• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

  • Marco Badea

Parțialul soare de astăzi, de după furtuna zdravănă de ieri

După ce aseară, acţiunile europene au închis la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni, după ce declinul semnificativ al preţului la ţiţei a adâncit temerile că ar putea urma o recesiune globală după epidemia de coronavirus (Covid-19), preţul ţiţeiului a înregistrat marţi o creştere de peste 6% pe pieţele asiatice, recuperând o parte din pierderile înregistrate luni, pe fondul speranţelor că războiul preţurilor declanşat de marii producători mondiali de petrol, Arabia Saudită şi Rusia, nu va continua.

photo source: @Ulet Ifansasti/Getty Images

The Guardian a precizat că subindicele pentru ţiţei şi gaze naturale a consemnat cea mai importantă scădere, de aproape 17%, după ce, ieri, preţul la ţiţei a avut cel mai semnificativ declin înregistrat într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991, atunci când a început primul război din Golf. Acest lucru vine în urma deciziei Arabiei Saudite de a reduce preţul oficial de vânzare al petrolului său şi a anunţării intenţiei de a-şi majora semnificativ producţia luna viitoare, ceea ce a declanşat practic un război al preţurilor exact într-un moment în care epidemia de #coronavirus afectează cererea mondială de petrol.

De unde a plecat totul? Păi Grupul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol stabilise la nivel de membri să reducă cantitatea cu 1,5 milioane de barili pe zi, ceea ce însemna o cantitate foarte mare, însă Moscova nu a fost de acord cu această tăiere suplimentară, după una operată la început de decembrie. Practic, vineri a avut o implozie a alianței dintre OPEC și Rusia, iar Moscova a refuzat să reducă producția pentru a stabiliza prețul.

Financial Times a arătat cum ruptura dintre OPEC și Rusia a reînviat temerile legate de o scădere a prețurilor petrolului asemănătoare celei din 2014, când Arabia Saudită și Rusia s-au luptat pentru cote de piață cu producătorii din SUA, care nu au participat niciodată la înțelegerile de scădere a producției. Cu alte cuvinte, statele non-OPEC, cum este Rusia, ar fi trebuit să contribuie cu 500.000 barili pe zi la reducerea totală suplimentară. Astfel că, noua înțelegere ar fi însemnat o reducere totală a producției OPEC + de 3,6 milioane barili pe zi, aproximativ 3,6% din oferta globală. De reținut că în SUA, prețul petrolului a scăzut ieri cu 27%, ajungându-se la 30 de dolari/ baril. Altfel spus, mișcarea Arabiei Saudite, s-a construit pe ideea de a redobândi controlul pieței și a pune presiune pe Mosocva.

Cu alte cuvinte, ce s-a întamplat ieri dimineață, când prețul petrolului a scăzut în tranzacțiile globale cu aproape 30% ca urmare a deciziei Arabiei Saudite de a-și crește exponențial producția de petrol pentru a lovi în producătorii din Rusia și SUA, care produc peterol de șist, se poate explica mai simplu, prin faptul că, Arabia Saudită a detonat o armă nucleară metaforică pe piața petrolieră mondială, lovind prețurile și relațiile comerciale prin decizia sa de a reduce costurile propriei mărfuri în timp ce și-a baricadat și acumulat propria producție. Astfel, notează Washington Post, piețele occidentale s-au trezit în mari convulsii, după ce indicele pan-European STOXX 600 a scăzut cu 7,4%, înregistând ieri, cea mai proastă zi de după criza financiară din 2008-2009. Ca efect, firmele europene au pierdut aproape trei miliarde de dolari din capitalizarea bursieră pe cre o aveau luna trecută, când răspândirea rapidă a epidemiei de #Coronavirus a dus la vânzări masive pe bursele din toată lumea. Business Insider evidențiază faptul că bursa norvegiană, expusă la ţiţei, a înregistrat ieri o scădere de 9,4%, ajungând la cel mai semnificativ nivel negativ din ultimii peste 30 de ani, în timp ce indicele principal FTSE - 100 al Bursei de la Londra a scăzut cu 7,7%. Totodată,, amintește CNN, acţiunile producătorilor de ţiţei BP şi Royal Dutch Shell au pierdut aproape 20% din valoare, iar firma norvegiană Panoro Energy 39%. În același timp, tot ieri, a scris USA Today, Bursa italiană a înregistrat un recul de 11,2%, după ce Guvernul de la Roma a impus restricţii de călătorie în nordul ţării, pentru a limita extinderea epidemiei, iar pe seară a anunțat că toată țara intră în carantină, Italia transformându-se astfel într-un „Wuhan al Europei”.

În conformitate cu faptul că acțiunile europene au închis ieri la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni, Banca Centrală Europeană a fost supusă la presiuni pe fondul epidemiei cu COVID-19, care a dus la prăbuşirea pieţelor financiare şi a determinat Rezerva Federală americană (Fed) să reducă dobânda de referinţă cu 0,5 puncte, după cum informează Bloomberg. Pe fondul acestui context, cei 25 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au anunțat aseară, că intenţionează să discute în mod concret la reuniunea de politică monetară din 12 martie, eventuale măsuri suplimentare de susţinere a economiei europene. Altfel spus, ziua de ieri s-ar fi tradus pe Bursă, prin faptul că, șocul ţiţeiului a intensificat temerile privind efectul epidemiei cu #COVID19 asupra economiei globale.

Totuși, după furtuna groaznică de ieri, principalele burse asiatice înregistrau scăderi modeste în această dimineață, încurajate de revenirea preţului petrolului şi de speranţa unor măsuri bugetare din partea statului pentru susţinerea economiilor afectate de coronavirus.

În jurul orei 2:00 GMT, se arată în corespondența CNBC din Tokyo, cotaţia futures a barilului de petrol Brent a crescut cu 5,59%, până la 36,28 dolari, în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,5%, până la 32,53 dolari, după ce ieri cotaţiile au înregistrat un declin de aproape 25%. Practic, ieri ne-am aflat în fața celei mai mari scăderi procentuale înregistrată într-o singură zi de preţul petrolului după data de 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul război din Golf. După ce, la debutul şedinţei de azi, Bursa de la Tokyo a înregistrat o cădere de peste 3%, ulterior indicele principal Nikkei afişa o scădere de doar 1,22%, până la 19.458,75 puncte, informează CNN. Cu alte cuvinte, Bursa japoneză a fost încurajată de o uşoară depreciere a yenului, o mişcare favorabilă pentru marii exportatori niponi. În jurul orei 2:00 GMT, un dolar american era cotat la 103,21 yeni, faţă de valoarea de 102,74 yen înregistrată aseară. Moneda japoneză s-a apreciat semnificativ ieri în raport cu dolarul american, beneficiind de statutul său de valoare de refugiu pentru investitori în situaţii de criză. De asemenea, bursele chineze au revenit pe verde la debutul şedinţei de azi, iar indicele Hang Seng al bursei de la Hong Kong înregistra o creştere de 0,98% până la 25.285,68 puncte, în timp ce în China continentală indicele compozit al bursei de la Shanghai înregistra o creştere de 0,61% până la 2.961,38 puncte, iar cel al bursei de la Shenzhen era în creştere cu 0,63%, până la 1.854,34 puncte, după cum precizează The New York Times. Investitorii din Asia au fost încurajaţi şi de noile măsuri "de amploare" pentru susţinerea economiei americane, promise ieri de preşedintele Donald Trump. La rândul său, Guvernul japonez, scrie Fortune, pregăteşte un plan de susţinere a economiei nipone iar pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să prezinte şi ea, joi, un vast pachet de măsuri anticriză pe fondul epidemiei de coronavirus, care riscă să afecteze o economie a zonei euro deja fragilizată. Cât despre implozia din OPEC și războiul pe petrol între Arabia Saudită și Rusia, analiştii nu se aşteaptă la o revenire rapidă a cotaţiilor petrolului, scrie Politico, având în vedere că epidemia de coronavirus reduce cererea.

Vox subliniează că acţiunile companiilor petroliere au căzut şi ele ca urmare a haosului bursier, iar producătorii de petrol de şist au început să reducă cheltuielile în aşteptarea unor venituri mai mici. Astfel, Acţiunile Exxon Mobile au înregistrat o pierdere de 12%, cea mai mare scădere procentuală de după luna octombrie 2008, în mijlocul crizei financiare mondiale, iar acţiunile Chevron au scăzut cu peste 15%, cea mai mare cădere de după lunea neagră din octombrie 1987. De reținut că Agenţia Internaţională a Energiei a avertizat ieri, potrivit Forbes, că cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009, în condiţiile în care activitatea economică mondială va stagna din cauza coronavirusului. Conform celor mai recente estimări ale IEA publicate luni, cererea mondială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual. IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuşi să ţină sub control răspândirea coronvirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar şi cu 730.000 de barili pe zi comparativ cu 2019. În altă ordine de idei, dacă ne uităm la situaţia în care se află industria petrolieră, cu preţurile sale de aproximativ 30 de dolari, care nu sunt profitabile, avem în față realitatea conform căreia, Arabia Saudită şi alţi producători din Orientul Mijlociu se confruntă cu constrângeri bugetare. Astfel, Rusia are nevoie de fonduri, iar petrolul de şist trebuie să ajungă la o cotaţie de 50 de dolari per baril ca să mai fie rentabil. Dacă punem laolaltă toate aceste elemente înseamnă că cei care se războiesc acum și vor să-și declare supremația pe această piață a aurului negru, prin strategia pământului pârjolit, trebuie să ajungă la un acord. Altfel, intră în gard întreaga economie mondială.

14 afișare