• Marco Badea

Tribuna Internațională - 10 iulie 2020

📸Imaginea zilei vine din Fâșia Gaza, acolo unde un localnic pe nume Samih Kaeden, marchează fiecare zi din calendarul care arată numărul de zile rămase până când își va întâlni fiul, deținut politic într-o închisoare din Israel de 17 ani.

photo source: @Anadolu Agency/Getty Images

Comisia Europeană şi-a exprimat ieri preocuparea faţă de evenimentele din Serbia şi a atras atenţia că drepturile fundamentale ale cetăţenilor trebuie respectate. Mai precis, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Executivului comunitar, Ana Pisonero, a declarat că "evoluţiile din Serbia, pe care le-am urmărit îndeaproape în ultimele două zile, dau motive de preocupare", adăugând că, chiar dacă revine guvernului să decidă ce măsuri sunt necesare în contextul pandemiei COVID-19, acestea nu ar trebui să afecteze în mod disproporţionat drepturile fundamentale. "Aceasta se aplică, desigur, şi dreptului de a protesta paşnic. Acesta este un drept fundamental într-o societate democratică" a afirmat Ana Pisonero, precizând că "orice folosire a forţei trebuie să fie calibrată şi proporţională în orice moment". Totodată, potrivit purtătoarei de cuvânt, întâlnirea dintre preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Avdullah Hoti, programată duminică, la Bruxelles, în cadrul dialogului Serbia-Kosovo facilitat de Uniunea Europeană, se va desfăşura conform planului. În aceste condiții, Serbia a renunţat la planul său de a reimpune izolarea la domiciliu în weekend la Belgrad pentru a opri o nouă propagare a infecţiilor cu noul coronavirus, după două zile de manifestaţii violente împotriva oricărei reintroduceri de restricţii. Grupul de criză al guvernului responsabil cu gestionarea situaţiei epidemice a decis în schimb să interzică adunările publice în spaţii închise şi deschise cu mai mult de zece persoane, pentru a reduce la minimum riscul contaminărilor. De asemenea, restaurantelor şi cafenelelor le va fi permis să funcţioneze în interior doar până la ora 21:00. Totuși, şefa guvernului sârb Anna Brnabic, nu a exclus pe viitor instituirea restricţiilor de circulaţie în weekend dacă noile măsuri nu vor da rezultate, avertizând că sistemul de asistenţă medicală în Belgrad "este pe cale să intre în colaps" din cauza numărului mare de pacienţi. (https://bit.ly/2ZceKl8)

Poliţia germană a indicat ieri că a deschis o anchetă cu privire la un presupus spion egiptean care lucrează pentru serviciul de presă al cancelarului german Angela Merkel. Pe fond, bărbatul este suspectat că ''a lucrat ani întregi pentru un serviciu de informaţii egiptean'', a subliniat într-un raport serviciul de informaţii interne german, precizând că ancheta deschisă în decembrie 2019 continuă şi în prezent. Acesta nu a dat informaţii cu privire la identitatea suspectului sau unde se află în ultimele luni, vorbind doar despre ''măsurile'' luate de poliţie împotriva sa. Potrivit presei germane, bărbatul este funcţionar public ''de grad intermediar'', fiind ierarhic la un nivel mai înalt decât începătorii, dar nu are funcţie de răspundere în domeniu. Aceasta a lucrat în special pentru serviciul de vizite al centrului de presă federal german, Bundespresseamt, un serviciu responsabil în special de comunicarea cu privire la activităţile cancelariei. Prin urmare, acest caz este foarte jenant pentru Angela Merkel. Cu alte cuvinte, presupusul spion era în special responsabil de primirea vizitatorilor, iar aceasta ar fi putut, în special, să monitorizeze pe această cale jurnalişti egipteni. Conform raportului Serviciului de informaţii interne german, atât serviciul egiptean de spionaj extern, cât şi serviciul său de informaţii interne sunt active în Germania. Obiectivul lor este, în special, colectarea de informaţii despre opozanţii regimului egiptean al preşedintelui Abdel Fattah al-Sissi care locuiesc în ţară. Şi în special despre simpatizanţii Frăţiei Musulmanilor, interzisă din 2013 în Egipt. (https://bit.ly/3iGS9VA)

Negocierile post-Brexit au înregistrat "progrese puţine" şi rămân multe divergenţe între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, a transmis ieri Comisia Europeană printr-un comunicat public. De reținut că Marea Britanie a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, însă legislaţia blocului comunitar încă i se aplică până la sfârşitul anului pentru că se află în perioada de tranziție. Astfel, cele două părţi negociază un acord post-Brexit pentru a facilita comerţul reciproc, însă persistă dezacorduri puternice în unele zone, şi astfel riscul de a nu se ajunge la nicio înţelegere e tot mai mare. Pe fond, indiferent de rezultatul negocierilor în desfăşurare, vor exista schimbări inevitabile la 1 ianuarie pentru o serie de chestiuni pentru care Comisia Europeană a atenţionat companii, ţări şi persoane să se pregătească. Aceste domenii includ formalităţile vamale care se vor aplica chiar şi în cazul în care se va ajunge la un acord comercial ambiţios sau permisele pentru bunuri şi servicii. În urma unei săptămâni de discuţii cu negociatorul britanic David Frost, negociatorul european Michel Barnier a spus că există în continuare "divergenţe semnificative" între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. "Vom continua să lucrăm cu răbdare, respect şi hotărâre", a scris Barnier pe Twitter. Totodată, mai trebuie subliniat că Marea Britanie şi UE îşi vor continua întâlnirile săptămâna viitoare, următoarea rundă oficială de negocieri fiind programată în a doua parte a lunii iulie. (https://bit.ly/3gVSXED)

Primarul capitalei sud-coreene Seul, Park Won Soon, a fost găsit mort. Potrivit poliţiei naționale din Coreea de Sud, corpul său neînsufleţit a fost găsit în partea de nord a oraşului, în apropiere de locul unde fusese identificat ultima dată semnalul de la telefonul său mobil în cadrul unor operaţiuni de căutare de mai mult ore. Edilul capitalei fusese dat dispărut anterior de fiica sa, potrivit căreia ultimele sale cuvinte semănau a mesaj de adio. De reținut că primăria oraşului de 10 milioane de locuitori anunţase anterior că Park Won Soon şi-a anulat întâlnirile pentru ziua de joi. Potrivit presei din Seul, fosta secretară a primarului ar fi depus recent o plângere penală la poliţie, susţinând că şeful său a agresat-o sexual. MAi trbuie subliniat că Park Won Soon a fost reales de două ori, după ce a câştigat alegerile pentru primărie pentru prima dată în 2011 din poziţia de candidat independent, ulterior alăturându-se Partidului Democrat al preşedintelui Moon Jae In. Aceasta a lucrat înainte ca avocat al drepturilor omului şi a fost activ într-o organizaţie de apărare a drepturilor civice timp de mai mulţi ani. Ca primar al capitalei, Park Won Soon a fost unul dintre cei mai influenţi politicieni din ţară şi a jucat un rol important în eforturile de combatere a pandemiei de coronavirus. El era văzut ca un potenţial candidat al liberalilor la alegerile prezidenţiale din 2022. (https://cnn.it/3gBTjzY)

Cei mai înalţi responsabili ai Pentagonului şi-au luat angajamentul ieri "să ia măsuri" dacă armata SUA va ajunge să coroboreze informaţiile despre primele plătite de Moscova pentru uciderea soldaţilor americani în Afganistan. Pe fond, întrebaţi de o comisie a Congresului american în legătură cu aceste informaţii ale spionajului american, secretarul Apărării, Mark Esper, şi şeful de stat-major american, generalul Mark Milley, care s-au exprimat public pentru prima dată cu privire la aceast dosar care a declanşat un scandal la Washington, au subliniat că serviciul militar de informaţii nu le-a "coroborat". Washingtonul ştie de mai mulţi ani că Rusia îi sprijină pe insurgenţii afgani, în special prin livrarea de arme, a afirmat generalul Milley, insistând că "este însă o mare diferenţă între a înarma şi a da ordine". "Ştim despre arme, ştim despre sprijin", a adăugat generalul american, "dar în cazul ruşilor, nu avem vreo dovadă concretă, nici informaţii despre instrucţiunile date. Este ceva foarte diferit", a continuat aceasta. S-a promis că se vor face săpături și se va descoperi dacă este adevărat. Iar dacă este adevărat, se vor lua măsuri, au indicat oficialii, totuși, fără să precizeze felul măsurilor avute în vedere. La rândul său, Mark Esper a ţinut să menţioneze că, deşi credibilitatea acestor informaţii nu a fost coroborată, Pentagonul ia "în serios" toate informaţiile despre ameninţări la adresa forţelor americane. De reținut că totul a plecat după ce cotidianul The New York Times, urmat de Washington Post şi The Wall Street Journal, a raportat că agenţi ruşi au distribuit discret bani unor combatanţi "apropiaţi talibanilor" pentru a ucide soldaţi americani sau ai NATO în Afganistan. Informaţiile în cauză au fost transmise preşedintelui Donald Trump, iar Consiliul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă a discutat despre acestea la sfârşitul lui martie fără a se lua vreo decizie, au adăugat cotidianele americane citând surse anonime din rândul spionajului SUA. Rusia şi talibanii au dezminţit în bloc aceste informaţii. (https://cnn.it/2W50R6j)

Bulgaria a încălcat drepturile unui bărbat transsexual refuzând ca el să-şi schimbe numele şi sexul feminin înregistrate oficial, a hotărât ieri Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe fond, un tribunal bulgar a respins cererea bărbatului ca fiind legal inadmisibilă, chiar dacă a acceptat că el se consideră de sex masculin, trăieşte ca un bărbat şi a suferit o intervenţie chirurgicală la sâni. CEDO a notat că alte instanţe bulgare au aprobat schimbări în registrele de stare civilă în cazuri similare şi chestiunea se află în prezent în faţa Curţii Supreme de Casaţie a ţării. Reclamantul a declarat instanţei din Strasbourg că el a vrut efectuarea operaţiei finale de schimbare de sex, dar că medicii au refuzat să o facă fără o hotărâre judecătorească ce confirmă schimbarea sa de sex. Astfel, CEDO a decis că Bulgaria a încălcat dreptul bărbatului la viaţă privată şi a dispus ţării să-i plătească 7.500 de euro reprezentând despăgubiri pentru daune morale. (https://bit.ly/3gIHgRl)

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, i-a îndemnat ieri pe toţi liderii politici "să aleagă calea energiei curate" în planurile lor de relansare economică în epoca post-COVID-19, cerându-le să renunţe la cărbune şi la susţinerea energiilor fosile. într-un mesaj video adresat miniştrilor din mai multe ţări care au participat la o întrunire organizată de Agenţia Internaţională a Energiei, Antonio Guterres a precizat: "să ne luăm încă de azi angajamentul că nu va exista o întoarcere la cărbune şi să punem capăt oricărei finanţări externe a cărbunelui în ţările aflate în curs de dezvoltare". Exprimându-se în cadrul unui "summit al tranziţiilor spre o energie curată", organizat în format online, secretarul general al ONU a insistat asupra acestei teme: "Cărbunele nu îşi mai are locul în planurile de redresare economică de după COVID-19!", adăugând că "azi, aş vrea să le cer tuturor liderilor politici să aleagă calea energiei curate, din trei motive vitale: sănătatea, ştiinţa şi economia". Cu alte cuvinte, Secretarul General al ONU a spus că "sprijinul ce vizează salvarea unor sectoare precum industria, aviaţia şi transporturile trebuie să fie condiţionat de alinierea lor cu obiectivele Acordului de la Paris", care urmăreşte reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a păstra creşterea medie a temperaturii globale "sub pragul de 2°C" în raport cu era preindustrială. "Ar trebui să încetăm să mai risipim fonduri acordând subvenţii pentru energii fosile şi să punem un preţ pe cărbune. Trebuie să luăm în calcul riscul climatic în deciziile noastre, mai ales în cele financiare" a mai adăugat Antonio Guterres. De reținut că Energiile fosile, care înseamnă cărbune, petrol și gaze naturale, alimentează cu aproximativ 80% emisiile de gaze cu efect de seră, vinovate de producerea dereglărilor climatice. Adăugând că energiile regenerabile generează de trei ori mai multe locuri de muncă decât aceste industrii poluante, secretarul general al ONU a citat ca exemple pozitive planurile Uniunii Europene, pe cele ale Coreii de Sud, dar şi alegerea Nigeriei de a-şi reforma cadrul de subvenţii alocate energiilor fosile. "Însă mulţi alţii nu au primit încă mesajul", a deplâns Antonio Guterres, evocând un raport despre planurile de relansare prevăzute în cadrul G20, care "arată că de două ori mai mulţi bani - fonduri ale contribuabililor - au fost cheltuiţi pentru energii fosile decât pentru energii curate". (https://bbc.in/2ZX4TyO)

China a afirmat ieri că "deplânge" decizia Australiei de a permite prelungirea vizelor pentru miile de hongkonghezi care trăiesc în această ţară şi de a suspenda acordul de extrădare cu Hong Kongul, evocând o "ingerinţă flagrantă" în afacerile chineze. Mai precis, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Canberra a declarat că "China deplânge şi respinge ferm acuzaţiile şi măsurile lipsite de fundament anunţate de guvernul australian cu privire la Hong Kong". La rândul său, la Beijing, purtătorul de cuvânt al MAE chinez Zhao Lijian a îndemnat Canberra, în cadrul conferinţei de presă cotidiene, să-şi schimbe poziţia şi să nu mai intervină în afacerile interne ale Chinei, menţionând că Beijingul îşi rezervă dreptul de a adopta noi măsuri în urma deciziei anunţate de Australia. De reținut că ieri dimineață, Australia a anunţat că îşi suspendă acordul de extrădare cu Hong Kongul, ca răspuns la noua lege cu privire la securitatea naţională impusă de China în acest teritoriu. În acelaşi timp, Australia a hotărât prelungirea cu cinci ani a vizelor pentru circa 10.000 de hongkonghezi care trăiesc pe teritoriul ei, iar cetăţenii din Hong Kong aflaţi în Australia cu vize de student sau de muncă vor avea posibilitatea de a obţine drept de şedere permanentă, a precizat premierul australian Scott Morrison. (https://bbc.in/321ssJr)

Ministrul irlandez de Finanţe, Paschal Donohoe, a fost ales ieri preşedinte al Eurogrupului, a anunţat pe Twitter actualul deţinător al funcţiei, portughezul Mario Centeno. În a doua rundă de alegeri, majoritatea miniştrilor de Finanţe din zona euro a votat în videoconferinţă pentru Donohoe, care-i învinge astfel pe reprezentanţii Luxemburgului, Pierre Gramegna, şi Spaniei, Nadia Calvino. Deşi nu s-au dat publicităţii rezultatele votului, conform reglementărilor de vot, Donohoe a trebuit să obţină cel puţin zece din cele 19 voturi. De reținut că preşedintele Eurogrupului stabileşte agenda pentru reuniunile lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro şi lucrează pentru stabilirea unei soluţii de compromis cu privire la politicile cheie. Postul de preşedinte al Eurogrupului este unul dintre cele mai importante la Bruxelles, alături de mandatul de preşedinte al uneia dintre cele trei mai instituţii ale UE, Comisia, Consiliul, Parlamentul şi de şeful diplomaţiei europene. Faptul că asigură coordonarea politicilor economice naţionale a conferit preşedintelui Eurogrupului un rol esenţial în perioada crizei datoriilor Greciei. Acest rol este şi mai important în prezent, când europenii încearcă să îşi relanseze economiile afectate de coronavirus. Potrivit estimărilor Comisiei, Produsul Intern Brut al celor 19 state care au aderat la moneda unică ar putea să înregistreze o contracţie de 8,7% în 2020. Eurogrupul îşi alege preşedintele cu o majoritate simplă, pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Paschal Donohoe, în vârstă de 45 de ani, este considerat un gestionar prundent care a adus bugetul ţării pe un drum drept după o severă recesiune. (https://bit.ly/3gHYChi)

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, ieri, că un constructor de automobile ale cărui vehicule manipulate ilicit sunt revândute în alte state membre poate fi chemat în judecată în faţa instanţelor acestor state. Astfel, prejudiciul dobânditorului se materializează în statul membru în care achiziţionează vehiculul la un preţ mai mare decât valoarea sa reală, informează un comunicat de presă al CJUE. Pe fond, Verein fur Konsumenteninformation, o asociaţie austriacă de protecţie a consumatorilor, a introdus în faţa Tribunalului Regional din Klagenfurt din Austria o acţiune în daune interese împotriva constructorului de automobile german Volkswagen din cauza prejudiciilor care rezultă din încorporarea în vehiculele cumpărate de consumatori austrieci a unui program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eşapament. Aceasta solicită ca Volkswagen să fie obligată să îi plătească suma de 3,61 milioane de euro, pe lângă cheltuielile accesorii, şi să fie declarată responsabilă pentru toate prejudiciile care nu sunt cuantificabile încă sau care se vor produce în viitor. În susţinerea cererii, VKI se întemeiază pe răspunderea delictuală şi cvasidelictuală a Volkswagen şi invocă faptul că cei 574 de consumatori care i-au cedat drepturile în vederea acestei acţiuni au achiziţionat în Austria vehicule noi sau de ocazie echipate cu un motor EA 189 înainte de dezvăluirea către public, la 18 septembrie 2015, a manipulării operate de Volkswagen asupra datelor referitoare la emisiile de gaze de eşapament ale acestor vehicule. În opinia VKI, aceste motoare sunt prevăzute cu un "dispozitiv de invalidare" care este ilegal în raport cu Regulamentul nr. 715/2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale Euro 5 şi Euro 6. Altfel spus, ar fi vorba despre un program care permite afişarea, în cadrul încercărilor şi măsurătorilor, a unor emisii de gaze de eşapament care respectă valorile maxime impuse, deşi, în condiţii reale, şi anume în timpul utilizării pe şosea a vehiculelor vizate, substanţele poluante emise efectiv ating proporţii care depăşesc de mai multe ori plafoanele autorizate. Doar prin utilizarea acestui program care manipulează datele referitoare la aceste emisii, Volkswagen ar fi putut obţine pentru vehiculele echipate cu un motor EA 189 omologarea de tip prevăzută de reglementarea Uniunii. Astfel, prejudiciul pentru proprietarii acestor vehicule rezidă în faptul că, dacă ar fi avut cunoştinţă de manipularea în cauză, fie s-ar fi abţinut să cumpere un asemenea vehicul, fie ar fi obţinut o reducere a preţului cu cel puţin 30%. Întrucât vehiculele în discuţie au de la început un viciu, valoarea lor de piaţă şi, prin urmare, preţul lor de cumpărare ar fi fost net inferioare preţului care a fost plătit efectiv. Diferenţa ar reprezenta un prejudiciu care dă naştere unui drept la reparare. Volkswagen, al cărei sediu se află la Wolfsburg în Germania, contestă în special competenţa internaţională a instanţelor austriece. În acest context, Tribunalul Regional din Klagenfurt a solicitat Curţii de Justiţie interpretarea regulamentului nr. 1215/2012 privind competenţa judiciară. Potrivit acestui regulament, în principiu sunt competente instanţele statului membru în care îşi are domiciliul pârâtul. Totuşi, în materie delictuală, acest regulament atribuie o competenţă specială instanţei de la locul materializării prejudiciului şi celei de la locul evenimentului cauzator care se află la originea acestui prejudiciu. În consecinţă, pârâtul poate fi acţionat în justiţie, la alegerea reclamantului, în faţa instanţei de la unul dintre cele două locuri. În speţă, locul unde s-a produs evenimentul cauzator se află în Germania, acolo unde autovehiculele în cauză au fost echipate cu un program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eşapament. Legătura cu acest loc conduce, aşadar, ca şi domiciliul pârâtului, la competenţa instanţelor germane. Tribunalul austriac are îndoieli cu privire la aspectul dacă trebuie să se considere, din cauza simplei cumpărări a vehiculelor în cauză de la comercianţi de autovehicule stabiliţi în Austria şi a livrării acestor vehicule în Austria, că locul materializării prejudiciului se află în Austria, ceea ce ar conduce la competenţa instanţelor austriece. Prin hotărârea de ieri, Curtea răspunde că, atunci când anumite vehicule au fost echipate ilegal într-un stat membru de către constructorul lor cu un program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eşapament înainte de a fi achiziţionate de la un terţ într-un alt stat membru, locul materializării prejudiciului se situează în acest ultim stat membru. În speţă, prejudiciul pretins de VKI constă într-o diminuare a valorii vehiculelor în cauză, care rezultă din diferenţa dintre preţul pe care dobânditorul l-a plătit pentru un astfel de vehicul şi valoarea reală a acestuia din cauza instalării unui program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eşapament. În consecinţă, deşi aceste vehicule erau afectate de un viciu începând de la instalarea acestui program, trebuie să se considere că prejudiciul invocat nu s-a materializat decât în momentul cumpărării vehiculelor menţionate, prin achiziţionarea lor la un preţ mai mare decât valoarea lor reală. Curtea concluzionează că, în cazul unei comercializări de vehicule echipate de constructorul lor cu un program care manipulează datele referitoare la emisiile de gaze de eşapament, prejudiciul suferit de dobânditorul final nu este nici indirect, nici pur patrimonial şi se materializează la achiziţionarea unui asemenea vehicul de la un terţ. Pe de altă parte, Curtea arată că un constructor de automobile stabilit într-un stat membru care se dedă la manipulări ilicite ale unor vehicule comercializate în alte state membre se poate aştepta în mod rezonabil să fie chemat în judecată în faţa instanţelor acestor state. (https://bit.ly/2ZXHflF)

Parlamentul European a adoptat o reformă majoră a sectorului de transport rutier, şi precizează că susţine regulile revizuite pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale şoferilor şi pentru a opri denaturarea concurenţei în transportul rutier. Eurodeputaţii au aprobat toate cele trei acte legislative, fără amendamente, în forma adoptată de miniştrii Uniunii Europene în aprilie 2020. Acordul politic cu Consiliul a fost încheiat în decembrie 2019. Astfel, regulile revizuite referitoare la detaşarea şoferilor, perioadele conducere şi de repaus şi o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenţi într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenţei în domeniu şi de a oferi condiţii mai bune pentru odihna şoferilor. Noile reguli asigură condiţii de odihnă mai bune pentru şoferi şi le permite să petreacă mai mult timp acasă. Companiile vor trebui să-şi organizeze programele astfel încât şoferii angajaţi în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcţie de calendarul de lucru. Perioada de odihnă obligatorie de la sfârşitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale şoferilor. Noile reglementări susţin o concurenţă mai loială şi combaterea practicilor ilegale. Tahografele vehiculelor vor fi folosite pentru a înregistra trecerea unei frontiere, ajutând astfel la combaterea fraudei. Pentru a evita cabotajul sistematic, va exista, de asemenea, o "perioadă de aşteptare" de patru zile înainte de a putea efectua noi operaţiuni de cabotaj în aceeaşi ţară, cu acelaşi vehicul. Pentru a combate utilizarea companiilor de tip "cutie poştală", întreprinderile de transport rutier de marfă trebuie să poată demonstra că desfăşoară o proporţie semnificativă din activităţi în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor să se întoarcă la centrul operaţional al firmei la fiecare opt săptămâni. Folosirea vehiculelor utilitare uşoare de peste 2,5 tone va trebui, de asemenea, să respecte normele Uniunii pentru operatorii de transport. De exemplu, vehiculele vor trebui echipate cu tahografe. De asemenea, vor fi reguli clare privind detaşarea şoferilor pentru a asigura remuneraţii egale. Noile reguli vor crea un cadru juridic clar, care va evita abordări naţionale diferite şi va asigura remunerarea echitabilă a şoferilor. Regulile privind detaşarea şoferilor se vor aplica cabotajului şi operaţiunilor de transport transfrontalier, cu excepţia tranzitului, a operaţiunilor bilaterale şi a operaţiunilor bilaterale cu două activităţi suplimentare de încărcare şi descărcare. Regulile adoptate vor intra în vigoare după ce sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile ce urmează. Regulile referitoare la detaşare se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislaţiei. Regulile referitoare la timpul de odihnă, inclusiv la întoarcerea şoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislaţiei. Regulile referitoare la întoarcerea camioanelor şi alte modificări referitoare la accesul la piaţă se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind accesul la piaţă. (https://bit.ly/3iNMeOM)

Livrările grupului aeronautic european Airbus au crescut cu 50% în iunie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la cel mai ridicat nivel din martie, când a început extinderea pandemiei de coronavirus în Europa, dar pe ansamblul primului semestru din 2020 livrările sunt cel mai scăzut nivel din ultimii 16 ani. Astfel, Airbus a livrat 36 de aeronave în iunie, faţă de 24 în mai şi 14 în aprilie, dar în primele şase luni din acest an livrările au scăzut cu 49%, la 196 de avioane, faţă de 389 perioada similară din 2019. În condiţiile în care pandemia a paralizat transportul aerian, iar operatorii aerieni se luptă pentru supravieţuire, Airbus nu a înregistrat nicio comandă în iunie, pentru a doua lună consecutiv. La începutul săptămânii, Airbus a anunţat un plan de restructurare fără precedent ce prevede eliminare a aproximativ 15.000 de locuri de muncă în decurs de un an, avertizând că viitorul său este în pericol, în contextul efectelor pandemiei. Cele 15.000 de locuri de muncă vizate, echivalentul a 11% din personalul Airbus, sunt împărţite astfel: 5.000 în Franţa, 5.100 în Germania, 900 în Spania, 1.700 în Marea Britanie şi 1.300 la alte uzine ale grupului din întreaga lume. Cifra totală incluse şi alte 900 de posturi ce erau planificate să fie eliminate încă înainte de criză la filiala germană Premium Aerotec, care a închiriat până în 2023 hala de la Ghimbav a companiei Airbus Industries. În prezent, grupul Airbus are în total 135.000 de salariaţi dintre care 81.000 la divizia de avioane comerciale. Airbus are 49.000 de angajaţi în Franţa, 45.500 în Germania, 12.500 în Spania şi 11.000 în Marea Britanie. Pe fond, directorul general de la Airbus, Guillaume Faury a explicat că "trebuie să facem faţă realităţii că 40% din activitatea noastră în sectorul avioanelor comerciale a dispărut şi că va fi nevoie, probabil, de foarte mult timp pentru a-şi reveni. În consecinţă trebuie să luăm măsuri decisive acum". Acesta a recunoscut și că este vorba de un plan de restructurare "fără precedent" în istoria companiei, adăugând că nu se aşteaptă la prea mult sprijin chiar dacă lucrează îndeaproape cu guvernele implicate. De reținut că Airbus este lider global în aeronautică, spaţiu şi servicii conexe. În 2019, a generat venituri de 70 de miliarde de euro şi a avut 135.000 de angajaţi. De asemenea, Airbus oferă o gamă variată de avioane de pasageri, de la 100 la peste 600 de locuri. Airbus mai furnizează elicoptere, aeronave-cisternă, de luptă, de transport şi pentru alte misiuni. (https://reut.rs/2CoTBet)

Virusul îngălbenirii sfeclei este un nou motiv de îngrijorare pentru cultivatorii europeni de sfeclă de zahăr. Mai precis, după ce s-au luptat cu preţurile extrem de scăzute şi cu o primăvară secetoasă care a afectat plantele, cultivatorii de sfeclă de zahăr trebuie să facă faţă acum unui virus care ar putea reduce producţia cu până la 25% în Franţa şi chiar mai mult în Germania. Lupta împotriva acestui virus a devenit mai dificilă după ce în 2018 Uniunea Europeană a interzis utilizarea neonicotinoidelor, un insecticid vinovat pentru uciderea albinelor. Astfel, virusul îngălbenirii sfeclei riscă să reducă producţia de zahăr a UE, pentru al treilea sezon, după ce colapsul preţurilor în urmă cu câţiva ani a dus la diminuarea suprafeţelor cultivate şi a forţat închiderea unor fabrici. Pe fond, Timothe Masson, un agronom de la Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa a declarat că "este clar că aceasta va fi o problemă uriaşă în Franţa şi situaţia este îngrijorătoare. Nu mai putem să ne aşteptăm la randamente apropiate de media ultimilor cinci ani. Chiar dacă vom avea vreme bună în iulie şi august, asta nu va ajuta sfecla afectată să revină la o condiţie normală". Chiar dacă impactul variază în funcţie de regiune există riscul ca producţia de sfeclă de zahăr a Franţei, principalul producător european, să scadă cu 25% până la 3,3 milioane tone în sezonul care va începe în octombrie. În aceste condiții, pierderile ar putea ajunge până la 30% în Germania şi la 50% în Belgia, susţin asociaţiile de cultivatori. Spre exemplu, Peter Haegeman, secretar general al asociaţiei cultivatorilor belgieni, a declarat că "aceasta este o situaţie excepţională cu care nu ne-am confruntat în ultimii 30-40 de ani. Consecinţele economice pentru cultivatori sunt dramatice". Fermieri au trecut la insecticide alternative pentru a încerca să împiedice răspândirea virusului dar nu sunt la fel de eficiente precum neonicotinoidele, susţine Fred Zeller, director la Asociaţia cultivatorilor germani. Deşi cultivatorii se aşteptau să apară mai multe cazuri de virusul îngălbenirii sfeclei, viteza şi amploarea cu care s-a răspândit virusul i-a luat în surprindere pe mulţi. Cu toate acestea, o reducere a producţiei de sfeclă ar trebui să susţină preţurile la zahăr în UE, susţine Francois Thaury, analist la firma franceză de consultanţă Agritel. În luna mai producătorul german de zahăr Suedzucker AG prognoza că preţurile în regiune ar urma să crească în următorul an pe fondul deficitului iar rivalul Nordzucker AG se aşteaptă ca piaţa să se îmbunătăţească. (https://bloom.bg/2ZgcXfa)

Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport privind sistemul de prevenire sau de restricţionare a vânzării de produse periculoase pe piaţă, aşa-numitul "sistem de alertă rapidă". Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, jucăriile au fost categoria de produse cu cele mai multe notificări, 29% din total, urmată de automobile cu 23% şi aparate şi echipamente electrice, cu 8%. Cosmeticele, hainele, textilele şi articolele de modă, precum şi produsele de îngrijire a copiilor şi echipamentele pentru copii au fost categoriile pentru care s-au lansat, de asemenea, un număr mare de alerte. Raportul arată că numărul de acţiuni întreprinse de autorităţi în urma unei alerte este în creştere de la an la an, ajungând la 4.477 în 2019, faţă de 4.050 în 2018. În 2019, autorităţile din 31 de ţări participante la sistemul de alertă rapidă (statele membre ale UE, la care se adaugă Regatul Unit, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) au lansat în sistem 2.243 de alerte privind produse periculoase, ceea ce a condus la luarea de 4.477 de măsuri. Aceasta reprezintă o creştere de 10% faţă de anul trecut şi de 63% faţă de 2015. Acţiunile întreprinse variază de la retragerea sau distrugerea unui produs, înainte ca acesta să ajungă la consumatori, de către distribuitori şi comercianţii cu amănuntul, la rechemarea produselor nesigure de la utilizatori. Cel mai frecvent risc notificat a fost cel legat de un produs care provoacă vătămări corporale (27%), cum ar fi fracturi sau contuzii. Componentele chimice ale produselor au fost următorul motiv de îngrijorare (23%), urmat de riscul de sufocare pentru copii (13%). Pe fond, de la izbucnirea pandemiei de coronavirus s-au înregistrat o serie de noi alerte, care nu sunt incluse în raportul pe 2019. Până la 1 iulie s-au înregistrat 63 de alerte cu privire la măşti, trei alerte privind combinezoane de protecţie, trei alerte privind dezinfectanţi pentru mâini şi trei alerte cu privire la lămpi UV. În perioada 1 martie-1 iulie, s-au luat 10 măsuri privind măştile şi una privind dezinfectanţii pentru mâini, ceea ce a condus la o mai bună armonizare a măsurilor împotriva unor astfel de produse şi, prin urmare, la îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor din întreaga Europă. Comisia a publicat săptămâna asta şi rezultatele activităţilor coordonate privind siguranţa produselor. În urma acestor activităţi, care au implicat testarea comună a produselor de către Comisia Europeană şi autorităţile europene selectate de statele membre s-au testat 652 de produse. Produsele selectate pentru a fi testate de statele membre au inclus dispozitive personale de transport, jucării umplute moi, încărcătoare, baterii, scaune de bicicletă pentru copii şi jucării din pastă vâscoasă ("slime"). 38% din produsele testate au fost neconforme cu anumite aspecte ale legislaţiei UE în materie de siguranţă. 11% din produse, respectiv 75 de produse, au fost identificate ca prezentând riscuri grave pentru consumatori. De exemplu, toate scaunele de bicicletă testate au prezentat un anumit tip de risc, însă doar 8% au prezentat un risc ridicat. În funcţie de categorie, jucăriile umplute cu material moale au avut cea mai mare pondere de riscuri ridicate - 68%, în timp ce bateriile au fost categoria cu ponderea cea mai mică de risc ridicat (1%). Dacă se constată că riscul unui produs este ridicat, acest lucru se notifică în sistemul de alertă rapidă, pentru a se preveni răspândirea pe piaţă a produselor periculoase. De reținut că, Comisia va continua să modernizeze instrumentele incluse în sistemul de alertă rapidă pentru a încuraja consumatorii să consulte baza de date a alertelor, astfel încât deciziile lor de a cumpăra produse să ţină cont de siguranţa acestora. Măsurile de modernizare vizează actualizarea site-ului web pentru consumatori şi întreprinderi, precum şi a instrumentului specific utilizat de statele membre pentru notificarea alertelor. Mai trebuie subliniat că în fiecare an se organizează activităţi coordonate privind siguranţa produselor. Activităţile de coordonare demarate la începutul anului în curs, CASP2020, au inclus testarea de produse precum jucării, bijuterii, jucării de exterior, cabluri, aparate electrocasnice mici, saltele tip cuib pentru bebeluşi şi scaune de maşină pentru copii, evaluări ale riscurilor, supravegherea pieţelor online, cooperarea cu autorităţile vamale, colectarea de date referitoare la vătămări corporale şi accidente, precum şi campanii de comunicare. În contextul pandemiei de, Comisia lansează, de asemenea, un apel specific privind produsele de combatere a virusului. Activităţile comune, care vor fi similare activităţilor desfăşurate înainte de pandemie, vor viza măştile, dezinfectanţii pentru mâini şi mănuşile, şi se preconizează că vor începe înainte de jumătatea lunii iulie 2020. În prezent sunt în curs de definire priorităţile pentru CASP2021. (https://bit.ly/2ZVVZS5)

Aproape 159.000 de hectare au fost despădurite în Columbia anul trecut, o suprafaţă echivalentă cu cea a unui oraş cu peste 12 milioane de locuitori, precum megalopolisul brazilian Sao Paulo, potrivit unui raport oficial publicat ieri de Institutul de Hidrologie, Meteorologie şi Studii de Mediu de la Bogota. Deşi suprafaţa defrişată se menţine semnificativă în această ţară, ea a scăzut cu 19% în comparaţie cu anul 2018. Aceasta este ''o veste bună'', a declarat Yolanda Gonzalez, directorul IDEAM. Pe fond, în 2019, 158.894 hectare de pădure au fost distruse în Columbia, faţă de 197.159 hectare în 2018 şi de 219.173 hectare în 2017. ''Am reuşit să controlăm o tendinţă din ce în ce mai mare de defrişare'', a declarat viceministrul Mediului şi Dezvoltării, Maria Claudia Garcia, la o conferinţă de presă virtuală, subliniind ''o reducere de 29%'' între 2017 şi 2019. Potrivit raportului, 62% dintre pădurile distruse în 2019 se aflau în Pădurea Amazoniană, cea mai vastă pădure tropicală de pe planetă, care se întinde pe nouă ţări, dintre care Brazilia, Columbia, Peru, Ecuador şi Venezuela. Cele mai afectate departamente columbiene sunt Caqueta, Meta şi Guaviare în centru-sud, fostă fortăreaţă a gherilelor Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia, care au semnat un acord de pace în 2016. Coasta Pacificului a fost afectată, de asemenea, de un nivel semnificativ de defrişare, cu 14.120 de hectare distruse în 2019, aproape dublu prin comparaţie cu anul precedent, un fenomen pe care viceministrul l-a pus pe seama ''unei intensificări a extracţiei miniere ilegale'' . În restul ţării, principalii factori ai defrişărilor sunt extinderea terenurilor agricole, tăierea ilegală a copacilor, creşterea animalelor şi a plantaţiilor de specii cu conţinut narcotic care, potrivit ONU, au ajuns la 154.000 de hectare în 2019 în această regiune, principal producător mondial de cocaină. Columbia, ţara cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă după Brazilia, s-a angajat să reducă rata de defrişare până la zero până în 2030, însă experţii se îndoiesc că va reuşi. (https://bit.ly/2ZegYjU)

Poluarea aerului a provocat, conform estimărilor, 49.000 de decese şi pierderi economice în valoare de 23 de miliarde de dolari în oraşele Beijing şi Shanghai începând de la 1 ianuarie 2020 şi până în prezent, conform a trei organizaţii pentru protecţia mediului, Centrul de la Helsinki pentru Studii asupra Energiei şi Aerului , Greenpeace Southeast Asia şi IQAir Air Visual. Acestea au lansat un instrument online pentru a măsura cantitatea de smog din 28 de oraşe importante ale lumii şi au folosit modele create în cadrul programului de cercetare Global Burden of Disease pentru a estima impactul poluării asupra sănătăţii. De reținut că nivelurile ridicate ale smogului sunt asociate cu o mare varietate de boli pulmonare, cardiace şi altele. Impactul economic a fost calculat prin estimarea unor factori precum absenţa de la muncă sau perioada de timp pierdută din cauza îmbolnăvirilor. Raportat pe cap de locuitor, oraşul indian New Delhi a suferit cel mai mult din cauza poluării, pierzând, conform estimărilor, aproximativ 25.000 de vieţi şi 5,8% din PIB de la începutul acestui an. Conform acestor organizaţii, la Shanghai s-au înregistrat aproximativ 27.000 de decese începând din 1 ianuarie, la Beijing peste 22.000 de decese din cauza poluării aerului. Conform datelor oficiale ale autorităţilor chineze, concentraţia de particule PM 2,5 a fost mai ridicată în prima jumătate a anului la Shanghai decât la Beijing. De asemenea, Shanghaiul a înregistrat şi niveluri mai ridicate de dioxid de sulf şi de dioxid de azot, alte două componente majore ale smogului. Per total, nivelul smogului în China în cursul acestui an este mai redus în comparaţie cu anul trecut, măsurile de izolare la domiciliu asociate pandemiei de COVID-19 contribuind la reducerea traficului şi a activităţilor industriale. Experţii au avertizat, însă, că eforturile postpandemice de reimpulsionare a activităţilor economice ar putea duce la o creştere accelerată a nivelurilor de poluare în cursul celei de-a doua jumătăţi a acestui an. (https://bit.ly/2ZSbKcQ)

Vremea la nivel mondial va continua să se încălzească în următorii cinci ani, iar temperaturile ar putea chiar să depăşească temporar cu 1,5 grade Celsius valorile din perioada pre-industrială, a anunţat ieri Organizaţia Meteorologică Mondială. Asta nu înseamnă că va fi depăşit pragul de 1,5 grade Celsius, stabilit de oamenii de ştiinţă drept plafon pentru evitarea schimbărilor climatice catastrofale. Însă, demonstrează tendinţa de încălzire continuă într-un ritm rapid, subliniind ''provocarea enormă'' cu care se confruntă lumea pentru îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris din 2015 de reducere a emisiilor responsabile de încălzirea climei suficient de mult pentru a menţine creşterea temperaturilor ''mult sub'' 2 grade Celsius, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas. Totodată, OMM a precizat că există un risc de 20% ca temperaturile medii anuale, care variază de la an la an, să atingă pragul de 1,5 grade Celsius în orice an între 2020 şi 2024. În acelaşi timp, valorile de temperatură din fiecare dintre aceşti ani este ''posibil'' să fie cu cel puţin 1 grad Celsius peste cele din perioada pre-industrială, efectele fiind resimţite în aproape fiecare regiune. Pe fond, Africa de Sud şi Australia, care s-au confruntat anul trecut cu incendii de vegetaţie ce au ars suprafeţe de milioane de acri, ar putea avea condiţii mai aride decât de obicei până în 2024, în timp ce regiunea Sahel din Africa va fi probabil mai umedă. Europa este posibil să se confrunte cu mai multe furtuni, în timp ce nordul Atlanticului de Nord va fi mai vântos. Aceste proiecţii fac parte dintr-un nou demers al OMM de a furniza prognoze pe termen mai scurt privind tiparele temperaturii, precipitaţiilor şi vântului pentru a ajuta statele să fie la curent cu modul în care schimbările climatice pot perturba modelele meteorologice. Cu toate acestea, pe termen lung, lumea nu va atinge probabil pragul de 1,5 grade Celsius cel puţin încă un deceniu. În prezent, tendinţa pe termen lung este ca temperaturile medii la nivel global să fie de aproximativ 1,2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, a declarat Michael Mann, climatolog la Universitatea Penn State din Statele Unite. ''În acest moment, ne aflăm în mijlocul unei fluctuaţii pozitive, cu temperaturi la nivel global de aproximativ 1,4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial", a precizat Mann, adăugând că ''nu ne aşteptăm ca acest nivel de încălzire să persiste. Ne aşteptăm ca în următorii doi ani temperaturile să scadă din nou spre sau sub tendinţa generală". Potrivit lui Marcelo Mena, fost ministru al Mediului în Chile și în prezent director al Centrului pentru Acţiuni Climatice în cadrul Pontificia Universidad Católica din Valparaiso, chiar şi creşterile valorilor de temperatură pe termen scurt pot declanşa evenimente meteorologice extreme, care ar putea exercita o presiune şi mai mare asupra statelor care se luptă deja cu pandemia de coronavirus. ''Vom avea ani cu temperaturi mai mari decât proiecţiile şi ani cu temperaturi mai mici, dar faptul că există această creştere în acest context ne demonstrează că unele dintre aceste evenimente simbolice sunt mai posibile decât se preconiza". (https://cnb.cx/2ZjGmoN)

Amerindienii şi polinezienii, deşi sunt separaţi de vaste întinderi oceanice, s-au încrucişat încă din jurul anului 1200 şi au lăsat dovezi incontestabile ale acelor întâlniri în ADN-ul populaţiilor actuale, potrivit unui nou studiu publicat în presa de peste ocean. Cercetătorii nu pot spune deocamdată cu certitudine dacă acele călătorii au fost făcute de populaţii plecate din regiuni aflate pe actualele teritorii ale Columbiei şi Ecuadorului înspre micile insule polineziene din centrul Oceanului Pacific şi nici dacă acele voiaje s-au realizat în sens invers, dacă marinarii din Polinezia au navigat până pe coastele Americii de Sud. Însă ceea ce s-a putut dovedi, potrivit studiului publicat săptămâna asta, este faptul că acele încrucişări au avut loc cu sute de ani înainte ca europenii să sosească în regiune, în special în Polinezia Franceză. "Aceste descoperiri modifică înţelegerea noastră asupra unuia dintre cele mai puţin cunoscute capitole din domeniul marilor cuceriri continentale realizate de specia noastră", a declarat Andreas Moreno-Estrada, unul dintre principalii cercetători de la Laboratorul naţional de genomică pentru biodiversitate din Ciudad de Mexico. Pe fond, arheologii şi istoricii dezbat de mai multe decenii subiectul contactelor care au putut să existe între insularii din Oceania şi amerindieni şi, dacă acestea au avut loc, despre natura lor. În 1947, exploratorul şi scriitorul norvegian Thor Heyerdahl a mers până într-acolo încât a construit o plută, Kon-Tiki, botezată după numele unui zeu incaş, şi a plecat din Peru, lăsându-se dus de curenţi şi plutind în derivă timp de 101 zile, străbătând astfel 7.000 de kilometri înainte de a eşua în cele din urmă în arhipelagul Tuamotu, aflat pe teritoriul actual al Polineziei Franceze. Thor Heyerdahl era convins că locuitorii din Peru au ajuns pe insulele izolate din Pacific şi voia să demonstreze, prin acea expediţie devenită legendară, că această pistă era posibilă. Dar "este mai probabil ca polinezienii să fi atins coastele Americii, datorită tehnologiei lor maritime şi capacităţii lor demonstrate de a parcurge mii de kilometri pe oceane", a declarat Alexander Ioannidis, cercetător la Universitatea Stanford. Pentru a afla mai multe informaţii, oamenii de ştiinţă au colectat date genetice de la 15 grupuri de amerindieni care locuiesc de-a lungul coastelor Pacificului în America de Sud şi America Centrală şi de la localnici care trăiesc pe 17 insule polineziene, peste 800 de indivizi în total. "Am căutat lungi secvenţe de ADN care să aibă exact acelaşi cod", a explicat Alexander Ioannidis. Astfel, încrucişările dintre grupurile indigene din Columbia şi Ecuador şi cele din Polinezia sunt fără echivoc, fiind confirmate atât prin metode statistice tradiţionale, cât şi prin noile tehnici de analiză de tip "big data". Materialul genetic analizat a permis oamenilor de ştiinţă să devanseze data primelor încrucişări şi s-o plaseze în jurul anului 1200, la puţin timp după invadarea Chinei de către Ginghis Han şi asedierea Constantinopolului de către cruciaţi. Până în prezent, cartoful dulce era fără îndoială dovada cea mai evidentă a schimburilor culturale dintre polinezieni şi amerindieni. Originară din cele două Americi, această plantă a fost cultivată pe insulele din Pacific cu mult timp înainte de sosirea europenilor, iar numele ei din numeroase limbi polineziene se aseamănă cu numele care i-a fost atribuit de anumite popoare din America de Sud. (https://nyti.ms/2W7O1EC)

Eurodeputaţii au solicitat instrumente mai puternice pentru a face faţă urgenţelor în domeniul sănătăţii, într-o dezbatere în plen desfăşurată ieri, la Bruxelles, cu privire la viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătăţii publice. În timpul dezbaterii cu comisarul european pentru sănătate, Stela Kyriakides, şi cu reprezentanţii Consiliului UE, Parlamentul European a subliniat necesitatea de a trage învăţăminte adecvate din criza COVID-19. Mulţi dintre eurodeputaţi au pledat pentru acordarea unui rol mai important pentru Uniunea Europeană în domeniul sănătăţii. Eurodeputaţii au evidenţiat că pandemia actuală este încă departe de a fi depăşită şi au insistat asupra necesităţii de a se asigura că sistemele de sănătate din UE sunt mai bine echipate şi coordonate pentru a face faţă ameninţărilor viitoare la adresa sănătăţii publice, având în vedere că niciun stat membru nu poate face faţă singur unei pandemii precum COVID-19. Mai mulţi vorbitori au atenţionat că un rol mai important al UE în domeniul sănătăţii publice trebuie să includă măsuri de abordare a penuriei de medicamente şi de echipamente de protecţie accesibile ca preţ, precum şi sprijin pentru cercetare. Unii eurodeputaţi au solicitat ca agenţiile europene de asistenţă medicală, precum Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor şi Agenţia Europeană a Medicamentului, să fie consolidate, în timp ce alţii au susţinut necesitatea creării unei "uniuni a sănătăţii" europene cu standarde minime la nivelul UE. Rezoluţia pe această temă, dezbătută ieri, va fi supusă la vot în plenul legistativului european azi după-amiază. Pe fond, responsabilitatea principală pentru sănătatea publică şi, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătăţirea sănătăţii publice, prevenirea şi gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate şi armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. Parlamentul European a promovat în mod constant instituirea unei politici coerente a UE în domeniul sănătăţii publice. Printr-o rezoluţie privind revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 şi planul de redresare economică a UE, deputaţii au insistat asupra creării un nou program european de sine stătător în domeniul sănătăţii. Drept urmare, Comisia Europeană a prezentat o propunere de 9,4 miliarde euro pentru programul EU4Health în domeniul sănătăţii pentru perioada 2021-2027, componentă a planului de redresare denumit Next Generation EU. (https://bit.ly/3gKWCVG)

Preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a declarat aseară că omologul său american Donald Trump şi-a schimbat în mod radical felul în care vorbeşte despre poporul mexican. Acest nou comentariu apreciativ al lui Lopez Obrador vine la o zi după prima întrevedere a celor doi preşedinţi la Casa Albă, unde preşedintele mexican l-a lăudat pe Donald Trump pentru că dă dovadă de "bunăvoinţă şi respect" faţă de ţara sa. Această afirmaţie a stârnit reacţii furioase din partea criticilor în Mexic. În noul său comentariu făcut pentru presa de acasă, Lopez Obrador a declarat că în trecut Donald Trump a avut o anumită opinie despre mexicani, dar lucrurile stau diferit acum. De reținut că în timpul precedentei sale campanii prezidenţiale, Trump i-a descris pe imigranţii mexicani drept nişte violatori şi nişte traficanţi de droguri şi a promis că va face Mexicul să plătească pentru zidul său menit, în opinia liderului american, să stăvilească imigraţia ilegală şi traficul ilegal de droguri. Guvernul mexican a refuzat în mod constant să facă aceasta. Lopez Obrador a devenit preşedintele Mexicului în 2018, căutând să se distanţeze de predecesorii săi. Însă în ultimele luni Trump a ameninţat că va impune taxe asupra tuturor bunurilor mexicane dacă Lopez Obrador nu va opri imigraţia ilegală în SUA. Afirmaţiile prietenoase ale lui Lopez Obrador despre Trump i-au surprins pe unii democraţi americani, care au atenţionat că Donald Trump vrea să se folosească de întrevederea sa cu preşedintele Mexicului pentru a-şi atrage voturile americanilor mexicani în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. Imediat după întrevedere, un cont de Twitter prezentat drept "cont bilingv oficial" pentru campania lui Trump a început să folosească înregistrarea în care Lopez Obrador îl laudă pe liderul american, în scopul de a-l prezenta pe Trump ca pe un prieten al comunităţii hispanice. Totuși, mulţi dintre criticii lui Trump din Mexic se îndoiesc că preşedintele american va rămâne la fel de prietenos pe toată durata campaniei electorale. (https://bit.ly/323BbuA)

Parlamentul din Grecia a adoptat ieri un proiect de lege referitor la demonstraţiile de stradă, în timp ce mii de oameni au manifestat, unii violent, în centrul Atenei pentru a denunţa noua lege. Legea a fost depusă în Parlament de guvernul conservator în încercarea de a reglementa demonstraţiile care provoacă perturbări publice frecvente şi afectează comerţul. Aproximativ 10.000 de demonstranţi s-au adunat în faţa Parlamentului cu pancarde pe care se putea citi ”jos mâna de pe demonstraţii”. Un grup de protestatari care s-a desprins de grupul principal a aruncat cu proiectile cu benzină în poliţie, care a răspuns cu gaze lacrimogene. Pe fond, proiectul prevede numirea unui ofiţer de legătură, restricţii pentru demonstranţi sau interzicerea demonstraţiilor, dacă autorităţile consideră că pun în pericol siguranţa publică. În plus, organizatorii sunt răspunzători pentru leziunile sau daunele provocate de protestatari. Proiectul de lege a fost adoptat cu 187 de voturi pentru, dintr-un total de 300 de parlamentari. De reținut că în Grecia, ţară care se reface încă după criza economică profundă declanşată în 2009, au loc frecvent proteste de stradă. În timpul crizei economice, piaţa Syntagma, din faţa Parlamentului, a fost deseori scena unor proteste largi anti-austeritate, dintre care unele au devenit violente. (https://reut.rs/2BYtnzH)

Premierul britanic Boris Johnson şi-a dat joi acordul pentru a fi publicat "cât mai repede posibil" un raport extrem de aşteptat privind posibile ingerinţe ale Rusiei în politica britanică, a anunţat purtătorul său de cuvânt. Realizat de Comisia parlamentară de informaţii şi securitate (ISC), acest raport sensibil de 50 de pagini analizează activităţile Rusiei, între care şi o posibilă ingerinţă în referendumul privind Brexit-ul din 2016, câştigat cu 52% de tabăra favorabilă ieşirii din UE. Publicarea acestui document a fost împiedicată în decembrie, comisia fiind dizolvată înainte de alegerile legislative. Publicarea nu putea avea loc înainte ca această comisie să fie reformată, lucru care se va face săptămâna viitoare. (https://bit.ly/3gOqr7L)

Ieri s-au emis decizii diferite ale Curţii Supreme din SUA în cazul documentelor fiscale ale lui Donald Trump. Astfel, instanţa supremă din SUA a adoptat două decizii diferite. A admis cererea procurorilor din Manhattan de a avea acces la unele declaraţii fiscale ale lui Donald Trump. Însă instanţa a stabilit că documentele nu pot ajunge la Congresul SUA şi nu pot fi făcute publice. Ambele decizii au fost luate cu un raport de voturi de 7 la 2. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, judecătorul John Roberts, a motivat astfel decizia de a le oferi procurorilor acces la documentele fiscale: "Niciun cetăţean, nici măcar preşedintele nu se află deasupra obligaţiei comune de furnizare a unor dovezi când i se cere acest lucru într-o procedură judiciară penală". (https://politi.co/2AP4hmu)

Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că aproximativ jumătate din statul Oklahoma aparține nativilor americani și a anulat o condamnare pentru viol a unui membru de trib. (https://bbc.in/3enii8N) BONUS:

▶️Guvernul indian vizează strângerea a până la 2,7 miliarde de dolari prin vânzarea unor participatii în Coal India, cel mai mare producător de cărbune din lume, și într-o bancă, pentru a finanța un program de redresare a economiei țării, puternic afectată de criza actuală. (https://bloom.bg/38PjjFh)

▶️Platforma de tranzacționare de criptomonede Coinbase își pregătește listarea pe bursa americană, aceasta fiind prima companie de acest timp din SUA care face acest pas. ( https://reut.rs/3iLtWgV)

▶️Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a anunțat că SUA și forțele sale aliate au capturat un vas cu arme iraniene destinate rebelilor Huti din Yemen. SUA încearcă să impună în ONU un nou embargo asupra armelor Iranului. (https://reut.rs/38L0va0)

▶️Piețele financiare au scăzut din nou joi pe Wall Street, după ce un raport a sugerat că vor continua reducerile de personal și de job-uri. Prețul aurului este aproape de cel mai ridicat nivel din 2011, un semn al precauțiilor din piața financiară. (https://bit.ly/2ZUESQL)

▶️Un articol în Washington Post despre cum pierde Trump Asia. (https://wapo.st/2W2DUAK)

▶️Primarul orașului New York, Bill de Blasio, i-a ajutat pe protestatari să picteze mesajul "Black Lives Matter" în fața clădirii Trump Tower. (https://bit.ly/3iO9UlV)

ℹ️Azi e ziua națională în Insulele Bahamas. Totodată, de-a lungul timpului, în istoria acestei zile, în 1509 se năștea Jean Calvin, în 1890, Wyoming a fost admis ca cel de-al 44-lea stat al Statelor Unite, în 1955 se constituia Comitetul pentru Energie Nucleară, în 1970 a fost creată Banca Internațională de Investiții, în 1991, Boris Elțîn a devenit primul președinte rus ales de un electorat, iar în 1994, România pierdea în fața Suediei, calificarea în semifinale Campionatului Mondial de Fotbal din SUA, unde putea întalni echipa Braziliei.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier