• Marco Badea

Monopolul BĂIEȚILOR DEȘTEPȚI din agricultură "este" constituțional

#RepublicaFantasticăRomânia: Curtea Constituţională a României a respins ieri sesizarea PNL şi USR privind legea inițiată de PSD, care prevede impunerea unor interdicții și impozite uriașe pentru tranzacțiile cu terenuri agricole. În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea respectivă este constituţională în raport cu criticile formulate.

photo source: cursdeguvernare.ro

La începutul lunii trecute am scris și eu despre această lege făcută aproape pe persoană fizică în 2018 de deputatul PSD, Alexandru Stănescu, fratele baronului de Olt, Paul Stănescu, care deține zeci de hectare de teren agricol și este acționar majoritar, împreună cu familia sa, la Agromec Bucinișu, o mare exploatare agricolă din Olt.

Pe fond, după ce legea a trecut de Senat în mai 2018 și de Camera Deputaților pe 3 iunie 2020, PNL și USR au atacat-o la CCR. Potrivit celor două partide, legea ar prezenta elemente de neconstituționalitate deoarece instituie obligația românilor deținători de terenuri de a se adresa cu prioritate anumitor latifundiari, mai exact celor care au societăți de exploatație agricolă de cel puțin cinci ani in zona agricolă respectivă. De asemenea, au mai subliniat PNL și USR, legea încalcă principiul proporționalității, întrucât restrânge nejustificat dreptul de proprietate, fără a exista vreo cauză de catastrofă socială sau de calamitate naturală pentru a fi aplicabilă dispoziția art.53 din Constituție.

Totodată, PNL și USR au mai atras atenția faptului că legea impune o dublă impozitare asupra sumelor obținute de cetățenii care își vând un teren în mai putin de 8 ani de la dobândire, situație aplicabilă inclusiv în cazul în care terenul a fost dobândit prin moștenire, ceea ce afectează implicit dreptul fundamental la dobândirea unei moșteniri prevăzut de Constituție. În același timp, sesizarea a mai indicat că legea afectează libera circulație a terenurilor, lucru care va duce la scăderea valorii de piață a acestora, putând fi astfel cumpărate mai ieftin de marii latifundiari.

Astfel, din voleu, fermierilor români li s-ar acorda ocazia de a avea monopol pe cumpărarea de terenuri agricole, pentru că propunerea legislativă inițiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu, prevede că, dacă cei care care au drept de preempțiune pentru cumpărarea unui teren agricol scos la vânzare de proprietar (rude, arendași, vecini, tineri fermieri) nu își exercită dreptul de preempțiune, atunci terenul respectiv nu poate fi cumpărat decât de alți fermieri cu activitate în România. Cele mai importante prevederi ale legii:

  • (1) În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

  • a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;

  • b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;

  • c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.”

  • (2) În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

  • a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;

  • b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

  • c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

  • d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

  • e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

  • (3) În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, potențialii cumpărători pot depune la primărie un dosar care să cuprindă documentele doveditoare privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și (2), în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare, prevăzut la art. 6 alin. (2).

  • (4) Documentele doveditoare privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și (2), se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

  • (5) În cazul neexercitării dreptului de preempțiune, dacă niciunul dintre potențialii cumpărători, în termenul legal, nu îndeplinește condițiile pentru a putea cumpăra terenul agricol situat în extravilan, înstrăinarea acestuia prin vânzare se poate face către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prezentei legi.

  • (1) Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

  • (2) În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă.

  • Același regim le este aplicat și firmelor - dacă nu au activat în România în ultimii cinci ani și nu au sediul social în țară de tot atâta timp, nu pot cumpăra teren agricol.

Practic, legea votată în iunie de Parlament interzice cetățenilor români și străini care nu sunt fermieri cu activitate în România în ultimii cinci ani să cumpere terenuri agricole. Mai mult, legea ar obliga un proprietar care vinde un teren agricol mai devreme de 8 ani după ce l-a cumpărat, să plătească un impozit de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, ceea ce ar reprezenta un impozit uriaș, fără precedent în România.

Acum legea merge la Cotoceni, iar dacă Președintele o va semna și aceasta ar intra în vigoare, doar fermierii români actuali vor mai putea cumpăra terenuri agricole în România. Practic, legea ar face imposibil ca un român să un cetățean străin care nu are afaceri în agricultură să mai poată deveni proprietar de teren și fermier. Mai corect spus: se restrânge piața pentru băieții deștepți cu afaceri în domeniu.     BONUS din aceași categorie: Tot ieri, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională a României, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvern şi a constatat că Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituţională, în ansamblul său.

108 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier