- Alexandru Marin
Pre-criza care ne crizează
Sursă:
https://www.thestar.com/opinion/2009/03/09/economic_crisis_bears_down_on_vulnerable_immigrants.html
„Criză“, „criză“, „criză“. În vocabularul global, a pătruns din 2008-2010 acest termen pe care îl înțelege, fără a clipi din ochi, orice cetățean al globului care fie a trecut prin criză, fie a fost în proximitatea ei. A devenit un cuvânt cu atât de multă încărcătură emoțională, încât tind să cred că este mai important decât a fos cuvântul „război“ în secolul XX.
Criza și crizele nu sunt însă un fenomen surprinzător. Crize au, au avut și vor avea loc zilnic, săptămânal, trimestrial, semestrial, anual în diferite domenii și la diferite nivele: individual, național, regional, continental, sistemic sau global. Dacă noi nu știm sau nu ne interesează de existența lor, asta nu înseamnă că ele nu există. Ignoranța sau necunoașterea anumitor fenomene nu pot rupe părți din realitate doar pentru că ele nu sunt dezirabile pentru mințile noastre. Totodată, o altă naivitate umană în această privință este să spui cu nonșalanță și naivitate că „nu mi se poate întâmpla mie/nouă“.
Un individ sau un sistem care înțelege psihologia și raționamentele din spatele crizelor (da, există raționamente și în aparent impredictibilele crize) are o capacitate mai mare de a le absorbi, gestiona și, implicit, de a ieși din ele. Mintea umană poate fi însă foarte înșelătoare în această privință, dovadă fiind faptul că nu îi place să dezvolte plase de siguranță sau sisteme de back-up sustenabile. De ce? Pentru că mintea umană este lineară, iar noi, din păcate sau din fericire (pentru că există multe oportunități în acest context), trăim într-o lume non-lineară, multinivelară și pluridimensională. Cei care refuză această realitate, se pot opri aici din a lectura articolul.
Cele trei cărți de referință ale lui Taleb sunt edificatoare în acest sens:
1. „Lebăda neagră sau impactul foarte puțin probabilului“ (2007)
2. „Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii“ (2012)
3. „Păcălit de hazard“ (2007)
Ele sunt, dacă vreți, o desprindere din latura științei matematice care se numește statistică pragmatică bazată pe modele neconvenționale de analiză. De aici pornește discuția, în opinia mea, când vrem să înțelegem ce se întâmplă și ce se va întâmpla în jurul nostru în următorii ani. Cunoașterea ne poate calma extrem de mult, având efect terapeutic, în ceea ce privește contextele pe care nu le înțelegem și nu le putem controla. Pentru că, în fond, aceasta este marea naivitate a ființei umane, vrea să controleze nu impredictibilul, ci necontrolabilul și de aici pornește o stare de agitație inutilă și transmisibilă. Când ne vom împăca cu această idee, tot peisajul exterior aparent tulbure va arăta altfel. Lumea nu e atât de apocaliptică pe cât ne place nouă să credem.
Mintea noastră refuză în mod sistematic schimbările de orice natură și se restrânge ori de câte ori un factor din mediul extern nu este pe placul ei (când spun „pe placul ei“, mă refer evident la habiturile cu care a fost obișnuită de-a lungul timpului). Iată o listă cu 50 de biasuri cognitive la care suntem supuși în orice moment pentru a ne mai calma puțin:
https://www.visualcapitalist.com/50-cognitive-biases-in-the-modern-world/.
În siajul recomandărilor de mai sus, îmi permit să mai fac referință la alte două cărți relevante (publicate ambele înainte de criza din 2008, dar updatate pentru realitățile pe care nu le-au cuprins inițial) pentru deprinderea cu ideile, fenomenele și mecanismele presupuse de capitalism și globalizare:
1. ''Funky business'' (2007) de Jonas Ridderstråle și Kjell A. Nordström
2. ''Karaoke capitalism: Management for Mankind'' (2003) de Jonas Ridderstråle și Kjell A. Nordström
Recomandările anteriore sunt o serie de lecturi pre- și post-criză anterioară din care avem extrem de multe lucruri de învățat.
La data la care scriu acest articol, ne aflăm într-o criză epidemiologică (COVID-19) manifestată la nivel global. De aici, ne spun economiștii, putem deduce că ne aflăm în anticamera unei crize economice globale (recesiune). Economiile tuturor țărilor au ritmuri accelerate de scădere, PIB-ul a stagnat, prețurile la anumite produse au crescut exagerat, unele sectoare economice sunt înfloritiare, în vreme ce unele business-uri sunt pe cale de dispariție pentru că nu au capacitatea de a cupla activitatea de business cu măsurile de carantină (excepție face UK care, pe baza ''herd immunity'', încearcă să își mențină economia la anumite cote de decență). Marea întrebare care se pune este ce ești dispus să sacrifici acum: economia sau oamenii? Realist vorbind, în această situație complexă, oricum le sacrifici pe ambele pe moment pentru a putea să construiești în viitor sau să dezvolți un sistem care să absoarbă mai bine șocurile.
Două articole care vorbesc despre impactul acestor măsuri și dau câteva scenarii privind evoluția pandemiei sunt următoarele:
1. Cine rămâne în picioare? Un tablou al vulnerabilității companiilor românești la intrarea în criza Covid-19 - https://cursdeguvernare.ro/cine-ramane-in-picioare-un-tablou-al-vulnerabilitatii-companiilor-romanesti-la-intrarea-in-criza-covid-19.html
2. Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște - https://cursdeguvernare.ro/cim-simulari-cele-trei-evolutii-posibile-ale-covid-19-in-romania-momentul-critic-de-paste.html
Ceea ce putem observa este că, în continuare, este foarte multă emoție în piață. De când cu digitalizarea emoțiilor noastre care este evident că țin loc de rațiune, am văzut o serie de nebuloase emoționale și deșeuri radiocative pulsionare începând cu Grexit, criza refugiaților, Brexit, alegerea lui Trump ca președinte al SUA, anexarea Criemeei, implicarea Rusiei în precedentele alegeri din State, Războiul din Siria, scandalul Facebook combinat cu Cambridge Analytica și Palantir și până în prezent când a reînceput criza umanitară, mișcările de trupe din Orientul Mijlociu, COVID-19 și potențiala criză economică globală. Descătușările emoționale care s-au manifestat în cadrul acestor evenimente au fost driverele unor situații fără precedent. Emoția la nivelul piețelor nu este însă eficientă, chiar nu ajută la nimic. În continuare, putem observa că foarte multe analize sunt bazate pe puține cifre și mult impact emoțional pentru a cadra oamenii pe un anumit drum și într-o frame dominat de o narațiune discursivă sau self-narrative.
Criza nu e chiar atât de criză, noi suntem cei care ne crizăm în mod gratuit de cele mai multe ori. La fel cum orice problemă are și o soluție, și din aceste circumstanțe complicate există o cale sau căi de ieșire (e un proces de trial&error). Câteva cunoștințe de macroeconomie și o serie de grafice cu evoluțiile economiei din ultimul deceniu (sau ultimele două decenii, dacă vrem să recartografiem și criza anterioară și să facem o analiză comparativă) ne explică mai bine realitățile prezente. Las aici un articol pe care l-am publicat în urmă cu câteva săptămâni: https://www.dialectica.ro/post/2020/01/10/indicatori-economici-globali?fbclid=IwAR0vscOL_jU3bNsyJ8lEd-EGgFNUqJK0IlASzLDPuM-zzCHn5w7Fs2DWOpk.
O să fac mai jos o istorie mai mult sau mai puțin recentă a crizelor epidemiologice și economico-financiare pentru a încerca să calmez isteria generalizată în care ne refugiem cu atât de multă ușurință.
ISTORIA PANDEMIILOR
1. Ciuma antonină (165 -180) - 5 milioane de morți
2. Ciuma lui Iustinian (541- 542) - 30-50M
3. Epidemia japoneză de variolă (735 - 737) - 1M
4. Moartea Neagră/Ciuma bubonică (1347 - 1351) - 200M
5. Epidemia de variolă (1520) - 56M
6. Marile ciume din secolul XVII (începând cu 1600) - 3M
7. Marile ciume din secolul XVII (începând cu 1700) - 600.000 morți
8. Holera 6 (1817 - 1923) - 1M
9. Cea de-a treia ciumă (1855) - 12M
10. Febra Galbenă (începând cu 1800) - 100-150.000 morți
11. Febra Spaniolă (1918 -1919) - 40-50M
12. Febra Rusească (1889 - 1890) - 1M
13. Febra Asiatică (1957 - 1958) - 1.1M
14. Febra din Honk Kong (1968 - 1970) - 1M
15. HIV/AIDS (1980 - prezent) - 25-35M
16. SARS (2002 - 2003) -770 morți
17. Gripa porcină (2009 - 2010) - 200.000 morți
18. MERS (2012 - prezent) - 850 morți
19. EBOLA (2014 - 2016) - 11.300 morți
20. COVID-19 (2019 - prezent) - 8.000 morți (*predicție)
ISTORIA CRIZELOR ECONOMICO-FINANCIARE
1901 - Panica din State pornită din lupta pentru controlul financiar asupra Northern Pacific Railway
1907 - o recesiune în State cu multe bănci închise
1920-1921 - criza economică din State după Primul Război Mondial
1929 - Crash-ul de pe Wall Street
1929-1939 - Marea Criză economică
1970s - Criza de energie
1973-1975 - Cea de-a doua criză bancară din UK
1970-1980 - Criza din America Latină
1980s - Recesiunea care s-a întins tot deceniul
1987 - Lunea Neagră
1986-1995 - ''Savings and loan Crisis'' din State
1990 - Recesiunea de la începutul nailor '90
1997 - Criza financiară din Asia
1998 - Criza financiară din Rusia
2000s- Recesiunea de la începutul mileniului 3
2007-2009 - Criza financiară
2010-2016 - Recesiunea și efectele târzii ale recesiunii
2009-2019 - Criza datoriei suverane europene
2014 - Criza financiară din Rusia
2015 - Crash-ul bursei chineze
2019-2020 - Criza produsă de pandemia COVID-19 și crasu-ul burselor internaționale
9 Martie 2020 - Lunea Negră
12 Martie 2020 - Joia Neagră
Am ieșit din bull market economy și vom intra în curând în anul ursului economic chinezesc. Este un moment de reașezare a piețelor, foarte multe bule s-au spart și se vor mai sparge, investitorii merg către monedele de refugiu (nu, spirtul și hârtia igienică nu sunt monede de refugiu cu simbolurile SPI și IGI, cum foarte mulți cred), alții se joacă cu crypto, hedgerii, speculanții și traderii se joacă și ei, actorii guvernamentali, cetățenii, ecologiștii, tehnocrații, futurologiștii au luptele lor specifice sau mai puțin specifice. Trăim, cu alte cuvinte, vremuri extrem de interesante asupra cărora eu aplic dictonul lui Einstein: „În mijlocul oricărei crize, se află extrem de multe oportunități“. Să profităm de ele, în mod rațional, și să așteptăm ca lucrurile și evenimentele să se așeze pe o altă pantă de creștere care, inevitabil și ciclic, va aduce o altă criză și o altă criză și o altă criză. Get used to that, folks!
37 afișare0 comentariu