• Marco Badea

Europa și secunda de unitate în diversitate

Bună dimineaţa tuturor! Avem un acord. Am reuşit! Europa este puternică, Europa este unită!„ - așa a anunțat în această dimineață Charles Michel, președintele Consiliului European, că șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent în această dimineață, după patru zile de tratative maraton și o noapte grea de negocieri care a încheiat la ora 6:30 (ora locală din Bruxelles), unul dintre cele mai lungi summituri ale UE din istorie. Practic, după calculele făcute de echipa de presă a Consiliului, mai trebuiau cica 20 minute pentru ca acest summit să depășească summitul de acum două decenii, în care s-a negociat prevederile tratatului de la Nice. Totuși, dacă punem la socoteală și declarațiile de presă care au durat aproximativ o jumătate de oră, putem spune că da, tocmai s-a terminat cel mai lung summit din istoria Uniunii Europene. 🇪🇺

photo source: @Arnd Wiegmann/Reuters

Pe fond, liderii europeni au ajuns la un acord pe un pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro și un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, în valoare de de 1.074 de miliarde de euro. Totodată, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept. De reținut că fondul de redresare al UE va fi compus din 390 de miliarde de euro sub formă de subvenții și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Ce-i drept, a fost, în final, un compromis între viziunea statelor „zgârcite” ale UE (Austria, Olanda, Danemarca, Suedia şi Finlanda) și celelalte țări, în frunte cu Germania și Franța, care voiau 500 de miliarde de euro pentru subvenții, iar restul pentru împrumuturi. Altfel spus, ultima propunere a lui Charles Michel a fost cea care a salvat Europa de la un eșec cu răsunet în plan global, în eventualitatea unui summit încheiat fără un acord. Trebuie precizat, după cum notează și POLITICO Europe, că dincolo de beneficiile de care vor dispune statele membre din fondul de recuperare economică Next Generation EU propus de Comisia Europeană, această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale, din care fac parte Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite. Cu alte cuvinte, facilitatea pentru redresare și reziliență, care reprezintă nucleul acestui fond de relansare, va fi compusă din 312,5 miliarde de euro în granturi și toate cele 360 de miliarde de euro în credite. Pe scurt: Olanda și Austria obțin o reducere de 110 miliarde de euro față de propunerea inițială franco-germană, iar Mark Rutte și Sebastian Kurz câștigă negocierile cu Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Totuși sunt și ajustări importante. Spre exemplu, inițiativa REACT-EU, care va primi o alocare cu 2,5 miliarde de euro mai puțin, ajungând la un total de doar 47,5 miliarde de euro. De asemenea, se reduce și fondul pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, programul de cercetare Horizon Europe pierde 8,5 miliarde de euro, iar programul de sănătate EU4Health suferă o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde de euro.

Mai trebuie subliniat că fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din fondul de recuperare economică Next Generation EU și de 75,9 miliarde de euro din viitorul Cadru Financiar Multianual. Noua propunere a lui Charles Michel pentru programul Digital Europe va consta într-o finanțare de doar 6,8 miliarde de euro, care va suporta calculul, inteligența artificială și securitatea cibernetică de înaltă performanță, în ciuda apelurilor din partea industriei tehnologice europene din ultimele săptămâni de a avea un buget mai ambițios pentru a concura cu China și SUA. Această hotărâre finală de alocare nu se mulează tocmai pe viziunea Executivului comunitar, care în 10 iulie sugera o finanțare de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Photo source: https://twitter.com/EUCouncilPress

După cum transmite și platforma Calea Europeană, documentul aprobat de liderii UE mai conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE. Totodată, propunerea care a înfăptuit acordul a redus la jumătate, de la 15 la 7,5 miliarde de euro, fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul fondului de recuperare economică Next Generation EU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. Se certifică faptul că toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027. Viktor Orban nu a plecat cu mâna goală acasă, întrucât, privind potențialele deficiențe ale statului de drept, un nou alineat a fost adăugat în propunerea lui Charles Michel pentru a facilita un acord din partea Ungariei și Poloniei, țări împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul încălcării valorilor fundamentale.

La fel ca în propunerea anterioară a lui Michel, noul document afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”. Cu toate acestea, a fost adăugată prevederea că “acest proces ar trebui să respecte principiile obiectivității, nediscriminării și tratamentului egal între statele membre și ar trebui să se desfășoare pe o abordare non-partiană și bazată pe dovezi”. Iar în ceea ce privește resurse proprii ale bugetului blocului comunitar, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Acestea vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021. Aprobarea planului a adus o răsuflare ușurată la Paris și la Berlin și o victorie personală pentru cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron, care au construit o relație de lucru foarte strânsă în aceste luni de criză.

Macron a salutat pachetul final apobat de Consiliul European și a precizat că este „o schimbare istorică a Europei noastre și a zonei euro.” La rândul său, cancelarul Merkel a spus că este „foarte fericită” ca s-a ajuns la un acord final, însă a ținut să preizeze că "nu a fost ușor, având în vedere că am avut nevoie de atâtea zile. De asemenea, s-a văzut că venim din direcții diferite. Cu toate acestea, ceea ce contează acum pentru mine este că am ajuns la un punct comun și suntem cu toții convinși de ceea ce am decis". La modul cel mai concret, acest acord reprezintă o demonstrație extrem de simbolică de solidaritate europeană, ca răspuns la șocul pandemic oferit de COVID-19 și derivatul economic, oferind în acest fel o schimbare de imagine în bine a instituțiilor UE și a statelor membre, după ce inițial, reacția nu a fost unitară, ci individuală, guvernele bloului comunitar panicâdu-se și închizând frontierele și interzizând exporturile de materiale medicale de urgență. Giuseppe Conte, prim-ministrul Italiei, țara care se numără printre beneficiarii cei mai mari ai acestui plan de redresare economică, după ce Italia a fos lovită atât de criza sanitară, cât și de criza economică, a salutat acordul, spunând că este un moment itoric pentru Europa și precizând că s-a aprobat un plan ambițios de recuperare, adecvat nevoilor cu care se confruntă Europa în aceste ceasuri, ceea ce le va permite statelor să fie mai puternice și eficiente.

De cealaltă parte, frugalii, care au câștigat câteva concesii mari în cadrul acordului final, au declarat ,prin vocea cancelarului austriac Sebastian Kurz, că acordul a fost un „rezultat bun” pentru UE și Austria. Pe aceeași logiă, Mark Rutte, liderul Olandei și omul chie al acestor negocieri, a fost mai puțin efuziv decât ceilalți lideri europeni, optând să nu eticheteze acordul drept „istoric”. Rutte a lăudat modelul acordului final, care oferă Olandei (sau oricărei țări) posibilitatea de a declanșa o „frână de urgență” în privința plăților, dacă consideră că un guvern nu și-a îndeplinit promisiunile de reformă. În același timp, liderii au convenit să crească taxele vamale, iar țările să le poată păstra pentru propriile bugete, asta reprezentând un avantaj pentru Olanda, având în vedere că aceasta beneiciază de porturile sale uriașe.   Pentru România, veștile sunt foarte bune. Președintele Klaus Iohannis a declarat în această dimineață la Bruxelles, la finalul Consiliului European care a început vineri, că România va primi în total 79,9 miliarde de euro din planul de recuperare de 750 de miliarde euro și bugetul multianual 2021 – 2027 al UE, în valoare de 1.074 de miliarde de euro. Șeful statului a precizat că banii vor fi folosiți pentru a reface infrastructura, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Pe fond, suma obținută de România în urma negocierilor de patru zile de la Bruxelles este mai mult decât dublul celei alocate inițial, înaintea summitului, de 33 de miliarde de euro. Totuși, experiența ne-a învățat că-i drum lung până când vorbele ajung să se transforme în fapte. În aceste condiții, pentru ca acești bani să nu fie un alt eșec istoric pe care îl vom rata, e vital ca la următoarele alegeri să mergem și să votăm cât mai aproape de creier și cât mai departe de burtă și de buzunar. Scopul e ca în următorii ani să avem o clasă politică competentă, care să folosească acești bani în mod corect, calculat, eficient, transparent și pentru interesul public, nu pentru partid și rețelele personale de influență și de business. În altă ordine de idei, după patru zile şi nopţi lungi de negociere, care au însumat 90 de ore, s-a ajuns la acea capacitate de compromis și toate eforturile au meritat, după cum a declarat chiar Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier