• Alexandru Marin

Pubertatea mediului de business și o cultură a muncii în schimbare


Sursă: https://www.forbes.com/sites/laurelfarrer/2020/03/05/ironically-remote-work-advocates-warn-companies-about-covid-19-work-from-home-strategies/#2f6598bc2051

Prinși în episodul COVID19, fiecare dintre noi am început să reflectăm la planurile noastre de viitor (ce viitor?, zic unii), la business-urile noastre, la proiectele pe care le-am gândit și nu le-am implementat niciodată. Astăzi, după ce am citit postarea lui Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network și fondatorul unei aplicații extrem de utile în finanțe și a altor proiecte de impact în domeniu, mi-a venit în minte decalajul pe care RO îl are față de celelalte țări dezvoltate din UE, SUA și unele state asiastice. Acest decalaj se manifestă pe toate nivelele: economic, tehnologic, cultural, financiar etc. Vă atașez mai jos postarea în cauză, găsită pe LinkedIn, și vă las să reflectați:


„Această criză va schimba, în bine, modul în care lucrăm. În România, „work from home” este privită că o ciudățenie. În US „work from home” este o normalitate de mulți ani.


În România, majoritatea companiilor blochează acțiunile antreprenoriale ale angajaților, făcute în afară job-ului. În US activitatea de freelancer este foarte dezvoltată și încurajată de companii. Acest lucru da o siguranță angajaților pentru că nu depind de o singură sursă de venit.


În România, cloudul este un bau-bau. În US toate companiile folosesc servere în cloud. [...] Trebuie să folosim tehnologia actuală pentru a lucra independent unul de altul, să nu mai depindem de documente fizice și să avem un model de business flexibil care se poate schimba rapid.


În concluzie, companiile care nu vor lasă angajații să lucreze de acasă, care vor bloca activitățile adiacente jobului și care nu vor folosi tehnologiile anului 2020, vor avea un risc mare de faliment deoarece nu vor face față schimbărilor. Iar schimbările vor fi mult mai accelerate decât până acum.”


Doar crizele mai pot mișca letargia în care este căzută România. Cioran zicea la un moment dat că îi este rușine de strămoșii săi pentru că au dormit atât de mult în istorie; mie a ajuns să îmi fie rușine de contemporanii mei. Decalajul nostru devine unul irecuperabil pe zi ce trece și ceea ce este mai trist e faptul că Istoria nu iartă proștii.


Cu această ocazie, vă invit să cumpărați ultimul număr al revistei Cronicile Curs de Guvernare, care se numește exact așa, Istoria nu iartă proștii: https://cursdeguvernare.ro/istoria-nu-iarta-prostii-am-intrat-in-deceniul-decisiv.html.



20 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier