul de reflecţie australian ASPI, care a analizat fluxul de tweet-uri. (https://ab.co/30zNpKY)

Rachetele de croazieră utilizate anul trecut în mai multe atacuri asupra unor facilităţi petroliere şi a unui aeroport internaţional din Arabia Saudită erau de "origine iraniană", potrivit unui raport prezentat în Consiliul de Securitate al ONU de secretarul general Antonio Guterres. Raportul a mai consemnat şi că în noiembrie anul trecut şi februarie anul acesta, SUA au sechestrat arme şi alte materiale conexe, de asemenea "de origine iraniană". Unele dintre acestea au caracteristici de design similare celor produse de o entitate comercială din Iran sau prezintă inscripţii în limba farsi şi au fost aduse, în parte, în ţară între februarie 2016 şi aprilie 2018, se arată în documentul care are 14 pagini. Totodată, Guterres a menționat că "este posibil ca aceste articole să fi fost transferate într-un mod neconform" cu rezoluţia din 2015 a Consiliului de Securitate al ONU şi acordul Teheranului cu marile puteri care urmăresc să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. (https://bit.ly/2XSMuDu)

Premierul australian Scott Morrison şi-a cerut scuze după ce a fost criticat pentru că a susţinut că "nu a existat sclavie" în Australia. "Comentariile mele nu aveau intenţia de a jigni şi, dacă am făcut asta, regret profund şi îmi cer scuze", a declarat azi Morrison. De reținut că în ultimele zile, unele monumente, dat fiind rolul pe care persoanele pe care le înfăţişează l-au avut în istoria comerţului cu sclavi, au fost demontate în mai multe ţări, ca parte a mişcării globale tot mai ample Black Lives Matter. Morrison a abordat subiectul când a fost întrebat despre o posibilă înlăturare în Regatul Unit a unor statui precum cea a Căpitanului James Cook, care a revendicat Australia drept posesiune britanică în 1770. "Australia era un loc destul de dur. Însă nu exista sclavie în Australia", a spus ieri Morrison. Însă criticii lui au subliniat că a existat sclavie în Australia, menţionând cazul insularilor din Pacificul de Sud care au fost răpiţi şi forţaţi să lucreze într-un sistem de semisclavie pe câmpurile de trestie de zahăr în Australia, într-o perioadă ce s-a întins de la mijlocul secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX, când au fost aduşi mai mult de 62.500 de oameni. De asemenea, australieni aborigeni au fost capturaţi şi obligaţi să muncească fără să primească niciun ban, timp de multe decenii. (https://bit.ly/2UBAqES)

Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a dat asigurări că industria auto a ţării revine deja la normal, fiind aşteptate creşteri ale vânzărilor auto în iunie şi iulie, după declinul semnificativ din timpul perioadei în care au fost impuse măsuri de izolare, pentru a ţine sub control pandemia de coronavirus. De asemenea, Le Maire a afirmat că Franţa trebuie să accelereze revenirea graduală a angajaţilor şi activităţile economice, după ce noile date arată că economia a pierdut un milion de locuri de muncă numai în primul trimestru din 2020. (https://reut.rs/2C0Xu9t)

Și tot în aceeași temă, preşedintele companiei franceze Renault, Jean-Dominique Senard, a afirmat că o nouă investiţie a Guvernului francez în capitalul Renault nu ar fi cea mai adecvată sau folositoare utilizare a resurselor statului, adăugând că nu se pune problema naţionalizării producătorului auto. (https://bit.ly/2YqRBdk)

Cu o cifră de afaceri de 750 de miliarde de euro în 2018 şi cinci milioane de persoane angajate, sectoarele economiei albastre contribuie la redresarea economică şi pregătesc terenul pentru Pactul verde european, arată un raport publicat ieri de Comisia Europeană. Astfel, "Raportul din 2020 privind economia albastră" oferă o imagine de ansamblu a performanţei sectoarelor economice ale UE care au legătură cu oceanele şi mediul costier. Deşi sectoare precum turismul costier şi marin, dar şi pescuitul şi acvacultura sunt grav afectate de pandemia de coronavirus, economia albastră în ansamblu prezintă un potenţial enorm în ceea ce priveşte contribuţia ei la o redresare economică verde. (https://bit.ly/3dWp1qz)

În ultimii ani, liderii şi locuitorii multor naţiuni insulare mici, precum Kiribati şi Tuvalu, au avertizat că schimbările climatice reprezintă o ameninţare existenţială asupra teritoriilor lor, existând temeri că acestea ar putea să dispară sub apele în creştere în contextul unei planete în încălzire. Însă, potrivit unui studiu publicat săptpmâna asta de Thomson Reuters Foundation, arată că insulele mici şi cu relief jos care punctează peisajul din Pacific şi Caraibe, considerate deseori drept locurile cele mai vulnerabile la încălzirea globală, se pot adapta în mod natural şi se pot ridica deasupra valurilor acaparatoare. (https://reut.rs/30LZ3Td)

O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie a utilizat celule stem embrionare umane pentru a crea un model pentru cercetări asemănător embrionilor pentru a putea studia unele dintre cele mai timpurii etape ale dezvoltării omului. Modelul nu încalcă restricţiile etice privind folosirea embrionilor umani pentru cercetare şi le va permite oamenilor de ştiinţă să studieze o etapă a dezvoltării umane denumită perioada ''cutia neagră'', despre care au notat că nu a mai fost niciodată observată în mod direct. (https://bit.ly/37pMNbW)

Oamenii de ştiinţă au reuşit, depăşind limitările gravitaţiei la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, o performanţă în domeniul fizicii cuantice ce contribuie la o mai bună înţelegere a mecanicii fascinante ce guvernează lumea microscopică. Performanţa a fost realizată în Cold Atom Lab, un micro-laborator spaţial instalat de agenţia spaţială americană NASA la bordul ISS în 2018, dedicat experimentelor pe atomi în condiţii de frig extrem, la temperaturi apropiate de zero absolut, adică minus 273,15 grade Celsius. Astfel, operând de la distanţă de pe Pământ, fizicienii au generat condensat Bose-Einstein, gaz ultra-rece care formează o nouă stare a materiei (a ''cincea stare'', după solid, lichid, gaz şi plasmă), prevăzută în anii '20 de Albert Einstein şi matematicianul indian Satyendranath Bose şi observată pentru prima dată în 1995. Acest gaz este un agregat a câteva zeci de mii de atomi care, răciţi până la temperaturi foarte scăzute, devin inseparabili unul de celălalt, formând o singură undă şi reacţionând toţi în acelaşi mod şi în acelaşi timp. Aceasta este o proprietate din mecanica cuantică ce guvernează lumea infinit de mică, potrivit căreia o particulă (atom, ion, foton) sau un grup de particule se pot regăsi în mai multe stări în acelaşi timp, se pot suprapune şi se pot interpune, formând un sistem legat indiferent de distanţa care le separă. Însă, aceste proprietăţi uimitoare sunt foarte greu de observat deoarece dispar la contactul cu lumea exterioară. De asemenea, pentru a menţine un atom într-o stare cuantică, este necesară stabilizarea sa, încetinirea vitezei sale prin răcire. În laborator, această manipulare este împiedicată de gravitaţia terestră, care accelerează în mod inevitabil atomii. (https://bit.ly/30z9HfR)

Scoţia intenţionează să înfiinţeze un muzeu al istoriei sclaviei, în semn de solidaritate cu mişcarea mondială antirasism generată de protestele din Statele Unite. Ideea înfiinţării muzeului face parte dintr-o moţiune adoptată miercuri în unanimitate în parlamentul Scoţiei, menirea viitorului muzeu fiind aceea de a „rezolva legăturile istorice ale Scoţiei cu comerţul de sclavi”. (https://bit.ly/37yEATf)

O analiză în presa franceză, despre cum vrea Putin să „racoleze” votul anti-gay pentru a păcăli populația să voteze modificările constituționale care îi permit să rămână președinte până în 2036. (https://bit.ly/2YtOnWs)

Euronews English a scris despre cum cad părţile vizibile ale istoriei: statuile. Mai precis, au început să cadă frunzele arborelui genealogic al Imperiului Britanic, care sunt fețe de bronz ale istoriei unei țări liberale care se luptă să facă față bazelor contradictorii ale construcţiei sale civile, cum ar fi colonialismul și sclavia. (https://bit.ly/3dVRfSd)

O analiză despre cum Kim Yo Jong, sora lui Kim Jong Un, a ieșit din umbră, iar acum are un rol din ce în ce mai important în sistemul politic al Coreei de Nord. (https://bit.ly/2UFuD10)

Washington Post a scris despre cel mai nou truc al lui Vladimir Putin pentru a face Rusia să pară o democrație: inundarea scenei politice cu partide-marionetă. (https://wapo.st/2MRRZMp)

Din cauza COVID-19, Jocurile Olimpice din 2021, programate în Japonia, vor fi mai puțin somptuoase și mai puțin costisitoare: ceremoniile de deschidere și închidere vor avea loc într-o formă scenografică și participativă redusă. (https://bit.ly/2MT3lQu)

Campania candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite Joe Biden a publicat ieri o scrisoare deschisă adresată directorului general al Facebook Mark Zuckerberg, în care îi cere ca aceasta să verifice veridicitatea reclamelor politicienilor, în săptămânile premergătoare alegerilor prezidenţiale. (https://bit.ly/2UDwxix)

Preţurile petrolului au scăzut ieri cu circa 8%, din cazua reapariţiei temerilor legate de impactul creşterii numărului de cazuri Covid-19 la nivel mondial asupra cererii, în timp ce stocurile de ţiţei au atins un nivel record în Satele Unite. (https://cnb.cx/2XVbPwx)

Cel puţin 52 de morţi în urma naufragiului unei ambarcaţiuni cu migranţi în largul Tunisiei. (https://bit.ly/2XVkSOf)

Datoria totală a Statelor Unite a crescut la 55.900 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, pe fondul creşterilor semnificative ale împrumuturilor corporative şi ale guvernului, din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit datelor publicate ieri de Rezerva Federală a Statelor Unite. (https://cnb.cx/3hnOSty)

Apple va aloca 100 de milioane de dolari pentru o nouă iniţiativă a companiei dedicată dreptăţii rasiale, a anunţat directorul general al companiei, Tim Cook. Cook a declarat că iniţiativa va avea atât componente interne cât şi externe şi că Apple va încerca să angajeze mai multe persoane din grupuri subreprezentate. (https://bit.ly/2XTyZ6q)

Furnizorul britanic de infrastructura pentru internet broadband CityFibre va crea 10.000 de joburi, pentru a putea atinge targetul de acoperire a întregului Regat Unit până în 2025. (https://bit.ly/3hkICTo)

Taiwan se pregătește să îi primească pe cei care părăsesc Hong Kong, ca urmare a extinderii controlului Chinei asupra orașului, în pofida unor temeri că insula nu va putea evita un influx al spionilor chinezi. (https://reut.rs/2UCOtK5)

O companie vrea să angajeze mai multe persoane care să facă cumpărături online în valoare de 1.500 de lire sterline pe lună, iar angajații pot păstra ceea ce cumpără. Persoanele selectate vor fi plătite cu 70 de lire pe zi, adică aproape 400 de lei, pentru „efortul” lor. (https://bit.ly/2USgspx)

Compania British Airways își vinde colecția de artă pentru a-și putea menține activitatea. Operatorul ar urma să concedieze aproape 12.000 de angajați după ce pandemia a afectat sectorul transporturilor aeriene. (https://bbc.in/30xuUqs)

În final, pentru pasionați, șitrea asta o să doară: Marile Premii de Formula 1 care urmau să aibă loc în acest an în Azerbaidjan, Singapore şi Japonia au fost anulate din cauza pandemiei de COVID-19. Organizatorii şi-au motivat deciziile prin faptul că la Baku şi în Singapore sunt circuite urbane, iar cursele sunt imposibil de găzduit în condiţiile actuale, în timp ce în restricţiile legate de călătorii au dus şi la decizia de a nu fi menţinut nici Marele Premiu al Japoniei. Formula 1 anulase deja alte patru curse, Australia, Monaco, Olanda şi Franţa, sezonul scurtat urmând să debuteze pe 5 iulie, în Austria. De asemenea, cursele din Brazilia, Mexic şi Texas sunt incerte. Sezonul redus ar cuprinde două curse în Austria (pe 5 şi 12 iulie), două la Silverstone în Marea Britanie, în august, precum şi Marile Premii din Ungaria, Spania, Belgia şi Italia. (https://bloom.bg/3cWKmz1)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier