• Marco Badea

Competiția geopolitică se mută în spațiul cosmic

Pentru că în noua eră a competiției strategice, spațiul este considerat domeniu operațional, alături de cel terestru, maritim, aerian și cibernetic, lupta pentru supremația geopolitică a acestui deceniu va include și dimensiunea spațială, ascuțind astfel orgoliul marilor puteri. După ce Donald Trump, direct de la Kennedy Space Center din Florida, a spus că "nu poți să fii numărul unu pe Pământ, dacă ești numărul doi în spațiu", astăzi, Rusia, prin agenţia spaţială rusă Roskosmos, a reacţionat faţă de lansarea reuşită a misiunii Demo-2 de către compania americană privată Space X, spre Staţia Spaţială Internaţională, spunând că SUA nu este singura țară care poate să trimită oameni în spaţiu și promiţând totodată să testeze două noi rachete în 2020 şi să-şi reia programul de explorare a Lunii în 2021.

photo source: https://www.space.com

De reținut că NASA, adică SUA, depindea din 2011 de Roskosmos, adică Rusia, pentru a trimite astronauţi spre Staţia Spaţială Internaţională la bordul capsulelor ruseşti Soyuz. De azi, monopol rusesc de nouă ani asupra zborurilor cu echipaj uman cu destinaţia ISS s-a terminat.

Ei bine, având acest având de un deceniu înainte, purtătorul de cuvânt al Roskosmos, Vladimir Ustimenko, a scris pe twitter: "Nu am înţeles isteria declanşată de lansarea reuşită a capsulei Crew Dragon", adăugând că "ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de mult timp s-a întâmplat", făcând astfel aluzie la un precedent eşec al SpaceX în 2014, în urma căruia şeful Agenţiei spaţiale ruse, Dmitri Rogozin, sugerase SUA să-şi cumpere o trambulină. La 6 ani distanță de la acel moment, Elon Musk i-a răspuns azi lui Rogozin în cadrul unei conferinţe de presă, alături de şeful NASA, spunând că: "Trambulina funcţionează!".

În altă ordine de idei, SUA avea nevoie să înceapă să joace din nou acoperit la acestă masă a exporării spațiului, după ce în 2018, o companie chineză privată a lansat în spaţiu o rachetă suborbitală. Racheta SQX-1Z, care aparținea iSpace, o companie privată constructoare de rachete, al cărei sediu se află în Beijing, la vremea aceea a transportat la bordul ei trei CubeSats, adică sateliţi miniaturali, creaţi pentru două companii comerciale chineze. Pe fond, capitalul politic investit de administrația Trump în politica spațială, inclusiv prin crearea unui comandament și a unei Forțe a Spațiului drept a 6-a ramură a Armatei SUA, trebuia tradus în practică, mai ales că Donald Trump a spus că SUA trebuie să pună din nou piciorul pe Lună în 2024, la 55 de ani de la prima aselenizare umană și faimosul pas mare pentru omenire realizat de Neil Armstrong.

În același context, în care Rusia sublinia zilele trecute că în urmatorii 10 ani se gândește să construiască o nouă stație spațială, dar nu s-a decis "dacă va fi națională sau internațională" și în care China vrea să-și construiască propria stație spațială până în 2022, e important de văzut dacă blocul comunitar al UE va menține ambițiile pe care le-a afișat în domeniul explorării spațiului cosmic. Aici trebuie să existe o strategie comună și un plan concret, nu doar declarații frumoase, dar lipsite de substanță.

Politica celor mari va ține cont de cât de important și prezent ești în spațiu. Marile puteri care vor fi prezente acolo, vor calibra drumul omenirii în viitor.

52 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier