• Marin C. Alexandru

Economia și salarizarea paralelă

Actualizată în: Ian. 11


România nu se află în zona euro și, probabil, nici nu va intra prea curând. Cu toate acestea, majoritatea bunurilor și serviciilor din economia românească au prețul de vânzare format după logica economică a Eurozonei, dar exprimat în lei. Acest lucru este perfect normal, având în vedere multiplii factori financiaro-economici ai globalizării, europenizării și regionalizării la care este supusă țara noastră. Dacă până aici lucrurile sunt relativ clare, nu atât de clar este modul în care sunt formate salariile angajaților din RO. De ce? Pentru că salariile primite de aceștia, referindu-ne aici, evident, la salariul minim si mediu, nu pot ține pasul cu dezvoltările din această economie dublă. O economie dublă în care salariile sunt plătite în lei, reflectând nivelul dezvoltării economiei locale, iar prețurile produselor&serviciilor sunt construite fără a ține cont de conversia leu-euro. Cu alte cuvinte ești plătit ca David, dar cumperi produse la prețul impus de Goliat.

Într-o economie duală cu o salarizare paralelă este extrem de dificil ca nevoile de emancipare ale oamenilor să fie satisfăcute. Nevoile de emancipare sunt foarte diferite față de cele de bază sau, să mă exprim mai clar, cele de subzistență.

În 2019, în Uniunea Europeană, pe baza cifrelor furnizate de Eurostat, au putut fi distinse 3 tipuri de salarii minime brute în funcție de regiune:

  • Statele din est (<600 euro): Bulgaria (286 euro), Letonia (430 de euro), România (446 euro), Ungaria (464 euro), Croaţia (506 euro), Cehia (519 euro), Slovacia (520 euro), Polonia (523 euro), Estonia (540 euro) şi Lituania (555 euro).

  • Statele din sud (650 – 1.000 euro): Grecia (684 euro), Portugalia (700 euro), Malta (762 euro), Slovenia (887 euro) şi Spania (1.050 euro).

  • Statele din nord-vest (>1.450 euro): Marea Britanie (1.453 euro), Franţa (1.521 euro), Germania (1.557 euro), Belgia (1.594 euro), Olanda (1.616 euro), Irlanda (1.656 euro) şi Luxemburg (2.071 euro).

Media generală a salariului minim în UE este, așadar, 872 euro (cu 15 țări, printre care și România, sub medie).

La începutul lunii ianuarie 2019, Comisia de Insolvență la Nivel Central a publicat în Monitorul Oficial decizia prin care se instituie valoarea coșului minim lunar al unei familii – 2.100 de lei (437,5 euro), dacă locuiește în mediul rural, şi la 2.600 lei (541,6 euro), dacă locuiește la oraș. Altfel spus, o familie din mediul rural, cu doi copii și ambii părinți care lucrează, cheltuie unul din salariile obținute numai pe nevoile de bază, rămânând un alt salariu minim pentru a investi în alte nevoi superioare. Oricum am calcula, această sumă este insuficientă pentru o emancipare sustenabilă a membrilor acestei familii. Situația nu diferă cu mult nici în mediul urban, unde cei care, să presupunem, că încasează două salarii minime lunar resimt o presiune semnificativ mai mare din cauza nivelului de trai mai ridicat de la oraș.

Media generală a salariului mediu în UE este de 1.644 de euro (cu 14 țări, printre care și România, sub media europeană).

Mai jos pot fi analizate salariile nete minim și mediu din țările UE (toate salariile sunt exprimate în euro):

Luxemburg – 1700 – 3,500 Danemarca – 1600 – 3,350 Suedia – 1550 – 2,650 Finlanda – 1500 – 2,500 Irlanda – 1500 – 2,750 Olanda – 1430 – 2,200 Franța – 1350 – 2,250 Marea Britanie – 1250 – 2,600 Belgia – 1215 – 2,150 Germania – 1150 – 2,350 Austria – 1,050 – 2,300 Spania – 1000 – 1,800 Italia – 900 – 1,825 Cipru – 800 – 1,750 Portugalia – 700 – 1,000 Grecia – 680 – 900 Slovenia – 670 – 1,200 Malta – 570 – 1,021 Estonia – 520 – 1,180 Slovacia – 450 – 1,000 Cehia – 430 – 925 Croația – 415 – 800 Lituania – 400 – 725 Polonia – 380 – 850 Letonia – 360 – 745 Ungaria – 355 – 675 Romania – 265 – 575 Bulgaria – 235 – 475

În acest context economic, Europa cu două sau mai multe viteze este o realitate de necontestat. Politica salarială devine un factor discriminator important, atunci când țările din est sau sud vor să scoată capul în lumea civilizată. Scopul nu este de a ne compara noi între noi, ci de a ne compara cu media europeană către care trebuie să convergem.

Alte două aspecte importante legate de aceste evoluții economice nefaste sunt surprinse de un tânăr analist politic, Andrei-Nicolae Popa, într-o serie de postări pe care le-am preluat de pe profilul său personal de Facebook:

  1. „Desi moneda noastra nationala e leul, aproape toate preturile sunt exprimate in euro iar romanii platesc cu salariile primite in lei. Acesta e modelul de capitalism […] pastrat de toate guvernele post 2000. Toti suntem complicii si deopotriva victimele acestui sistem de depreciere si dependenta a monedei nationale. Complici deoarece toti am vandut/inchiriat ceva la viata noastra pe care l-am exprimat in euro iar victime pentru ca zilnic suntem supusi sa platim preturi care variaza in functie de cursul leu-euro…”

  2. „Guvernul a plafonat cresterea salariului minim pe economie pentru persoanele cu studii superioare (2350 lei), urmarind sa il aduca la acelasi nivel cu cel al zilierilor (2230 lei). In acelasi timp, salariul minim in constructii, si el plafonat, e de 3000 lei. Un guvern liberal ar trebui sa sprijine educatia si elita intelectuala a tarii, platindu-i superior fata de restul lumii. Asta fac liberalii. Ai nostri, in schimb, ingheata salariul minim pentru persoanele cu studii superioare si pe cel din constructii, dar il lasa pe cel din constructii mai mare cu peste 700 lei fata de primul. Nu am o problema cu salariul minim diferentiat si e bine ca domenii precum constructiile sa creasca, dar vreau ca Guvernul sa se decida ce e. E guvern liberal (mareste doar la persoanele cu studii superioare), guvern socialist (mareste doar la constructii si zilieri), guvern populist (mareste tuturor, dar salariul ramane diferentiat pe categorii) sau guvern neoliberal (taie tuturor, dar salariul ramane tot diferentiat)?!”

[Opiniile de mai sus sunt ale analistului menționat, nu au fost modificate deloc.]

Ce e de făcut? Vă las pe fiecare dintre voi să vă gândiți. Cert este că opțiuni sunt cu duiumul (antreprenoriat, investiții, emigrare, (re)specializare etc.). Tot ce trebuie să facem este să ne deschidem larg ochii.

Imi închei articolul aici cu același gând pesimist pe care l-am exprimat și într-o postare anterioară pe site: în România se muncește aproape gratis.

#Romania #General #Stiri #Muncă #Tineret #Economie

38 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier