• Marco Badea

Nicio țară nu protejează viitorul copiilor săi - analiză pe raportul realizat de OMS și UNICEF

Astăzi, prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet, a publicat un raport prin care se precizează că schimbările climatice, emisiile de dioxid de carbon, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice și tutunul, ar fi principalele „amenințări imediate” la sănătatea copiilor de pretutindeni, iar Organizația Mondială a Sănătății aertizează că nicio țară nu își protejează viitorul de o manieră satisfăcătoare. De reținut că România se află în jumătatea de jos a clasamentului, în urma tuturor țărilor din Europa, în ceea ce privește protejarea copiilor de amenințările contemporanului.

photo source: https://workingdaddy.co.uk/2016/04/29/have-you-secured-your-childrens-future/

The Guardian notează că progrese care au fost realizate în cursul ultimilor 20 de ani în privința sănătății copiilor și a adolescenților sunt semnificative, însă acestea au ajuns în contemporan într-un punct mort, iar substanța lor e chiar amenințată pe termen lung. Totodată, ca să explice acest fenomen, The Lancet a adunat un grup de 40 de experți independenți în domeniul sănătății infantile din lumea întreagă, convocați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF, în scopul de a realiza un nou indice care măsoară posibilitatea copiilor de a se dezvolta, plecând de la datele din 180 de țări și targhetând indicatorii ce privesc mortalitatea, starea de sănătate, de nutriție sau de educație.

Deloc surprinzător, The Local Norway precizează că țările bogate sunt în top, Norvegia ocupând prima poziție, find urmată de Coreea de Sud, Țările de Jos și Franța. În contrapondere, la coada clasamentului se află țări din Africa subsahariană, precum Republica Centrafricană, Ciad, Somalia sau Niger, unde deficiențele privind viitorul copiilor sunt enorme!

În altă ordine de idei, raportul publicat de The Lancet, mai subliniează, printre multe altele, că România se află în a doua jumătate a Indexului prosperității copiilor la nivel global, în urma tuturor celorlalte țări din Europa, dar fiind depășită și de numeroase state din Africa și Asia.

ABC News evidențiază faptul că autorii raportului, intitulat „Un viitor pentru copiii lumii?”, avertizează în legătură cu măsurile de dezvoltare durabilă din acest clasament, precum evoluția emisiilor de CO2 sau inegalitatea veniturilor, și subliniază că, deși multe țări cu venit ridicat au un scor foarte bun la indicele de prosperitate, ele sunt aproape de coada clasamentului în privința contribuției la sustenabilitatea ecologică. În același timp, în ceea ce privește țările cele mai sărace, dacă emisiile lor de gaze cu efect de seră sunt printre cele mai mici, cele mai multe sunt expuse celor mai severe efecte ale schimbărilor climatice rapide.

Deutsche Welle mai scrie că pe fondul practicilor comerciale nocive, doar nouă țări, de la Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Republica Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și până la Vietnam, sunt în măsură să atingă obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pe cap de locuitor stabilite pentru anul 2030 potrivit Acordului climatic semnat în 2015 la Paris, acestea situându-se totodată în primele 70 de locuri ale indexului privind posibilitatea de dezvoltare a copiilor.

Citată de CNN, Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande și co-președinte al Comisiei de experți convocate de OMS și UNICEF, a spus că „statele trebuie să își reconsidere abordarea în ceea ce privește sănătatea copiilor și adolescenților, nu având având grijă de ei astăzi, ci protejând lumea pe care o vor moșteni”. BBC News mai arată că între riscurile cele mai mari asupra sănătății generațiilor viitoarele, raportul pune pe primul loc poluarea aerului și intensificarea amenințărilor climatice, totodată expunându-se și faptul că dacă încălzirea globală va depăși 4 grade Celsius până în anul 2100, așa cum sunt proiecțiile actuale, acest lucru va avea consecințe sanitare dezastruoase pentru copii, din cauza creșterii nivelului oceanelor, valurilor de căldură, proliferării unor boli precum malaria și febra Dengue, precum și a malnutriției.

Experții reclamă de asemenea, potrivit USNews, practicile comerciale nocive pentru sănătatea copiilor, care sunt expuși la marketingul tot mai abundent și înșelător al mărcilor de alimente ultraprocesate, băuturi cu zahăr, alcool, țigări electronice și tutun, fără să se indice și dependența ori consecințele care vin la pachet cu consumul acestor produse.

The Australian mai consemnează și că autoreglementarea industriilor nu funcționează în acest context, iar expunerea la reclamele pentru alcool în timpul competițiilor sportive și explozia cazurilor de obezitate la copii și adolescenți, dăunează grav, crescând de 11 ori între 1975 și 2016.

De asemenea, experții solicită guvernelor naționale să-și înăsprească reglementările în acest domeniu, aceștia recomandând și să abordeze problema emisiilor de CO2 cu cea mai mare urgență pentru a se asigura că copiii au un viitor pe această planetă. Pe fond, ar trebui să țină cont mai des de vocea celor mai tineri în deciziile politice și să se evalueze sistematic efectele acestor decizii asupra sănătății copiilor.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier