• Marco Badea

Cum arată economia globală după primele 6 luni ale lui 2020

Cea mai mare economie a lumii și cea mai mare economie europeană au prezentat ieri cifrele de scădere economică din trimestrul al doilea, al acestui an. Pe fond, căderea este mai mică decât estimările inițiale, dar cifrele sunt totuși răvășitoare și au un impact enorm în ceea ce înseamnă redesarea post-pandemie. Altfel spus, Departamentul american al Comerţului a anunțat că economia SUA a înregistrat în trimestrul doi din 2020 cel mai sever declin de la Marea Recesiune, urmările fiind rezultatul colapsului cheltuielilor gospodăriilor şi a investiţiilor companiilor, în timpul pandemiei de coronavirus.

photo source: bbc.com/news/business

Potrivit datelor ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, PIB-ul SUA a scăzut în ritm anual cu 32,9% în perioada aprilie-iunie 2020, cea mai semnificativă scădere de când Departamentul Comerţului a început publicarea datelor, în 1947. Pe fond, scăderea PIB-ului este mai mult decât triplă faţă de precedentul declin record, de 10%, înregistrat în trimestrul doi din 1958. În primul trimestru din acest an, PIB-ul SUA a scăzut în ritm anual cu 5%. Totodată, comparativ cu perioada ianuarie - martie 2020, economia americană s-a contractat cu 10% în trimestrul doi din 2020. The Guardian notează că cea mai pronunţată scădere a activităţii economice a fost în aprilie, după ce la mijlocul lunii martie au început să se închidă, printre altele, restaurantele, barurile şi fabricile, pentru stoparea răspândirii pandemiei. Deşi activitatea a început să se redreseze în mai, avansul a fost lent din cauza apariţiei unui nou val de infecţii, în special în regiunile dens populate din sud şi vest, unde s-au reintrodus anumite restricţii. Acestea au temperat speranţele unei redresări rapide în trimestrul trei din 2020. În același timp, tot ieri, Germania, cea a mai mare economie europeană, a anunțat o scădere economică cu 10%, față de trimestrul precedent, cel mai mare declin din ultimii 50 de ani, adică de la criza prețului petrolului din anii 1970. În termeni anuali, scăderea ajunge la 11,7%. Trebuie spăus că cel mai sever declin anual al economiei germane, de 7,9%, fusese raportat în trimestrul doi din 2009, în perioada de vârf a crizei financiare globale. Pe fond, cu excepția cheltuielilor statului, toți indicatorii economici au avut reduceri importante: exporturile și importurile au scăzut, consumul gospodăriilor populației la fel, iar investițiile companiilor s-au redus. Indicatorul puternic e dat de faptul că rata șomajului a crescut de la 3,8% la 4,2%, ceea ce a însemnat pierderea a aproximativ 200.000 de locuri de muncă. Experții citați de NPR, cred, însă, că, din nou, „modelul Kurzarbeit”, programul de muncă flexibilă, a salvat o parte din joburile din Germania, ca și cu ocazia altor crize. Analiștii ING Bank arată că 6,7 milioane de germani lucrează în acest regim de muncă flexibilă. De reținut că luna trecută, Bundesbank a previzionat că economia Germaniei se va contracta cu 7,1% în 2020, apoi va creşte cu 3,2% în 2021 şi cu 3,8% în 2022, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat un plan de stimulare de 130 de miliarde de euro pentru perioada 2020 - 2021, care include subvenții pentru cumpărarea de autovehicule, amânări ale obligațiilor fiscale sau reducerea TVA pe o perioadă limitată de timp. Acest program se adaugă imensului plan de peste 1.000 de miliarde de euro pus în aplicare în martie, în perioada de vârf a pandemiei, şi care prevede ajutoare pentru firme şi împrumuturi garantate de stat în valoare de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, estimările Bundesbank sunt în linie cu cele ale analiştilor şi ale Guvernului de la Berlin, care se aşteaptă în acest an la un declin al PIB-ului între 6% şi 7%. Iar în privința industriei auto germană, trebuie subliniat că cele două firme fanion, Volkswagem și Daimler Benz, se confruntă cu mari probleme. Compania Volkswagen, de exemplu, a anunțat ieri o pierdere de 1,4 miliarde euro, în primul semestru, și o scădere a cifrei de afaceri cu 23%, față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, cel mai mare producător auto european a avertizat că în 2020 vânzările vor scădea semnificativ faţă de nivelul din 2019, chiar dacă pe plan global se observă o redresare a livrărilor, după atenuarea restricţiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei. Volkswagen se aşteaptă în 2020 la un rezultat operaţional mult mai redus faţă de 2019, deşi în teritoriu pozitiv.


Forbes atrage atenția că în primele şase luni din 2020, Volkswagen a înregistrat pierderi înainte de taxe de 1,4 miliarde de euro, faţă de un profit înainte de taxe de 9,6 miliarde de euro în primul semestru din 2019. Mai precis, veniturile au scăzut până la cifra de 96 de miliarde de euro. Iar aici sunt incluse toate cele 12 mărci care fac parte din portofoliul grupului Volkswagen: automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania. Dacă punem un focus pe Franța, acolo situația nu e deloc liniștitoare. Astfel, bilanțul financiar pentru ultimele şase luni ale marilor societăţi din Franţa este unul roșu. Constructorul de automobile francez Renault a înregistrat în primul semestru cea mai mare pierdere din istoria sa, de 7,3 miliarde de euro, pe fondul crizei sanitare. Pe ansamblul lui 2019, compania pierduse deja peste 140 de milioane de euro, prima pierdere în 10 ani. Iar pentru că situația a devenit destul de gravă, la finele lui mai 2020, Renault anunţase deja că închide 15.000 de locuri de muncă în lume. Totodată, constructorul de avioane Airbus a pierdut 1,9 miliade de euro în primul semestru, compania petrolieră Total a înregistrat în al doilea trimestru prima sa pierdere netă din 2015 încoace, de 8,4 miliarde de dolari, comparativ cu un profit de 2,8 miliarde de dolari înregistrat în 2019.

Plus de asta, jurnaliștii de la Deutsche Welle scriu că cifra de afaceri a grupului alimentar Danone a scăzut cu 8 % în al doilea trimestru, iar furnizorul de electricitate EDF, a pierdut în primul semstru 700 de milioane de euro. La rândul său, gigantul Royal Dutch Shell anunţă o pierdere de 18,1 miliarde de dolari în cel de-al doilea trimestru, iar gigantul siderurgic ArcelorMittal acesta a înregistrat o pierdere de aproape 560 de milioane de dolari în al doilea trimestru, o scădere de 43% pentru ultimul an, pe fondul scăderii cererii de oţel. În privința companiilor aeriene, multe dintre ele au anulat comenzile, în urma reducerii cererii pentru transportul aerian de pasageri, ca efect al pandemiei. Mulţi operatori aerieni au fost aproape de faliment şi au avut nevoie de ajutor pentru a supravieţui. Printre cei loviți puternic se numără compania americană Boeing, care a anunţat că va reduce producţia modelelor sale de vârf 787 şi 777 şi va întârzia planurile privind avionul de pasageri 737 MAX, după ce a raportat pierderi trimestriale mai mari decât se estima, în contextul efectelor negative ale pandemiei de COVID-19. Azi, Franța și restul statelor Uniunii Europene sunt așteptate să publice prima estimare de evoluție a PIB, în trimestrul al doilea. Dar, raportările financiare ale companiilor nu sunt deloc încurajatoare. Cu toate acestea, în pofida scăderilor istorice din trimestrul al doilea, există așteptări că economiile mari vor începe revenirea, chiar din trimestrul al treilea al anului. Bineînțeles, dacă situația sanitară nu se va deteriora grav.

71 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier