• Marco Badea

Tribuna Internațională - 10 iunie 2020

Imaginea zilei vine azi din social media, acolo unde pe contul de Instagram, Banksy, celebrul artist britanic a postat o nouă operă, în subsidiarul căreia se întreabă ce ar trebui să se pună în locul rămas gol după ce a fost dată jos statuia lui Edward Colson, un binefăcător al orașului Bristol (orașul natal al lui Banksy), fost negustor de sclavi. (https://cnn.it/3cPmflB)

Aproape 85% din zonele pentru scăldat din Europa monitorizate anul trecut au îndeplinit standardul de calitate "excelent" al Uniunii Europene, cel mai înalt şi mai strict în ceea ce priveşte apa pentru scăldat, în timp ce în cazul României procentajul este de 76%, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Rezultatele publicate de Agenţia Europeană de Mediu şi de Comisia Europeană arată că aproape toate cele 22.295 de zone de scăldat monitorizate anul trecut în întreaga Europă îndeplineau cerinţele minime de calitate. Albania şi Elveţia au monitorizat şi au raportat, la rândul lor, cu privire la calitatea apei din zonele de scăldat, datele pe care le-au transmis fiind incluse în evaluare. (https://bit.ly/2UKdumX)



Portughezul Mario Centeno şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, ceea ce înseamnă că a eliberat şi postul de preşedinte al Eurogrupului, pe care îl ocupa din luna decembrie 2017. În acest context, miniştrii de Finanţe din Luxemburg, Pierre Gramegna, Spania, Nadia Calvino, şi Irlanda, Paschal Donohoe, ar fi interesaţi să îl înlocuiască pe Mario Centeno. În schimb, acest lucru nu este valabil şi pentru ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, susţin autorităţile de la Paris. Eurogrupul îşi alege preşedintele cu o majoritate simplă, pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Mario Centeno i-a succedat în funcţie olandezului Jeroen Dijsselbloem la data de 12 ianuarie 2018 iar mandatul său ar urma să se încheie la 13 iulie 2020. La mijlocul lunii trecute, Mario Centeno a reuşit cu greu să-şi păstreze postul de ministru de Finanţe, după ce premierul Antonio Costa şi-a reafirmat încrederea în el, chiar dacă Centeno îl pusese în dificultate în faţa Parlamentului. Premierul Costa a fost nevoit să-şi ceară public scuze după ce a dat asigurări în Parlament că un împrumut de 850 de milioane de euro destinat să salveze Novo Banco nu va fi acordat decât după finalizarea unui audit asupra acestei bănci în dificultate, în timp ce ministrul de Finanţe, Mario Centeno, îşi dăduse deja acordul pentru operaţiune. Chiar şi înaintea acestui incident, speculaţiile cu privire la o plecare iminentă a lui Mario Centeno din Guvernul portughez circulau de mai multe luni, sursele apreciind că Centeno ar viza postul de guvernator al Băncii Centrale a Portugaliei. (https://bit.ly/2YdnoOw)

Comisia Europeană a salutat ieri acordul provizoriu la care au ajuns luni Parlamentul European şi Consiliul cu privire la măsurile de accelerare a finalizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. "Finalizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T) este esenţială pentru funcţionarea pieţei unice, digitalizarea transporturilor şi tranziţia către o mobilitate mai curată. Noile norme vor face ca procedurile administrative pentru infrastructură să fie mai eficiente şi mai transparente şi vor fi benefice pentru redresarea sectorului transporturilor", a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean. Noile măsuri vor simplifica normele şi procedurile pentru autorităţi şi promotorii de proiecte. Acestea vor facilita acordarea de autorizaţii, achiziţiile publice şi alte proceduri administrative pentru proiectele de infrastructură şi vor îmbunătăţi cooperarea între statele membre cu privire la proiectele transfrontaliere, inclusiv pentru a îndeplini alte obiective ale UE, precum protecţia mediului. De reținut că, Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea sa iniţială în mai 2018, ca parte a pachetului privind mobilitatea. Acordul provizoriu trebuie aprobat de Parlament şi de Consiliu înainte de a intra în vigoare. (https://bit.ly/2zoesOa)


Numărul avioanelor livrate de constructorul aeronautic american Boeing Co a continuat să scadă în luna mai, impactul pandemiei de coronavirus adăugându-se crizei provocate de blocarea la sol a avioanelor 737 MAX. Datele publicate marţi arată că în luna mai Boeing a livrat doar patru avioane, cel mai mic număr înregistrat în această lună în ultimele şase decenii. Comparativ, în luna mai a anului trecut constructorul american a livrat clienţilor 30 de avioane. Numărul de avioane livrate este un indicator important pentru constructorii de avioane deoarece companiile aeriene plătesc cea mai mare parte din preţul de achiziţie în momentul în care iau în primire avioanele. De asemenea, luna trecută Boeing a primit luna trecută comenzi brute pentru numai nouă avioane, după ce clienţii au anulat comenzi anterioare pentru 18 avioane, dintre care 14 pentru avioane 737 MAX. Odată cel mai bine vândut model al constructorului american, avioanele 737 MAX sunt blocate la sol după două catastrofe aeriene în care a fost suspectată o funcţionare defectuoasă a sistemului automat de stabilizare în zbor menit să împiedice intrarea avionului în picaj. (https://bit.ly/2AkVA2X)

Criza coronavirusului ar putea provoca liniilor aeriene pierderi nete de 84,3 miliarde de dolari în 2020, urmate de pierderi în valoare de 15,8 miliarde de dolari în 2021, a anunţat marţi Asociaţia Internaţională de Transportat Aerian. (https://bit.ly/3cQFRpo)


Uniunea Europeană vrea verificări mai stricte pentru firmele de stat din străinătate sau companiile susţinute de stat care cumpără firme europene, în ideea de a preveni utilizarea incorectă a subvenţiilor, a declarat marţi comisarul pentru Concurenţă, Margrethe Vestager. În ultima perioadă, tendinţele protecţioniste ale blocului comunitar s-au înmulţit pe măsură ce Bruxelles-ul vrea să dea naştere unor campioni industriali europeni, dar şi ca urmare a îngrijorărilor că străini bogaţi ar putea prelua companii europene a căror valoare a fost afectată de pandemia de coronavirus. Margrethe Vestager a subliniat că firmele străine utilizează subvenţii fără ştirea sau verificările Uniunii Europene. "Există un risc crescut ca acestea să fragmenteze piaţa unică sau să dezechilibreze mediul concurenţial", a spus Vestager. Comisarul european a adăugat că săptămâna viitoare va prezenta un document cu privire la înăsprirea controalelor asupra subvenţiilor străine. Ulterior, guvernele statelor membre şi Parlamentul European vor preciza care sunt interesele UE care ar putea fi afectate de subvenţiile străine. Vestager a subliniat că firmele europene cu acţionari susţinute de alte state ar putea fi investigate, dând drept exemplu cazul unui producător de anvelope care a fost cumpărat de o companie chineză, care a putut să pară mai competitivă decât rivalii europeni pentru că a beneficiat de subvenţii din partea statului chinez, chiar dacă acest lucru nu a fost dovedit. "Cred că este adecvat să facem tot ce putem atunci când companiile europene se lovesc de o competiţie incorectă chiar şi în Europa, pentru că rivalii au acces la subvenţii străine", a mai spus Vestager. De asemenea, comisarul european pentru Concurenţă, care în ultimele două luni a aprobat ajutoare de stat în valoare de peste 2.000 de miliarde de euro pentru companiile afectate de coronavirus, a precizat că sprijinul acordat de UE, care este monitorizat cu atenţie, este diferit de subvenţiile de care beneficiază companiile străine. "Ştim că este nevoie de aceste ajutoare precum şi de deciziile pe care le luăm pentru a minimiza riscul de fragmentare a pieţei unice şi niciuna din acestea nu este valabilă în cazul subvenţiilor străine", a spus Vestager. De reținut că obiectivul Executivului comunitar este să evite subvenţionarea de către statele membre a companiilor care nu sunt viabile în defavoarea altora mai competitive. Însă după izbucnirea pandemiei de coronavirus, şi a măsurilor de carantină introduse pentru a opri propagarea virusului, sectoare întregi ale economiei au fost paralizate în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, Comisia Europeană a decis să fie mai flexibilă cu privire la acordarea de ajutoare de stat pentru ca să nu pună în pericol supravieţuirea companiilor şi a locurilor de muncă asociate. (https://bit.ly/37fNuoc)

Producătorii americani de alimente ambalate au decis să cheltuie mai mult pentru a-şi face stocuri de materii prime, precum ovăz sau zahăr, în ideea de a putea să menţină producţia în cazul în care liniile de aprovizionare vor fi perturbate sau importurile vor fi oprite. (https://bit.ly/2Yon2oo)


Ministrul german de interne Horst Seehofer nu ar fi trebuit să publice pe site-ul ministerului său comentariile critice pe care le-a făcut la adresa partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a stabilit marţi Curtea Constituţională a Germaniei. Este o victorie simbolică pentru partidul de extremă-dreapta, care susţinuse că ministrul a abuzat de resursele de care dispune ca membru al guvernului pentru a "acumula puncte" în plan politic. Judecătorii au explicat într-un comunicat că publicarea comentariilor respective de către Seehofer "încalcă dreptul unui partid politic la oportunităţi egale în competiţia politică". Totuşi, nu pot fi formulate obiecţii faţă de comentariile în sine ale ministrului, în măsura în care acestea fac parte dintr-o dezbatere politică, au precizat judecătorii Curţii Constituţionale. (https://bit.ly/2UuMZSb)


Autorităţile turce au dispus arestarea a 275 de persoane, în principal personal militar, pentru presupuse legături cu reţeaua condusă de clericul musulman Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, transmite Reuters, care citează surse din poliţie şi servicii de securitate şi presa turcă. După evenimentele din 15 iulie 2016, soldate cu 250 de decese, autorităţile de la Ankara au lansat o amplă campanie de reprimare a susţinătorilor lui Gulen. Clericul musulman, care trăieşte din 1999 într-un autoexil în SUA, a negat orice implicare. (https://reut.rs/2XMabNG)


Dintre cei peste 100 de combatanţi ai Statului Islamic care s-au întors în Germania din Siria şi Irak, poliţia germană îi consideră pe 61 dintre ei ca fiind periculoşi, a declarat guvernul german ca răspuns la o solicitare de informaţii a unui parlamentar. În jur de jumătate dintre combatanţii consideraţi periculoşi (32) se află în prezent în spatele gratiilor, în închisoare sau în arest preventiv, l-a informat guvernul pe parlamentarul Martin Hess de la Alternativa pentru Germania. El a argumentat că poliţia nu este abilitată să-i monitorizeze pe cei consideraţi periculoşi din cauza lipsei de personal şi din motive legale. Martin Hess este fost ofiţer de poliţie. Politicianul de extremă dreapta a declarat că astfel de indivizi ar trebui deportaţi "sau ţinuţi în custodie până când nu vor mai reprezenta o ameninţare". Potrivit Ministerului de Interne german, autorităţile cred că peste 1.060 de extremişti islamişti au plecat din Germania în Siria şi Irak în ultimii câţiva ani. Se consideră că aproximativ o treime dintre aceştia s-au întors de atunci în Germania, în condiţiile în care Stat Islamic a fost aproape eradicat în Siria şi Irak. Mai mult de 100 dintre cei întorşi în Germania sunt cunoscuţi ca foşti combatanţi ai miliţiilor teroriste, a precizat Ministerul de Interne german. Se crede că cei clasificaţi drept periculoşi sunt capabili să întreprindă atacuri teroriste sau violenţe motivate politic. (https://bit.ly/30mZjHY)


Primarul Londrei, Sadiq Khan, a ordonat verificarea tuturor statuilor şi numelor de străzi din capitala britanică, după ce protestatarii împotriva rasismului au dărâmat monumentul unui negustor de sclavi. În weekend, în contextul valului de proteste după uciderea de către poliţia din SUA a afro-americanului George Floyd, un grup de demonstranţi a dărâmat şi a aruncat în portul Bristol o statuie a lui Edward Colston, care a făcut avere în secolul al XVII-lea din comerţul de sclavi din vestul Africii. Khan a anunţat că o comisie va revizui toate statuile, plăcile memoriale şi numele de străzi, care reflectă în bună măsură expansiunea rapidă a puterii şi bogăţiei Londrei la apogeul Imperiului Britanic, sub regina Victoria. (https://reut.rs/30vOF1x)


Agenţia antidiscriminare din Germania a constatat o înmulţire a raportărilor de situaţii de rasism în 2019, relevă marţi agenţia Reuters, citând raportul anual al instituţiei. Aceste constatări, care apar după un weekend în care zeci de mii de oameni au umplut străzile Europei pentru manifestaţii de susţinere a mişcării Black Lives Matter, evidenţiază faptul că rasismul şi discriminarea instituţionale sunt departe de a fi caracteristice doar Statelor Unite ale Americii. Potrivit raportului anual al Antidiskriminierungsstelle des Bundes, publicat marţi, numărul plângerilor de rasism primite de agenţie a crescut cu 10%, la 1176. (https://bit.ly/2YovPXo) Steaua preşedintelui american Donald Trump de pe Hollywood Walk of Fame, din Los Angeles, a fost vandalizată din nou, de această dată fiind scrise mesaje jignitoare şi acronimul pentru "Black Lives Matter." (https://bit.ly/3cPfIaG)

Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă vor purta negocieri cu privire la controlul armelor pe data de 22 iunie, la Viena, cu câteva luni înainte de expirarea Tratatului privind armele strategice nucleare. (https://bloom.bg/2MHEtuM) Un expert în drepturile omului al ONU şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu ceea ce el numeşte "lipsurile alimentare şi malnutriţia răspândite" în Coreea de Nord, situaţia fiind înrăutăţită de închiderea timp de cinci luni a graniţei cu China şi de măsurile stricte de carantină împotriva COVID-19. Mai precis, Tomas Ojea Quintana, raportor special al ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, a cerut Consiliului de Securitate al ONU "să reconsidere sancţiunile" care au fost impuse până acum asupra acestei ţări izolate, pentru a permite livrările de ajutoare alimentare. Coreea de Nord, care la mijlocul anilor '90 a suferit o foamete de pe urma căreia ar fi murit până la 3 milioane de persoane, se numără printre ţările care nu au raportat niciun caz de îmbolnăvire cu COVID-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Pandemia a produs "mari dificultăţi economice" în Coreea de Nord, a spus Ojea Quintana, adăugând că a existat o prăbuşire cu 90% a comerţului cu China în martie şi aprilie, ceea ce a dus la pierderi semnificative de venituri. El a declarat că "perspectiva înmulţirii lipsurilor alimentare şi extinderea insecurităţii alimentare este alarmantă". "Au existat informaţii privind înmulţirea persoanelor fără adăpost în marele oraşe, inclusiv 'kotjebi' (copiii străzii), iar preţurile pentru medicamente ar fi explodat. Tot mai multe familii nu îşi permit să mănânce decât de două ori pe zi sau mănâncă doar porumb, iar unele mor de foame", a precizat el într-un comunicat. Într-o declaraţie separată, Elisabeth Byrs, purtătoarea de cuvânt a Programului Alimentar al ONU, a afirmat într-o conferinţă de presă la Geneva că situaţia umanitară din Coreea de Nord "rămâne sumbră". Peste 10 milioane de persoane, adică 40% din populaţie, au nevoie de ajutor umanitar, a spus ea. (https://reut.rs/2UuOLTf) Curtea Supremă israeliană a invalidat marţi seară o lege controversată care permitea Israelului să preia sute de hectare în Cisiordania ocupată, o lege care i-a scandalizat pe palestinieni. (https://bit.ly/2YjnTXA) Președintele din Burundi, Pierre Nkurunziza, a murit în urma unui infarct la vârsta de 55 de ani, a confirmat guvernul statului african. (https://bbc.in/3cOVSfB) Președintele Tanzaniei John Magufuli a declarat țara sa fără de COVID-19. Acesta a declarat că boala cauzată de noul coronavirus ” a fost eliminată”. Totuși, raportări nu se mai fac din aprilie. (https://bbc.in/2MJf1oy) ✅Turcia și SUA au încheiat noi acorduri cu privire la conflictul din Libia, ceea ce poate avansa relația dintre cele două state într-o ”nouă eră”, conform președintelui turc Recep Erdogan. ( https://bit.ly/2MN34hY) Un copil de 8 ani  a fost încătușat de poliția din New York pentru că ținea în mână un băț. Alt copil de 11 ani a fost percheziționat de poliție după o strângere de mână. Iar un adolescent de 17 ani a fost împins într-un gard pentru că purta un ghiozdan. Toate aceste cazuri au un lucru în comun, pe lângă violența nejustificată din partea forțelor de ordine - cei trei tineri erau de culoare. (https://cnn.it/3hfmJVt)

✅Volumul comerțului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut puternic în lunile martie și aprilie, cele mai afectate fiind vânzările de textile, îmbrăcăminte și produse din piele, care au avut un declin de peste 50% în martie față de februarie. Doar produsele farmaceutice și alimentele au înregistrat o creștere în prima lună analizată, însă și vânzările acestora au scăzut în aprilie, potrivit datelor publicate miercuri de Biroul european de statistică Eurostat. (https://bit.ly/37sxiAp)

✅Jurnaliștii de la Financial Times au scris despre o nouă criză globală se prefigurează în estul Asiei, generată de trufia și paranoia Chinei, care prezintă o mixtură periculoasă pentru lume. (https://on.ft.com/2YmWNyG)

Grupul spaniol Inditex, controlat de miliardarul Amancio Ortega (al șaselea cel mai bogat om din lume), a înregistrat în primul trimestru al acestui an o pierdere de 409 milioane de euro. E prima pierdere financiară trimestrială din istoria grupului care deține branduri globale precum Zara, Stradivarius și Massimo Dutti. (https://bit.ly/3f6RNFa)

✅Chanel, Revlon şi L’Oreal, trei dintre cele mai mari mărci de produse cosmetice, renunţă la utilizarea talcului în unele produse, pe fondul înmulţirii proceselor din Statele Unite legate de cancer şi creşterea îngrijorării consumatorilor. (https://reut.rs/2XNy3At)

Coronavirusul aruncă planeta într-o recesiune severă. PIB-ul mondial se va contracta cu 5,2% în acest an. O cifră niciodată atinsă de la ultimul război mondial încoace, susține Banca Mondială. Zona euro ar urma să vadă o contracție a creșterii de 9,1%, fiind astfel prima victimă a crizei globale din acest an. (https://bit.ly/2YmY0pI) Mauricio Macri, fostul preşedinte al Argentinei, a spionat peste 400 de jurnalişti. Astfel, între 2017 și 2018 serviciile secrete argentiniene au spionat toți trimișii la summiturile G20 și al Organizației Mondiale a Comerțului care au avut loc la Buenos Aires, trasând pentru fiecare un profil ideologic și politic. (https://bit.ly/2UsbLSS)

Regatul Unit și UE se confruntă cu cea mai extremă versiune de Brexit. Erorile politice de calcul au afectat negocierile, care ar putea foarte bine să nu reușească să producă un acord comercial. (https://on.ft.com/37fSc5s) ✅Președintele Trump a fost foarte aproape să-l demită săptămâna trecută pe Mark Esper, ministrul Apărării. Cei doi au avut o divergență în privința mobilizării soldaților activi din armata Statelor Unite pe străzi, pentru a controla protestele din capitala Washington DC și alte orașe. (https://on.wsj.com/2Uuiax8) Procuratura suedeză ar putea anunța azi, în cadrul unei conferințe de presă, detalii despre autorul/autorii crimei împotriva premierului Olof Palme, asasinat în 1986. Presa din Suedia a relatat zilele trecută ca arma crimei a fost găsită. (https://reut.rs/30rtuOf) ✅Show-ul “Little Britain” a fost scos de pe platformele BBC iPlayer, Netflix și BritBox deoarece “vremurile s-au schimbat”. Serialul are scene în care se fac glume despre persoane travestite sau afroamericani. (https://bbc.in/3cQKzU6) ✅ Dalai Lama își va lansa pe 6 iulie, când va împlini 85 de ani, primul album. Inner World conține 11 melodii în care liderul spiritual tibetan spune învățăminte și rugăciuni. (https://bit.ly/2Ac1X8T) Producătorul de țigarete British American Tobacco și-a revizuit estimarea de creștere a cifrei de afaceri la nivel global pentru acest an la 1-3%, de la valoarea inițială de 3-5%, pe fondul actualei crizei. (https://reut.rs/2MM4RUg) Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a anunţat marţi că ziua de 19 iunie, dată la care se comemorează abolirea sclaviei în Statele Unite ale Americii, va deveni zi de sărbătoare pentru angajaţii celor două companii ale sale, Twitter şi Square, ”pentru totdeauna”. (https://nyti.ms/3dR2eMO) Turcia a ajuns la un acord de principiu cu Rusia cu privire la furnizarea unui al doilea lot de sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400, iar discuţiile continuă în privinţa detaliilor tehnice, a declarat şeful industriei de apărare turce, Ismail Demir. (https://bit.ly/37eC8kz) "Ora justiţiei rasiale" a venit în SUA, a declarat ieri candidatul democrat la preşedinţia SUA Joe Biden, într-o înregistrare video difuzată la funeraliile lui George Floyd de la Houston. (https://bit.ly/2UtUCIA)

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier