• Alexandru Marin

Fetișul dezvoltării


Sursă: https://spotlightenglish.com/listen/the-true-unicorn

O definiție a omului modern


Hmm...


„Cel/cea care cumpără lucruri de care nu are nevoie, cu bani pe care nu îi are, pentru a impresiona oameni care nu îi plac.“ (Clive Hamilton - „Fetișul dezvoltării“)


Voilà!

Discrepanța dintre „nevoie“ și „dorință“, despre asta mi-am propus să vorbesc în continuarea postării de dimineață despre realitate vs. percepție.

📌Orice sistem (economic, democratic, social etc.) este conceput pentru a funcționa în perioade de pace relativă. Cu alte cuvinte, el este optim cât timp apele sunt liniștite și nu are pregătite scenarii alternative pentru amortizarea unor potențiale crize.

📌Haideți să ne gândim cum arată un individ care se dezvoltă într-un astfel de sistem? Este o copie fidelă a sistemului. Se descurcă doar în timp de pace și nu are instrumentele necesare pentru a gestiona situațiile dificile. De ce? Prin simplu fapt că nu îl învață nimeni asta, nu are motivația necesară pentru a învăța singur și pentru că e pace, de ce s-ar gândi la lebede negre. Să fie optimist, nu, și să consume, nu asta îl învață sistemul?

📌Acest individ, ajunge pe termen lung să facă o confuzie fatală între nevoie și dorință. Spun fatală pentru că el nu doar că nu este capabil să le distingă pe cele două terminologic, dar nici nu vede potențialul de excludere între cele două la nivel acțional. Atfel, pentru el/ea, a-și satisface o nevoie sau o dorință reprezintă același lucru.

📌Nevoia ține de factorii igienici. Fără satisfacerea ei, calitatea vieții nu poate fi aceeași (vezi piramida lui Maslow).

📌Dorința, pe de altă parte, ține de doi factori: a. endogeni - stimulii interni (ajung să îmi doresc ceva pentru că eu cred că am nevoie); b. exogeni - stimulii externi (ajung să îmi doresc ceva pentru că alții îmi spun că am nevoie);

📌Dorința dacă nu este internă, și de cele mai multe ori nu este, ajunge să fie stimulată de alții. Și aici intervin mecanismele și procesele de PR, advertising, mass communication, propagandă, persuasiune etc.

📌Marea surpriză este că atunci când înțelegem distincția fundamentală dintre nevoie și dorință, ne dăm seama că putem facem mai mult cu mai puțin, că putem trăi mai bine cu mai puțin, că putem să devenim mai mult cu mai puțin. Altfel spus, îmbrățișăm minimalismul rațional și nu consumerismul impulsiv.

📌Știm bine că oamenii cumpără lucruri inutile pentru că încearcă să umple un gol din interiorul lor, însă indiferent câte lucruri vor cumpăra, o să constate că nu devin mai fericiți sau mai altfel. Continui să cauți, să cumperi și această iluzie a împlinirii nu va fi satisfăcută. Procesul împlinirii este mult mai complex decât pare.

📌Suprapunerea dintre pre-criza economică și cea epidemiologică va sparge efectul de bulă care se crease în jurul multor business-uri, indivizi și domenii care amestecau cu nonșalanță dorințele și nevoile consumatorilor într-un cadraj consumerist excepțional. Adio! S-a dus și efectul ăsta de bulă. Îl așteptăm pe următorul. Întrebarea cu care rămânem este: ce punem în loc?

0 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier