• Marco Badea

Tribuna Internațională - 11 iunie 2020

📸Imaginea zilei este dureroasă, arată cât de repede și toxic poți să aluneci în extremism și vine din Boston, acolo unde o statuie a lui Cristofor Columb a fost decapitată şi târâtă lângă un lac în Virginia, ca urmare a mişcării anti-rasiste relansate în Statele Unite după moartea lui George Floyd. Aici aveți un video cu comportamentul deplasat al oamenilor: (https://bit.ly/2YsuxLj). Totodată, trebuie spus că navigatorul genovez, prezentat mult timp drept "descoperitorul Americii", este considerat acum ca fiind una din figurile genocidului amerindienilor, şi indigenilor în general, fiind contestat în aceeaşi măsură ca stăpânii de sclavi sau generalii confederaţi din timpul războiului civil american.

Photo source: @Idris Solomon/ Reuters Pictures

Uniunea Europeană i-a invitat ieri pe giganţii Internetului să depună mai multe eforturi pentru a combate "uriaşul val de dezinformare" provocat de pandemia de COVID-19, exprimându-şi totodată sprijinul pentru Twitter în conflictul său deschis cu preşedintele american Donald Trump. UE va cere acestor platforme (Facebook, Twitter, Google) să publice un raport lunar despre acţiunile întreprinse în lupta împotriva dezinformării legate de COVID-19, a anunţat vicepreşedinta Comisiei responsabilă pentru valori şi transparenţă Vera Jourova în cadrul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. Jourova a "salutat" măsurile luate deja de către giganţii din domeniul internetului, dar a apreciat că ei "trebuie să facă mai mult", prezentând un plan de combatere a dezinformării. Rapoartele platformelor vor trebuie să se refere la natura dezinformării, dimensiunea reţelei implicate, originea sa geopolitică şi publicul ţintă, a precizat Jourova. Demersul se bazează pe bunăvoinţa platformelor, dar este, potrivit ei, în interesul lor să suscite "încrederea utilizatorilor". De reținut că pandemia a determinat deja UE să ceară platformelor să distribuie mai întâi informaţiile autorităţilor din domeniul sănătăţii, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi să retragă publicitatea în special la medicamente false. Google a blocat sau retras peste 80 milioane de reclame legate de coronavirus, a amintit Vera Jourova, care şi-a exprimat satisfacţia în aprilie faţă de iniţiativele anunţate de Facebook şi Twitter pentru a încerca să încetinească răspândirea informaţiilor false. În 2018, aceste uriaşe companii ale internetului s-au angajat, în cadrul unui "cod al bunelor practici" lansat de executivul european, să acţioneze împotriva difuzării informaţiilor false. Este un cod la care ar trebui să adere în viitor şi reţeaua de socializare TikTok, a cărei popularitate a explodat odată cu regimul de izolare, a anunţat Vera Jourova.Măsurile prezentate ieri se înscriu în perspectiva "Planului de acţiune pentru democraţie europeană" şi "Digital Services Act", destinate să reglementeze mai bine giganţii din tehnologie, care urmează a fi prezentate la sfârşitul anului de executivul european. De reținut și că, Comisia va lansa în cursul lunii o "licitaţie de 9 milioane de euro pentru centre de cercetare în diferite state membre", cu scopul de a suscita o "emulaţie a libertăţii cuvântului". (https://bit.ly/2XQYCov)

Totodată, Comisia Europeană a prezentat un mesaj fără menajamente îndreptat împotriva eforturilor Chinei de a propaga dezinformări legate de pandemia de coronavirus din Europa. s-a ânregistrat o premieră, pentru că a fost prima dată când Executivul comunitar a denunţat public China pentru rolul pe care îl joacă în răspândirea de fake news-urilor legate de SARS-cov-2. Pe fond, vicepreşedinta comisiei, Věra Jourová, şi înaltul reprezentant al Politicii Externe, Josep Borrell, au prezentat o comunicare privind „Combaterea dezinformării legate de Covid-19”, în care actori externi ca Rusia şi China sunt numiţi şi blamaţi pentru rolul jucat în propagarea de ştiri false referitoare la coronavirus. Comisia a precizat că „actori străini şi anumite terţe ţări, în special Rusia şi China, s-au angajat în operaţiuni de influenţă ţintite şi campanii de dezinformare pe tema Covid-19 în UE, în vecinătatea ei şi la nivel global, căutând să submineze dezbaterea democratică şi să exacerbeze polarizarea socială şi să-şi îmbunătăţească propria imagine în contextul Covid-19”. Totodată, printre exemplele de dezinformare de acest fel, spune Comisia, se numără sfaturile false de genul „consumul de clor sau de alcool pur pot vindeca coronavirusul” sau teorii ale conspiraţiei, precum afirmaţia că coronavirusul este „o infecţie provocată de elitele lumii pentru a reduce creşterea populaţiei”. Mai trebuie spus că în timpul informării de presă prealabile de la Bruxelles, de acum două zile, vicepreşedinta Jourova şi-a spus clar părerea despre campania de dezinformare lansată de China în Europa, preizând: „Pentru prima dată am decis să numim China în raportul nostru. Îmi pare bine că am făcut asta pentru că dacă avem suficiente dovezi, trebuie să o spunem, fiindcă e momentul să spunem adevărul”. În același timp, Borrell a sugerat ieri că ar putea fi direcţionate mai multe eforturi spre campaniile emanate din Extremul Orient, dar nu a precizat dacă va fi constituită sau nu o diviziune separată pentru acoperirea acestei zone geografice. Mai trebuie spus că denunţarea Chinei ca propagator de dezinformare apare ulterior unui scandal în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, în cadrul căruia branşa afacerilor externe a UE a negat relatările media că şi-ar fi temperat alegaţiile făcute împotriva Chinei în cadrul unui raport privind campaniile de dezinformare coordonate de stat, în urma presiunilor exercitate de Beijing. (https://bit.ly/3cMzK5C)

Din cauza pandemiei de coronavirus, Adunarea Generală anuală a ONU la nivel de lideri va avea loc la New York la datele prevăzute, 22-29 septembrie, dar cu mesaje video înregistrate şi fără prezenţa lor fizică, a anunţat preşedintele său într-o scrisoare adresată membrilor organizaţiei și publicată ieri. Tijjani Muhammad-Bande, pentru a explica recurgerea la varianta virtuală a Adunării, a declarat: "Presupun că limitările călătoriilor legate de marile reuniuni din cauza maladiei COVID-19 vor fi, în diverse grade, încă în vigoare în septembrie". Pe fond, va avea loc o premieră în istoria ONU. Altfel spus, în aplicarea acestor recomandări, cei 193 de state membre ale ONU vor trebui să trimită organizaţiei, cu cinci zile înainte de data reuniunii, o înregistrare video cu reprezentantul lor, preşedinte, premier, ministru sau ambasador, de o durată maximă de 15 minute. Un diplomat provenit din misiunea diplomatică a ţării sale de la New York va putea asista la difuzarea înregistrărilor în marea sală dedicată Adunării naţionale, care vor fi transmise şi pe site-ul de internet al ONU. Dacă va fi cazul, acest diplomat va putea citi discursul reprezentantului ţării sale de la tribună. De reținut că toţi cei prezenţi vor trebui să poarte obligatoriu mască şi să respecte distanţarea fizică. Summitul dedicat celei de a 75-a aniversare a ONU, creată în 1945, rămâne programat pentru 21 septembrie dar se va desfăşura în aceleaşi condiţii de înregistrări video transmise în avans, a precizat în scrisoarea sa Tijjani Muhammad-Bande. De asemenea, au fost decise modificări ale datelor pentru evenimentele conexe programate care se vor derula şi ele virtual: summitul privind biodiversitatea va avea loc pe 30 septembrie, a 25-a aniversare a celei de a 4-a conferinţe mondiale dedicate femeilor va fi celebrată pe 1 octombrie, iar reuniunea la nivel înalt privind eliminarea totală a armelor nucleare va avea loc pe 2 octombrie. Statele membre sunt încurajate să organizeze orice eveniment paralel prin videoconferinţă, a adăugat Tijjani Muhammad-Bande. În același context, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat deja la jumătatea lunii mai că este "puţin probabil" să-i poată aduna la un loc pe liderii planetei în septembrie. De reținut că Adunarea Generală anuală a ONU, cea mai mare reuniune diplomatică de pe planetă însoţită până acum de mai multe sute de evenimente conexe şi mii de întâlniri bilaterale sau multilaterale, nu a fost niciodată anulată după 1945. Numai două întârzieri au afectat organizarea evenimentului, amânat în noiembrie 2001 după atentatele de la 11 septembrie şi în decembrie 1964 din cauza unei crize financiare. (https://bit.ly/2YCPZgL)

Marea Britanie vrea să aibă o relaţie comercială cu Uniunea Europeană care este prea apropiată de cea a unui stat membru UE, a declarat ieri negociatorul şef pentru Brexit Michel Barnier, cerând Londrei să-şi ajusteze cererile în cele patru luni rămase pentru a ajunge la un acord. Regatul Unit a ieşit din UE, cel mai mare bloc comercial din lume, pe 31 ianuarie, după 47 de ani de parteneriat, spre regretul uriaş al liderilor UE care insistă acum ca Londra să accepte consecinţele economice ale unor legături mai puţin strânse. Direct de la Bruxelles, Barnier a declarat că "Adevărul este că în multe zone Marea Britanie cere mult mai mult decât Canada, Japonia sau mulţi alţi dintre partenerii noştri comerciali", adăugând că "în multe zone încearcă să menţină beneficiile unui stat membru fără a avea parte şi de constrîngerile implicate de o astfel de calitate. Încearcă să aleagă cele mai atractive elemente ale pieţei unice fără a avea şi obligaţiile". De reținut că săptămâna trecută, un oficial britanic a declarat că este "evident" că UE trebuie să dea dovadă de mai multă flexibilitate, după ce convorbirile de până acum nu au dat roade. Pe fond, Parlamentul European, care trebuie să aprobe orice acord final, va dezbate mâine în două comisii poziţia sa privind modul în care ar trebui să decurgă relaţia de după Brexit. Potrivit unui draft de raport consultat de presa britanică, legislativul european ar urma să afirme că "această abordare selectivă nu merge pentru UE şi UE nu va accepta un acord cu orice preţ". În conformitate cu termenii acordului de divorț, cele două părţi trebuie să ajungă la un acord privind viitoarea lor relaţie comercială până la sfârşitul lui octombrie. Oficiali britanici de rang înalt urmează să se întâlnească mâine cu Barnier, înainte ca premierul Boris Johnson să aibă un summit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, mai târziu în cursul acestei luni. Cu alte cuvinte, negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a spus că Marea Britanie doreşte acces fără taxe vamale şi fără cote la piaţa UE şi în acelaşi timp să nu se supună regulilor care guvernează blocul comunitar. Aceasta a mai precizat că Londra doreşte "o libertate de mişcare aproape completă" pentru unele afaceri britanice, recunoaşterea deplină a calificărilor profesionale şi ca unele reguli şi proceduri vamale să fie recunoscute ca echivalente. (https://reut.rs/3cTEGWe)

Comisia Europeană îşi va publica în această săptămână propunerile cu privire la ridicarea "progresivă şi parţială" a restricţiilor de călătorie la frontierele externe ale UE începând de la 1 iulie, a anunţat ieri Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi totodată vicepreşedinte al Comisiei. Aceasta a explicat că ar fi vorba de ridicarea restricţiilor cu anumite ţări terţe, luând în considerare "un anumit număr de principii şi criterii", în baza unei "abordări comune" între statele membre. De reținut că interdicţia de călătorii non-esenţiale spre UE, în vigoare în prezent până la 15 iunie, a fost instituită la 17 martie în mod coordonat între statele membre şi Comisia Europeană pentru a combate propagarea epidemiei de COVID-19, fiind prelungită de două ori până acum. (https://bit.ly/2MOEHAh)

Parlamentul Tunisiei a respins o moţiune prin care se pretindeau oficial scuze din partea Franţei pentru crimele comise "în timpul colonizării şi ulterior". Totuși, după peste 15 ore de dezbateri, timp în care nu a fost abordat decât în mică măsură fondul problemei, moţiunea prezentată de o formaţiune islamistă a întrunit doar 77 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Pentru adoptare ar fi fost necesare voturile a 109 din cei 217 deputaţi. (https://bit.ly/2AXTfuK)

Autorităţile şi principalele universităţi australiene au respins ieri sfatul dat de Ministerul Educaţiei de la Beijing studenţilor chinezi de a evita să meargă la studiu în Australia. Pe fond, ministerul chinez al Educaţiei a invocat în avertismentul său parafat public cu o zi înainte "numeroase cazuri de discriminare împotriva asiaticilor petrecute Australia" în urma pandemiei de COVID-19. Asta, în condiţiile în care studenţii chinezi sunt de departe cei mai numeroşi dintre străinii care studiază în Australia şi constituie o sursă de venit crucială pentru universităţile din această ţară în a cărei economie învăţământul internaţional este a patra cea mai importantă sursă de valută, cu încasări de 38 de miliarde de dolari australieni pe an, mai importantă, de exemplu, decât carnea de vită sau orzul. Tot ieri, ministrul australian al educaţiei, Dan Tehan, a insistat că ţara sa este multiculturală, deschisă vizitatorilor din întreaga lume, respingând afirmaţia Beijingului în sensul că Australia nu ar fi o destinaţie sigură pentru studenţii străini. La rândul ei, Vicki Thomson, directoarea generală a grupului celor opt cele mai prestigioase universităţi din ţară, s-a declarat "foarte preocupată" de descurajarea venirii studenţilor chinezi, subliniind că nu dispune de nicio dovadă că în campusurile universităţilor australiene există probleme de discriminare rasială. (https://bit.ly/2BSVwYB)

Procuratura suedeză l-a declarat ieri pe graficianul Stig Engstrom drept asasinul premierului Olof Palme în 1986, informează Reuters şi dpa. Procurorul Krister Petersson a anunţat finalizarea dosarului vechi de 34 de ani. De reținut că Palme a fost împuşcat mortal, din spate, pe o stradă din centrul capitalei Stockholm, după ce ieşise de la un cinematograf împreună cu soţia sa, Lisbet, care a fost şi ea rănită, în 28 februarie 1986. Totodată, Olof Palme a fost prim-ministru al Suediei în 1969-1976 şi 1982-1986 şi este considerat de admiratori arhitectul statului suedez modern, deși conservatorii i-au contestat opiniile anticolonialiste şi criticile la adresa Statelor Unite. (https://bit.ly/2Yh80kc)

De orice anchetă cu privire la răspunsul guvernului francez la pandemia de coronavirus ar trebui să se ocupe mai degrabă parlamentul decât un complet de judecată, a declarat ieri ministrul francez al justiţiei, pe fondul unei examinări tot mai amănunţite a măsurilor luate de guvernul francez pentru a împiedica răspândirea COVID-19. Nicole Belloubet a declarat că "Guvernul răspunde în faţa parlamentului. Dacă parlamentul consideră că (epidemia) a fost prost gestionată, atunci trebuie să conteste răspunsul guvernului". În același timp, Belloubet a făcut această declaraţie după ce procurori de la Paris au declanşat o anchetă preliminară cu privire la acţiunile guvernului francez, pentru a afla dacă a fost comisă vreo infracţiune. Potrivit Parchetului, au fost înregistrate 62 de plângeri din partea unor instituţii ale statului, inclusiv ministere, autorităţi locale şi aziluri de bătrâni. (https://reut.rs/30wZtg4)

Avioane de vânătoare ale Forţelor Aeriene americane au interceptat şi escortat patru bombardiere strategice Tu-95MS, capabile să transporte rachete nucleare, ale Forţelor Aeriene ruse, în timpul unui zbor de rutină deasupra apelor neutre de lângă statul american Alaska, a anunţat Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse. Potrivit ministerului rus, zborul de 11 ore întreprins de bombardiere Tu-95MS a fost în conformitate cu regulile internaţionale şi s-a desfăşurat deasupra apelor teritoriale ale mărilor Ciukotsk, Bering şi Ohotsk, precum şi a părţii de nord a Oceanului Pacific, iar avioanele americane le-au escortat pe parcursul unor etape ale zborului. (http://dailym.ai/2UBl1V0)

Dacă avți drum prin sud-estul Asiei, aflați că Guvernul Cambodgiei va solicita vizitatorilor străini să plătească costurile aferente depistării şi tratării COVID-19. Costurile includ o taxă de călătorie de 5 dolari de la aeroport la un centru de testare, suma de 100 de dolari pentru un test de depistare a COVID-19 şi 30 dolari pentru cazare la un hotel sau într-un centru de aşteptare până la furnizarea rezultatelor. De asemenea, mai e nevoie de o taxă de 30 de dolari pentru mese, 15 dolari pentru spălătorie şi curăţenie, 6 dolari în cazul solicitării unei asistente şi 3 dolari pentru securitate. Pe fond, în cazul în care călătorii străini sunt testaţi pozitiv pentru noul coronavirus, aceştia împreună cu toţi cei sosiţi alături de ei, vor fi plasaţi în carantină timp de 14 zile, fiecare dintre aceştia putând fi obligat să plătească până la patru teste suplimentare. (https://bit.ly/3e4JV7f)

Germania va relaxa de săptămâna viitoare restricţiile pentru angajaţii sezonieri aplicate pentru încetinirea răspândirii coronavirusului, a declarat ieri pentru presa europeană o sursă guvernamentală de la Berlin. Astfel, cabinetul condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat propunerile ministrului agriculturii, Julia Kloeckner, pentru angajaţii sezonieri proveniţi din state ale Uniunii Europene şi din spaţiul Schengen, care le vor permite acestora să intre în Germania fără restricţii începând din 16 iunie. Până acum, în Germania se aplica o cotă de maximum de 80.000 de angajaţi sezonieri, din care a fost însă utilizată doar mai puţin de jumătate. Pe măsură ce scade numărul de cazuri noi de contaminare cu coronavirus, iar măsurile de interzicere a circulaţiei sunt relaxate, fermierii germani doresc să îşi asigure forţa de muncă pentru recoltele de anul acesta. (https://reut.rs/2BW9uJm)

Ruşii care locuiesc în regiunile cele mai izolate au început să voteze anticipat de ieri la referendumul constituţional, prevăzut să se desfăşoare la 1 iulie, în pofida temerilor legate de noul coronavirus. Această revizuire constituţională îi deschide calea preşedintelui Vladimir Putin pentru a rămâne la putere până în 2036. Astfel, lucrătorii petrolişti, cei de pe platforme, meteorologii şi paznicii de far din şapte districte ale insulei Sahalin, în Oceanul Pacific, au început de asemenea să voteze. Buletine de vot au fost trimise de asemenea cu elicopterul angajaţilor de la mine şi unor crescători de reni din zone izolate din regiunea Magadan, tot în Extremul Orient. Reformele vor acorda totodată prerogative suplimentare preşedintelui rus şi înscriu principii conservatoare în Legea fundamentală a Federaţiei Ruse, precum religia şi definirea căsătoriei ca uniune dintre un bărbat şi o femeie. (https://bit.ly/3dTf0dQ)

Preşedintele francez Emmanuel Macron a respins ieri "rasismul şi discriminarea, acest flagel care este o trădare a universalismul republican", apărând în acelaşi timp forţele de ordine "a căror majoritate zdrobitoare nu poate fi discreditată", a transmis purtătoarea de cuvânt de la Elysee, Sibeth Ndiaye. Aceasta, citându-l pe liderul francez, a spus că rasismul este "o boală care afectează întreaga societate", adăugând că e vital un apel la intransigenţă pe acest subiect şi la întărirea acţiunilor împotriva rasismului. Totodată, Preşedintele Franţei "a făcut apel la modernizarea tehnicilor de interpelare şi de intervenţie, în contextul în care ne confruntăm cu un context de tensiuni puternice", a adăugat purtătoarea de cuvânt. Macron a "a subliniat dificultatea sarcinii forţelor de ordine şi îşi doreşte ca munca de transparentizare şi de ameliorare a practicilor să continue în săptămânilor şi în lunile care urmează". Totodată, Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să se adreseze naţiunii duminică seară, a anunţat Palatul Elysee. (https://bit.ly/3faBt6k)

Teheranul a invitat ieri China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia, în calitate de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, să nu valideze un proiect american care urmăreşte să prelungească un embargo asupra armelor vizând Iranul. preşedintele iranian Hassan Rouhani, a declarat: "Aşteptăm de la aceşti membri permanenţi să reziste în faţa acestui complot împotriva intereselor planetei şi a stabilităţii mondiale". Totodată, Rouhani a spus că, în special, contează pe "cele două ţări prietene Rusia şi China". De re'inut că Londra, Moscova, Paris şi Beijing sunt, împreună cu Berlinul, legate de Republica islamică prin acordul internaţional asupra programului nuclear iranian, încheiat la Viena în 2015. Al cincilea membru permanent al Consiliului de Securitate, SUA, făcea parte iniţial din acest acord, dar preşedintele Donald Trump l-a denunţat în mod unilateral în 2018, reinstituind sancţiuni economice drastice împotriva Iranului. Acordul de la Viena oferă Iranului ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale adoptate împotriva sa în schimbul unor garanţii care să probeze că nu încearcă să se doteze cu arma atomică. Ca ripostă la reintroducerea sancţiunilor americane, Iranul a renunţat din mai 2019 la cea mai mare parte a angajamentelor-cheie pe care şi le asumase la Viena. Acordul de la Viena a fost aprobat de Consiliul de Securitate prin Rezoluţia 2231. Membrii permanenţi ai acestui organism dispun fiecare de dreptul de veto. (https://reut.rs/2MMtbFD)

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a promis ieri o "anchetă" a Departamentului de Stat cu privire la incidentele care au vizat jurnalişti străini în timpul manifestaţiilor împotriva rasismului şi violenţelor poliţieneşti în SUA. Secretarul de Stat al SUA a precizat: "Ştiu că unele ţări şi-au exprimat preocuparea cu privire la jurnaliştii lor care ar fi fost trataţi în mod necorespunzător. De aceea, vom face tot posibilul pentru a efectua o anchetă asupra acestor "alegaţii", în măsura competenţelor Departamentului de Stat". Totodată, Pompeo a mai spus că "aceste ţări trebuie să ştie că le vom răspunde într-un mod total adecvat". (https://bit.ly/30vyWiV)

Premierul britanic Boris Johnson, criticat pentru modul în care a gestionat criza provocată de noul coronavirus în Regatul Unit, a lăudat ieri eforturile "incredibile" ale ţării sale pentru combaterea pandemiei de COVID-19, în pofida bilanţului foarte ridicat al maladiei în Marea Britanie. Totuși, declarația pare că nu e conformă cu realitatea, căci potrivit bilanțului oficial, peste 41.000 de persoane testate pozitiv cu noul coronavirus au decedat în Regatul Unit. Acesta este bilanţul cel mai grav în Europa şi al doilea în lume după SUA. (https://yhoo.it/2MOKea0)

Iar în Italia, Parchetul din Bergamo îl va audia azi pe şeful guvernului italian, Giuseppe Conte, în cadrul unei anchete privind modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19, care a făcut peste 34.000 de morţi în Peninsulă. Magistraţii din Bergamo, care s-ar putea deplasa la Roma pentru a-l audia pe Conte, vor să asculte şi mărturiile a doi miniştri: Roberto Speranza de la Sănătate şi Luciana Lamorgese de la Interne. Pe fond, ancheta în care magistraţii vor să-i audieze pe Conte şi cei doi miniştri priveşte întârzierea cu care a fost declarată "zonă roşie" în două localităţi din provincia Bergamo, Nembro şi Alzano Lombardo, afectate în mod deosebit de epidemie. Preşedintele regiunii Lombardia, Attilio Fontana, şi responsabilul în domeniul sănătăţii al Consiliului regional, Giulio Gallera, audiaţi la sfârşitul lunii mai de pachetul din Bergamo, au afirmat că decizia de a declara "zona roşie" revenea guvernului de la Roma. (https://bit.ly/2YuGMHg)

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost amendat cu 1.250 de dolari pentru că a încălcat restricţiile privind pandemia de coronavirus, au anunţat ieri autorităţile de la Kiev. Într-o fotografie apărută săptămâna trecută, Zelenski şi membri ai echipei sale sunt văzuţi stând aproape unul de celălalt şi fără mască într-o cafenea din oraşul Hmelniţki din vestul Ucrainei. Pentru moment, cafenele nu pot primi clienţi decât pe terase şi nu mai mult de patru persoane la o masă. (https://bit.ly/2UOal5B)

Ministrul german de externe Heiko Maas a efectuat ieri o vizită la Ierusalim şi Amman, în care şi-a exprimat "serioasa îngrijorare" în legătură cu planul israelian de anexare a unei părţi din Cisiordania ocupată, poziţie ce reflectă preocupările reale ale Uniunii Europene. Într-o conferinţă de presă la Ierusalim alături de omologul său israelian Gabi Ashkenazi, ministrul german a declarat că i-a împărtăşit acestuia "poziţia germană şi îngrijorările serioase cu privire la posibilele consecinţe" ale controversatului proiect. "Credem, la fel ca Uniunea Europeană, că anexarea este incompatibilă cu dreptul internaţional" a adăugat seful diplomației germane, apelând totodată la reluarea negocierilor dintre israelieni şi palestinieni şi amintind susţinerea Berlinului pentru soluţia celor două state. Vizita lui Maas, a cărui ţară preia preşedinţia UE la 1 iulie, este prima a unui demnitar străin după instalarea unui guvern de uniune în Israel la jumătatea lunii mai. Pe 1 iulie, executivul israelian ar urma să îşi prezinte strategia de punere în practică a planului administraţiei americane pentru Orientul Mijlociu. Anunţat la sfârşitul lunii ianuarie la Washington, acest proiect prevede anexarea de către Israel a aşezărilor sale şi a văii Iordaniei din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel de mai bine de 50 de ani, precum şi crearea unui stat palestinian pe un teritoriu redus. UE, care se opune deschis planului, a cerut Israelului să renunţe la anexare, dar nu a menţionat posibile represalii. "Nu am mult apreciere pentru o politică care consistă în ameninţări în condiţiile în care nu a fost luată încă nicio decizie" de către Israel, a spus Maas. La rândul său, Parisul a făcut apel "la abţinerea de la orice măsură unilaterală susceptibilă să împiedice reluarea negocierilor". Organizaţia pentru cooperare islamică a denunţat "o escaladare serioasă" din partea Israelului. (https://bit.ly/2BX6AnJ)

Secretarul de stat american Mike Pompeo a salutat ieri reluarea discuţiilor dintre cele două tabere libiene sub egida ONU şi a cerut negocieri rapide care să conducă la încetarea focului. Șeful diplomației americane a precizat că "Acordul dintre Guvernul de Uniune Naţională) şi Armata Naţională Libiană de a relua discuţiile de securitate ale ONU a fost un prim pas bun, foarte pozitiv", adăugând că "acum sunt necesare negocieri rapide şi de bună credinţă pentru punerea în aplicare a încetării focului şi relansarea discuţiilor politice intra-libiene conduse de ONU". Totodată, misiunea ONU în Libia a anunţat ieri că cele două părţi au început să se angajeze într-o nouă rundă a negocierilor de încetare a focului, după ce victoriile rapide în regiunea de nord-vest a Libiei ale forţelor guvernului de la Tripoli, recunoscute internaţional, s-au încheiat cu lupte grele în apropierea oraşului Sirte. GNA, care este susţinut de Turcia, şi LNA, care are sprijinul Emiratelor Arabe Unite, Rusiei şi Egiptului, s-au întâlnit separat cu negociatori din partea ONU. Deşi SUA au declarat că se opun ofensivei conduse de liderul LNA, mareşalul Haftar, nu şi-au manifestat sprijinul faţă de GNA. Totodată, Mike Pompeo a criticat implicarea Rusiei, spunând că "este timpul ca toţi libienii şi toate părţile să acţioneze astfel încât nici Rusia sau nicio altă ţară să nu poată interveni în suveranitatea Libiei pentru propriul său interes". (https://nyti.ms/2YmDqFX)

Parlamentul leton a adoptat o reformă radicală a diviziunilor sale administrative, reducând 119 unităţi administrative locale la doar 42. Pe fond, legislativul din Riga a adoptat ieri această reformă controversată cu voturile alianţei de guvernământ, care este formată din cinci partide. Reorganizarea administrativă şi teritorială a oraşelor şi a satelor din acest stat baltic urmează să intre în vigoare pe 1 iulie 2021. Această reformă controversată este una din priorităţile guvernului premierului Krisjanis Karins, iar susţinătorii acesteia consideră că noua organizare teritorial-administrativă va conduce la un sistem administrativ local mai eficient şi mai raţional. Pe de altă parte, criticii se tem că zonele rurale vor pierde din influenţă şi autonomie ca urmare a reformei şi că puterea se va concentra mai mult în centrele urbane. (https://bit.ly/3dUutu5)

Preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a cerut ieri Congresului să adopte imediat măsuri pentru a elimina din Capitoliul Statelor Unite ale Americii 11 statui reprezentând lideri şi soldaţi ai forţelor confederate din perioada războiului civil. Într-o scrisoare adresată conducerii unei comisii a Congresului, responsabilă cu gestionarea statuilor expuse la Capitoliu, Pelosi a spus că "statuile lor aduc un omagiu urii, nu reprezintă o moştenire. Ele trebuie înlăturate". Apelul său survine în contextul frământărilor sociale din SUA, generate de probleme precum inegalitatea rasială şi brutalitatea poliţiei, declanşate în urma morţii pe 25 mai a lui George Floyd. Acest incident a fost cel mai recent dintr-o lungă listă de cazuri în care bărbaţi şi femei de culoare şi-au pierdut viaţa ca urmare a modului în care au fost trataţi de poliţişti. De la moartea lui Floyd, autorităţi din sudul SUA, unde afro-americanii au fost ţinuţi în sclavie până la sfârşitul războiului civil, dispun în această perioadă înlăturarea monumentelor ridicate în onoarea forţelor confederate. Statuile forţelor confederate expuse în Capitoliul SUA, care adăposteşte un număr mare de monumente ale unor figuri importante din istoria americană, printre care generalul Robert E. Lee şi preşedintele Confederaţiei Jefferson Davis. Comisia mixtă căreia Pelosi i-a adresat apelul de eliminare a statuilor este formată din parlamentari aparţinând ambelor partide politice şi nu este clar deocamdată care va fi reacţia acestora. Conform unei tradiţii de lungă durată, fiecare stat american trimite două statui pentru Capitoliu. (https://bit.ly/3cPtVUT)

Autorităţile nord-coreene au declarat azi că Statele Unite nu sunt în măsură să comenteze afacerile inter-coreene, apreciind că este în interesul Washingtonului să stea liniştit dacă doreşte alegeri prezidenţiale de succes. Această luare de poziţie survine după ce Departamentul de Stat al SUA s-a declarat dezamăgit de decizia de acum două zile, a autorităţilor de la Phenian, de a suspenda canalele de comunicare cu Coreea de Sud. "M-am săturat de abordarea duală a SUA, care sunt dornice să întrerupă relaţiile inter-coreene atunci când acestea dau semne de progres, dar iau atitudine atunci când ele par să meargă prost", a declarat directorul general pentru afaceri americane din ministerul de externe nord-coreean Kwon Jong Gun. "Ar fi nu doar în interesul SUA, ci şi în beneficiul unui scrutin prezidenţial de succes", a apreciat Kwon, care a recomandat SUA "să îşi ţină gura" dacă doresc să nu experimenteze "ceva groaznic". De reținut că Coreea de Nord a anunţat că întrerupe liniile telefonice directe cu Coreea de Sud ca prim pas spre tăierea tuturor contactelor după zile întregi în care au acuzat autorităţile de la Seul că nu pun capăt acţiunilor organizate de fugarii nord-coreeni, care trimit în Coreea de Nord, de pe teritoriul sud-coreean, fluturaşi şi alte materiale ostile regimului de la Phenian. Coreea de Sud a anunţat în cursul zilei de ieri că va lua măsuri legale împotriva a două organizaţii care realizează operaţiuni de acest tip. (https://bit.ly/3feu3za)

Statele Unite ale Americii intenţionează să retragă o parte din trupele din Germania pentru că americanii nu sunt dispuşi să "plătească prea mult" pentru securitatea altor ţări, a declarat ambasadorul demisionar al SUA la Berlin, Richard Grenell. Aceasta a mai declarat că "americanilor plătitori de taxe nu le mai convine să plătească prea mult pentru apărarea altor state". "În Germania vor mai rămâne 25.000 de soldaţi, nu este puţin", a subliniat Grenell. (https://bit.ly/2YlAN7m)

Boardul Fondului Monetar Internaţional a aprobat un program de asistenţă în valoare de cinci miliarde de dolari pentru Ucraina, iar prima tranşă, de 2,1 miliarde de dolari, va fi acordată imediat, a anunţat FMI. Împrumutul este extrem de important deoarece va permite autorităţilor de la Kiev să gestioneze impactul pandemiei de coronavirus. Fără aceşti bani, Ucraina risca să intre în incapacitate de plată. Restul fondurilor vor fi acordate în urma celor patru revizuiri ale programului, pe parcursul celor 18 luni în care acesta se derulează. Programul se concentrează mai mult pe asigurarea stabilităţii decât pe adoptarea unor reforme structurale profunde, a informat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva. Prin asigurarea fondurilor de la FMI, autorităţile de la Kiev speră să deblocheze finanţarea de la UE şi de la alte instituţii. (https://bit.ly/3ho5f9R)

Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut în martie cu 10%, comparativ cu luna precedentă, şi cu 8% faţă de perioada similară din 2019, pe fondul restricţiilor introduse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus. Declinul a continuat în aprilie, când volumul comerţului cu amănuntul în blocul comunitar a scăzut cu 11%, comparativ cu luna precedentă, şi cu 18% faţă de perioada similară din 2019. Cel mai semnificativ recul s-a înregistrat la produse textile, încălţăminte şi produse din piele (minus 54% în martie şi minus 21% în aprilie), în schimb au crescut vânzările supermarketurilor. În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au urcat cu 5% în martie, un avans mai important decât creşterea medie, de aproximativ 0,2%. În schimb, în aprilie, vânzările de alimente, băuturi şi tutun s-au redus cu 6%. Vânzările de produse non-alimentare, excluzând combustibilii auto, au scăzut cu 20% în martie şi cu 15% în aprilie, ambele comparativ cu luna precedentă. Vânzările de produse farmaceutice şi cosmetice au crescut cu 1% în martie şi au coborât cu 9% în aprilie. Achiziţiile de produse electrice şi mobilă au scăzut cu 24% în martie şi cu 7% în aprilie, în timp ce vânzările de computere, cărţi şi produse similare s-au diminuat cu 27% în martie şi cu 4% în aprilie. Vânzările de combustibili auto au scăzut cu 24% în martie şi cu 25% în aprilie. (https://bit.ly/37iY122)

Economia globală va înregistra cel mai semnificativ declin pe timp de pace dintr-un secol, înainte de a se redresa anul viitor, de pe urma recesiunii provocate de pandemia de coronavirus, se arată într-un raport publicat ieri de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Anul acesta, economia globală se va contracta cu 6%, apoi va înregistra un avans de 5,2% în 2021, dacă pandemia va fi ţinută sub control, se arată în prognoza actualizată a OECD. În cazul unui al doilea val de contagiune, în 2020, Produsul Intern Brut global ar putea înregistra un declin de 7,6% înainte de a înregistra o creştere modestă, de 2,8% în 2021, mai avertizează OECD. (https://bit.ly/2AWbYXB)

Parlamentul Bulgariei a aprobat ieri iniţiativa Guvernului privind reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru restaurante şi servicii de catering până la 9%, de la 20%, începând din luna iulie a acestui an, în ideea de a ajuta industria ospitalităţii să îşi revină după pandemia de coronavirus. Cota redusă de TVA, care va fi valabilă până la finele anului 2021, este văzută ca o măsură temporară de sprijin. Reducerea nu va afecta şi băuturile alcoolice vândute în restaurante şi de serviciile de catering, care vor fi supuse în continuare unei cote de TVA de 20%. De asemenea, parlamentarii bulgari au aprobat tot ieri şi reducerea cotei de TVA, până la 9%, pentru cărţi, unele produse alimentare pentru sugari şi scutece, începând din luna iulie a acest i an şi până la finele anului următor. (https://bit.ly/2AncGgw)

Ritmul redresării economiei americane rămâne "extraordinar de nesigur", în contextul pandemiei de coronavirus, a declarat Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale a SUA, adăugând că "extinderea scăderii activităţii economice şi ritmul redresării rămân extraordinar de nesigure şi vor depinde în mare măsură de succesul nostru în ţinerea sub control a virusului. O redresare completă este puţin probabil să aibă loc până când oamenii sunt încrezători că este sigur să se reangajeze într-o gamă largă de activităţi". (https://nyti.ms/37jerHP)

Ford va rechema la service aproximativ 2,15 milioane de vehicule în America de Nord din cauza unor posibile defecte la elementele de blocare ale uşilor. Sunt vizate modele Fiesta, Focus, Fusion, Escape, C-Max, Transit Connect, Mustang, Lincoln MKZ şi Lincoln MKC, fabricate în perioada 2011 - 2016. În cel mai rău caz, uşile se pot deschide în timpul mersului, dar nu au fost primite informaţii privind accidente sau răniri, a precizat Ford. Problema nu este nouă dar actuala rechemare la service este necesară deoarece unele componente ale sistemului de blocare a uşilor nu au fost înlocuite sau nu au fost reparate adecvat în timpul precedentelor două rechemări, din 2015 şi 2016, a informat grupul auto. De asemenea, Ford va rechema la service aproximativ 292.000 de camionete F-150, fabricate în SUA perioada 2014 - 2017, din cauza unor scurgeri ale lichidului de frână. Alte 52.000 de unităţi vor fi reparate în Canada şi Mexic. (https://bloom.bg/3fbFrLT)

O tăbliţă de piatră datând din timpul domniei împăratului Wanli din dinastia Ming (1368-1644) a fost descoperită lângă o secţiune din Marele Zid Chinezesc din Beijing. Tăbliţa are 55 centimetri lungime, 35 centimetri lăţime şi o grosime de 10 centimetri şi cântăreşte circa 50 de kilograme. A fost găsită de un responsabil în timpul unei patrule de-a lungul secţiunii Xidalou a Marelui Zid Chinezesc din districtul Huairou din Beijing. (https://bit.ly/2BTclTf)

Concernul american Johnson & Johnson a anunţat ieri că va începe, de la jumătatea lunii iulie, testarea pe subiecţi umani a vaccinului împotriva noului coronavirus, devansând astfel planurile iniţiale ce prevedeau lansarea testelor în septembrie. Într-un comunicat, compania a explicat că a fost posibilă "accelerarea testelor clinice" graţie rezultatelor bune obţinute până acum de acest produs şi contactelor cu agenţiile de reglementare. În aceste prime teste pe oameni, vaccinul va fi administrat unui grup de 1.045 de adulţi sănătoşi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, dar şi unor persoane de peste 65 de ani, testele urmând să se desfăşoare în SUA şi Belgia. Compania a informat că se află în discuţii cu agenţiile de reglementare pentru a devansa următoarea fază de testări, pentru care nu are încă o dată stabilită. (https://cnb.cx/2AqmUwD)

Un studiu realizat la Universitatea din Michigan a constatat că o dietă cu un conţinut ridicat de zahăr perturbă circuitul neuronal ce permite oamenilor să simtă senzaţia de saţietate şi îi determină să mănânce excesiv. În cadrul studiului, cercetătorii au dezvoltat un marker genetic în neuronii dopaminergici ai musculiţelor de oţet pentru a observa răspunsul insectelor la diferite cantităţi de zahăr. Specialiştii au descoperit că atunci când musculiţelor li se administra o dietă bogată în zahăr, răspunsul neuronilor care semnalează recompensa în creier a fost mai lent şi întârziat. Pentru a studia dacă activitatea redusă a acestor neuroni ca răspuns la zahăr le făcea pe musculiţe să mănânce mai mult, cercetătorii au introdus o moleculă în neuronii dopaminergici ai insectelor, activată prin lumina roşie. În condiţii de expunere la lumina roşie, neuronii dopaminergici ai musculiţelor cu o dietă bogată în zahăr s-au activat la niveluri similare cu cele ale insectelor al căror organism nu a fost influenţat de cercetători, ceea ce a făcut ca aceste musculiţele să mănânce mai puţin, deşi aveau acces la hrană. Însă, în lipsa activării prin lumina roşie, zahărul din alimentaţie a încetinit senzaţia de saţietate, iar insectele au continuat să mănânce. (https://bit.ly/2AXa5Ko)

Defrişarea Pădurii Amazoniene din Brazilia a fost mai accelerată decât au arătat informaţiile furnizate iniţial în 2019, potrivit unor date guvernamentale revizuite şi date publicităţii, în timpul primului an din mandatul preşedintelui Jair Bolsonaro, care şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta pădurea, considerată esenţială pentru limitarea încălzirii globale. Agenţia de cercetare spaţială din Brazilia (INPE) a înregistrat 10.129 de kilometri pătraţi de teren despădurit pentru o perioadă anuală etalon din august 2018 până în iulie 2019. Această arie este echivalentă cu suprafaţa Libanului şi marchează o creştere cu 34,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (https://reut.rs/3dSqjD5)

Mai mult de 70 de monumente din Marea Britanie considerate că „omagiază rasismul şi sclavia” sunt vizate de controversata campanie „Înlăturaţi rasiştii/ Topple The Racists”. Site-ul toppletheracists.org a publicat miercuri o listă cu 78 de astfel de statui aflate în localităţi britanice. În listă sunt incluse zeci de repere, de la „Bodmin Beacon” al lui Sir Walter Raleigh Gilbert la memorialul Lordului Kitchener din Insula Orkney, care, este susţinut de campanie, trebuie înlăturate „astfel ca Marea Britanie să poată în sfârşit să înfrunte adevărul despre trecutul ei”. (http://dailym.ai/2Yhre9m)

O analiză despre cum India este angajată într-un război greşit, cu China, iar asta e rău pentru Europa. (https://bit.ly/37k1zBb)

Halterele şi-ar putea pierde statutul de sport olimpic, „în funcţie de evoluţiile viitoare” ale anchetei în ceea ce priveşte corupţia din cadrul Federaţiei internaţionale, a anunţat Comitetul Internaţional Olimpic. Un raport independent publicat săptămâna trecută a evidenţiat zeci de ani de corupţie şi fraudă sub conducerea fostului preşedinte al IWF, ungurul Tamas Ajan, care este acuzat că ar fi acoperit cazuri pozitive de dopaj şi ar fi retras milioane de euro în numerar din costurile Federaţiei internaţionale de haltere. (https://reut.rs/2MLbaaP)

O analiză în Washington Post despre protestele-cheie care s-au desfășuratde-a lungul deceniilor. (https://wapo.st/2Yhs7yI)

UE a înregistrat cea mai drastică scădere a PIB-ului în peste un deceniu, în condițiile în care carantina anti-pandemie a blocat economiile Europei. PIB-ul zonei euro s-a redus cu 3,1% în primul trimestru din 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul UE a avut loc o cădere de 2,6% în aceeași perioadă. Sunt cele mai mari scăderi înregistrate după 2009. Cele mai mari reduceri ale PIB-ului au fost în Franța, Italia, Spania și Slovacia. Pe de altă parte, doar patru țări au raportat creștere pozitivă în primul trimestru: Irlanda, Bulgaria, Suedia și România. (https://bit.ly/3e4iGJC)

Anthony Fauci, directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA a declarat că „viitoarele infecții sunt inevitabile. Trebuie să avem personal, teste și resurse pentru a identifica cazurile, pentru a le izola și a identifica contactele. Dacă o vom face, atunci când vor exista infecții, vom putea împiedica un al doilea val”. (https://bit.ly/2Uvqfla)

O companie chineză care lucrează pentru Tesla și Volkswagen a anunțat că va produce o baterie pentru mașini electrice care îi va permite să funcționeze 16 ani sau aproximativ 2 milioane de kilometri, față de o durată medie de viață actuală de opt ani sau de circa 242.000 de kilometri. Bateria va fi produsă de către compania Contemporary Amperex Technology, care are sediul la Ningde în sud-estul Chinei și care este cel mai mare producător de baterii pentru vehicule electrice din lume. Dublarea duratei de viață de la opt ani la 16 ani reprezintă un factor – cheie pentru industria mașinilor electrice, bateria putând fi astfel reutilizată și pentru un al doilea vehicul. Acest lucru ar reduce cheltuielile legate de folosirea mașinii și reprezintă un pas important pentru o industrie care încearcă să recupereze, pe de-o parte, scăderea vânzărilor în urma crizei provocate de COVID-19, și, pe de altă parte, reducerea subvențiilor oferite de guverne în contextul prăbușirii prețului petrolului. (https://bit.ly/2AUNiyT)

Personajele Elmer Fudd şi Yosemite Sam nu vor mai avea arme în noile desene animate "Looney Tunes" care au fost lansate pe platforma HBO Max. Desenele vor fi cu dinamită ACME şi scene de violenţă, dar Fudd nu va mai purta o armă mai mare decât el iar Sam nu va mai avea pistoalele cu care publicul era obişnuit. (https://bit.ly/2XT2O76)

Comisia Europeană ar putea coborî standardele de recrutare pentru noul Birou al procurorului public UE, din cauză că Malta nu reuşeşte să găsească suficienţi candidaţi corespunzători. Didier Reynders, comisarul european pentru Justiţie, a descris situaţia ca fiind „extraordinară”. Pe fond, Parchetul European condus de Kovesi întârzie începerea activității din cauza Maltei, deoarece Guvernul maltez ar fi nominalizat un fost procuror, în prezent avocat al celui care a pus la cale asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. (https://bit.ly/3fb8uzk)

Comitetul Olimpic şi Paralimpic din Statele Unite a anunţat că va contesta regulile care interzic sportivilor să manifesteze politic la Jocurile Olimpice, după ce a ascultat opiniile a zeci de sportivi şi propunerile lor pentru a lupta contra rasismului. (https://bit.ly/3dVdnfF)

Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a anunţat că ziua de 19 iunie, dată la care se comemorează abolirea sclaviei în Statele Unite ale Americii, va deveni zi de sărbătoare pentru angajaţii celor două companii ale sale, Twitter şi Square, ”pentru totdeauna”. Pe fond, va fi ”o zi de sărbătoare, educare şi conexiune”. (https://bit.ly/2YnKDpp)

Compania europeana de comenzi online de mâncare Just Eat Takeaway.com este în discuții avansate pentru preluarea jucătorului american Grubhub, mișcare ce ar duce la nașterea celei mai mari companii de profil din lume. (https://reut.rs/30Cpwm5)

Zoom a închis contul unui grup de activiști chinezi aflați în SUA care au comemorat pe platforma video masacrul din piața Tiananmen. (https://bit.ly/2zm6NzK)

Deși și-a redeschis aproape toate cafenele la nivel global, Starbucks așteaptă o scădere a profitului operațional de până la 2,2 miliarde de dolari în trimestrul curent, pe fondul pandemiei. (https://reut.rs/2Uz6fxP)

Accidentul din zona siberiană a Rusiei, lângă Norilsk, în care mai multe tone de combustibil au fost deversate accidental dintr-un rezervor săptămâna trecută se extinde către Oceanul Arctic și amenință rezerva naturală a zonei. Accidentul este similar cu revărsarea de petrol din Alaska în 1989 cauzată de Exxon Valdez, în opinia activiștilor de mediu. (https://nyti.ms/3hgVs5d)

Ostilitățile dintre SUA și China s-au deteriorat. Beijing se pregătește să lanseze o ”listă cu entități neserioase”, cu o serie de companie americane, ceea ce poate expune aceste companii unor investigații, restricții pe piață și chiar acuzații de natură civilă, administrative sau penală. (https://bit.ly/3faoUbh)

Și în final, acțiunile Tesla au depășit pragul de $1000 după ce Elon Musk a trimis o scrisoare angajaților în care anunța începerea producției de masă pentru Tesla Semi. Tesla a devenit astfel a doua cea mai valoroasă companie auto din lume, după Toyota. (https://reut.rs/2MRrqa0)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier