• Marco Badea

Buletin internatioal de presă - #29noiembrie2019


Photo source: https://www.independent.co.uk/

Știri internaționale:

Situația economiei din Chile a ajuns pe marginea prăpastiei. Peste 44% dintre pensionarii chilieni primesc mai puțin decât salariul minim de aproximativ 400 de dolari. Pe fondul actualului context e de menționat că pe măsură ce chilienii de toate vârstele ies în stradă pentru a protesta împotriva sărăciei persistente și a nedreptăților sociale, ironia pentru mulți este că sistemul de pensii pe care doresc să-l revizuiască președintele Sebastián Piñera, a fost cândva catalogat de societatea internațională și țările americii latine, drept motorul prosperității. Numai că ajuns în prag de gripare, protestatarii cer o revizuire a sistemului laudat odată ca fiind „Mercedes-Benz-ul” prevederilor pentru pensionare.

Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, a anunțat azi o revizuire pozitivă privind estimarea de creștere a bugeteor apărării statelor membre ale alianței. Cu alte cuvinte, Aliaţii SUA din NATO urmează să-şi majoreze cheltuielile de apărare cu 130 de miliarde de dolari pentru perioada cuprinsă între 2016 şi sfârşitul lui 2020.

Totodată, cifrele anunţate de Stoltenberg reprezintă o revizuire "în sus" a estimărilor anterioare, într-un context în care preşedintele american Donald Trump, instalat la începutul lui 2017, a făcut apel insistent la ceilalţi aliaţi din NATO, mai ales în ceea ce privește Germania, să-şi crească bugetele militare. Astfel, potrivit secretarului general al NATO, creşterea reală a acestor bugete pentru anul acesta este de 4,6%, reprezentând "miliarde" în plus, adăugate după ani la rând de reducere a cheltuielilor. De amintit că 9 dintre cele 29 de state ale NATO au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg, acesta precizând și că până la sfârşitul lui 2024, suma contribuției statelor membre ar urma să crească până la 400 de miliarde de dolari. Să ne amintim că aliaţii din NATO şi-au revizuit, separat, contribuţiile la bugetul comun al alianţei, mult mai mic şi care este menit să acopere cheltuieli comune cum sunt cele de funcţionare a sediului NATO, micşorând cota Statelor Unite şi crescând-o pe cea a Germaniei, aşa încât cele două vor plăti aceeaşi sumă. În cheia acestor cifre, e de reținut că problema controversată a bugetului de cheltuieli consacrat de aliaţi apărării a dominat summitul NATO de anul trecut. De această dată, liderii aliaţi se întâlnesc la Londra, marţea şi miercurea viitoare, pentru un summit consacrat celei de-a 70-a aniversări a NATO şi care are loc pe fondul criticilor privind lipsa de coordonare politică şi strategică din cadrul alianţei.

Fostul prim-ministru nipon Yasuhiro Nakasone, considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după cel de-al doilea război mondial, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan, a decedat azi dimineață la vârsta de 101 ani.

Politicianul conservator a condus Japonia între 1982 şi 1987, iar pe timpul mandatului său a strâns legăturile din domeniul apărării cu SUA şi a consolidat Japonia ca una din principalele puteri economice globale.

De reținut că vederile sale naţionaliste au înfuriat extrema stângă niponă, într-o epocă în care mişcarea pacifistă locală era chiar mai puternică decât imediat după înfrângerea ţării la finalul celui de-al doilea război mondial. Unul din marile momente ale mandatului său s-a consumat în 1983, atunci când a devenit primul şef de guvern nipon care a efectuat o vizită oficială în Coreea de Sud, îmbunătăţind relaţiile cu o ţară pe care Japonia a colonizat-o brutal între 1910 şi 1945. În sfera economică, fostul premier a impulsionat unele din cele mai mari privatizări din istoria Japoniei, între care cea a companiei naţionale feroviare Japan National Railways, care a fost împărţită în şapte operatori regionali privaţi. Totodată, Yasuhiro Nakasone este unul dintre mentorii de seamă ai actualei generaţii de politicieni niponi conservatori de la putere, între care şi prim-ministrul Shinzo Abe, care are de asemenea între priorităţile sale politice extinderea capacităţilor militare naţionale şi reformarea Cartei Magna.

Uniunea Europeană:

Preşedintele la final de mandat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a îndemnat-o vineri pe succesoarea sa în funcţie, nemţoaica Ursula von der Leyen, să aibă grijă de Europa, avertizând în acelaşi timp că este 'foarte preocupat' în legătură cu nerespectarea statului de drept ân mai multe state membre ale blocului comunitar al UE. "Europa este şi va rămâne iubirea vieţii mele. Europa este cel mai bun loc din lume în care poţi locui. Să fii născut în Europa de după război şi de după căderea Cortinei de Fier înseamnă să fi câştigat loteria vieţii." *a declarat Jean-Claude Juncker azi presei, în ultima sa apariţie la sediul Comisiei Europene înainte de a preda ştafeta oficial duminică.

Noul preşedinte al Consiliului European, belgianul Charles Michel, a promis azi la conferința de preluare a funcţiei de la predecesorul său, polonezul Donald Tusk, o Europă "încrezătoare şi sigură pe ea" lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Una dintre marile provocări imediate pentru noul președinte al Consiliului European, va fi găsirea unui consens până la mijlocul lunii decembrie asupra obiectivelor climatice pe termen lung ale UE, pe care să le pună în discuție la primul său summit european în calitate de preşedinte al Consiliului, instituţie care îi regrupează pe şefii de stat şi de guvern din UE. De amintit că patru ţări nu şi-au asumat deocamdată obiectivul de a fixa ca 2050 orizontul pentru o Europă neutră în privinţa emisiilor de gaze cu efect de seră, în special Polonia, care este îngrijorată de eforturile foarte mari pentru economia sa încă extrem de dependentă de cărbune în timpul tranziţiei energetice.

În ceea ce-l privește pe polonezul Donald Tusk, care tocmai a fost numit la conducerea Partidului Popular European (PPE, dreapta europeană), acesta fost aplaudat îndelung şi călduros, după cinci ani petrecuţi la preşedinţia Consiliului. Totodată, acesta şi-a comparat mandatul cu un lungmetraj scris de maestrul suspansului, Alfred Hitchcock, care spunea despre scenariul unui film bun că trebuie "să înceapă cu un cutremur", iar tensiunea creşte până la deznodământ, invocând în special criza datoriilor din Grecia şi Brexit-ul, momentele cu care și-a început mandatul de Președinte al Consiliului European la 1 decembrie 2014.

Înainte de predarea ștafetei, Donald Tusk, președintele la final de mandat al Consiliului European, și-a încehiat conferința de presă cu un mesaj puternic: "Europa este cel mai bun loc din lume, cel puţin atât timp cât rămâne continentul libertăţii şi statului de drept, locuit de o comunitate conştientă de istoria sa şi de cultura sa." Clivaje politice internaționale:Premierul irakian Adel Abdul Mahdi a anunţat azi că îşi va prezenta demisia în parlament, la câteva ore după ce autoritatea şiită supremă a ţării a îndemnat forul legislativ să-i retragă încrederea.

Anunţul premierului a provocat o explozie de bucurie în piaţa Tahrir din Bagdad, epicentrul mişcării de contestare care cere de două luni schimbarea sistemului şi a clasei politice considerate corupte şi incompetente. Altfel spus, această desfășurare de evenimente survine după ce mai azi dimineață marele ayatollah al Irakului, Ali Sistani, a făcut apel la schimbarea guvernului de la Bagdad, după una din cele mai sângeroase zile de când a început mişcarea de contestare soldată până acum cu peste 400 de morţi. Ali Sistani, demnitarul şiit în vârstă de 89 de ani, considerat o figură tutelară a politicii irakiene, şi-a manifestat astfel pentru prima dată în mod clar sprijinul faţă de manifestanţi, care acuză guvernul şi clasa politică actuală în general că în ultimii 16 ani au contribuit la "evaporarea", a de două ori echivalentul PIB al ţării. Reamintesc că Irak este una din cele mai bogate țări în petrol din lume.

Controverse internaționale:

Parlamentul Slovaciei a respins aseară, pentru a doua oară, un tratat european privitor la combaterea violenţei contra femeilor şi i-a cerut guvernului populist al ţării să facă presiuni pentru a bloca ratificarea documentului de Uniunea Europeană.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice, cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul, este primul text juridic cu caracter coercitiv la nivel european în acest domeniu. De reținut că documentul a fost deja ratificat de 34 de ţări, printre care majoritatea statelor membre ale UE. După cum se cunoaște deja, Polonia a adoptat convenţia, dar Bulgaria de exemplu a respins-o anul trecut. În textul convenției se prevede ca statele semnatare să se angajeaze să combată violenţele împotriva femeilor, de la violenţa domestică şi violul conjugal până la mutilarea genitală.

De amintit că legislativul de la Bratislava a respins prima dată acest text în luna martie 2019, susţinând că el contravine definiţiei constituţionale a căsătoriei în Slovacia, definită drept o uniune heterosexuală.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va avea o întrevedere cu omologul său american, Donald Trump, şi se va întâlni cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, în compania cancelarului german, Angela Merkel, şi a premierului britanic, Boris Johnson, marţi la Londra, înaintea summitului NATO.

De amintit că șeful statului francez a anunţat această reuniune încă de la 18 octombrie, ca urmare a lansării ofensivei turce în nord-estul Siriei contra forţelor kurde. Pe fondul prăgătirilor pentru summit-ul NATO, e de reținut și faptul că Turcia l-a acuzat ieri pe Emmanuel Macron că "sprijină terorismul", ca reacţie la o serie de noi critici ale preşedintelui francez pe tema operaţiunii din Siria.

Iar în ceea ce privește întâlnirea de la Londra, liderii celor 29 de ţări membre ale NATO se vor regăsi marţi seară la Buckingham Palace pentru o recepţie dată de regina Elisabeta a II-a înaintea summitului efectiv NATO, organizat în nordul Londrei.

Cu toate acestea, detaliul care precede această reuniune este dat de interviul acordat de preşedintele Emmanuel Macron, la 7 noiembrie, săptămânalului britanic The Economist, în care s-a referit la "moartea cerebrală" a NATO, suscitând o controversă puternică.

Breaking News-urile zilei:

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat în urmă cu puțin timp, într-o intervenţie televizată, că incidentul de pe Podul Londrei, în care un bărbat a înjunghiat cu un cuţit cinci persoane, înainte de a fi împuşcat mortal de poliţie, pare să fie încheiat.

Totodată, acesta i-a omagiat pe trecătorii care au intervenit pentru a-l reţine pe bărbat, care avea ataşaţi de corp explozivi falşi.

La rândul său, primarul Londrei, Sadiq Khan, a salutat 'eroismul uluitor' al londonezilor obişnuiţi care l-au dezarmat pe atacator. De reținut că imaginile postate pe reţele sociale arată mai mulţi oameni care îl doborâseră pe bărbat la pământ, fiind ulterior îndepărtaţi de poliţişti, care l-au împuşcat pe agresor.

Oficialii guvernului SUA au ridicat, azi, un ordin care a impus ca 60.000 de oameni să-și părăsească locuințele în toate părțile din patru orașe din estul Texasului, din cauza riscului unei explozii catastrofale la o instalație petrochimică arzătoare.

Decizii internaționale:

Cele 164 state semnatare a tratatului de interzicere a minelor antipersonal au convenit vineri, la Oslo, să-şi accelereze eforturile vizând atingerea obiectivului de eliminare până în 2025 a tuturor acestor dispozitive letale.

n raportul său anual publicat săptămâna trecută, Observatorul minelor, o coaliţie de ONG-uri, a înregistrat 6.897 de victime ale minelor de orice fel în 2018 - dintre care 3.789 ale minelor artizanele, un record - faţă de 3.998 în 2014. Prin 'planul de acţiune de la Oslo' adoptat vineri, statele se angajează să cartografieze toate zonele minate de pe teritoriile lor, inclusiv cele unde au fost plasate mine, adesea artizanale, de către actori nonstatali. Totodată, statele se angajează să-şi măsoare progresele în ultima linie dreaptă înainte de anul 2025, obiectivul fixat prin tratatul de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal.

Reuniunea de la Oslo a fost ultima dintr-o serie de întruniri cincinale vizând transpunerea în practică a acestui tratat din 1997, care a contribuit să se pună capăt, practic, oricărei utilizări de mine de către guverne, inclusiv de către cele care nu l-au semnat.

Mesaje internaționale:

Preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador a declarat azi că Mexicul nu a mai fost invadat de o altă ţară de peste un secol şi că nu va permite o altă intervenţie străină, în contextul tensiunilor de după anunţarea planului administraţiei Donald Trump de a desemna cartelurile de droguri din Mexic drept grupuri teroriste.

De amintit că desemnarea unor grupuri drept organizaţii teroriste are ca scop perturbarea activităţii lor financiare prin impunerea de sancţiuni americane. Deşi o astfel de decizie nu acordă direct permisiunea pentru operaţiuni militare peste hotare, mulţi mexicani sunt îngrijoraţi că asta ar duce la acţiuni unilaterale ale SUA împotriva cartelurilor.

Confruntată cu o intensificare a mişcării antivaccin, capitala Rusiei a recurs la o campanie online în care figurile principale sunt vampiri însetaţi de sânge în încercarea de a sublinia importanţa imunizării. Departamentul de sănătate din Moscova a lansat săptămâna aceasta pe internet un videoclip în care eroul este un vampir înfricoşător, însoţit de fiica sa, care întreabă un medic dacă aceasta poate bea în siguranţă sângele persoanelor nevaccinate. Medicul, care afirmă că ar fi bine să nu bei sânge deloc, observă că ar fi totuși deosebit de periculos să consumi hemoglobina unei persoane nevaccinate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Copii (Unicef) au avertizat în iulie că rata vaccinărilor este în scădere în întreaga lume, în special împotriva rujeolei. Rusia şi alte trei foste republici sovietice, respectiv Ucraina, Kazahstan şi Georgia, au totalizat 78% din cazurile de rujeolă în primul semestru al anului 2019. Cifre internaționale:

O pereche de cizme purtate de Napoleon Bonaparte în timpul exilului său pe insula Sfânta Elena a fost vândută în cadrul unei licitaţii ce a avut loc astăzi la Hotel Drouot din Paris cu suma de 117.208 de euro, cu tot cu taxele incluse, au anunţat reprezentanţii casei Binoche et Giquello, organizatoarea evenimentului. Acea pereche de cizme de călărie, cu înălţimea de 48 de centimetri, confecţionate din marochin negru şi cu tocuri joase, era estimată la un preţ cuprins între 50.000 şi 80.000 de euro. Cizmele au fost împrumutate de generalul Henri-Gatien Bertrand, însoţitor al împăratului francez pe insula engleză, sculptorului Carlo Marochetti, în perioada în care acesta din urmă lucra la o sculptură ecvestră ce urma să fie amplasată lângă mormântul lui Napoleon I.

Daimler, producătorul automobilelor marca Mercedes-Benz a anunţat vineri că va demara un plan de reducere a costurilor care se va traduce prin eliminarea a cel puţin 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2022. Obiectivul producătorului auto german este diminuarea cheltuielilor de personal cu 1,4 miliarde euro în următorii trei ani. Restructurările includ eliminarea a 10% din poziţiile de management la nivel mondial, ceea ce corespunde unui număr de 1.100 de posturi. În total, Daimler are în prezent un număr total de 304.000 de angajaţi la nivel mondial. De reținut că și alţi mari producători auto au anunţat în ultima perioadă planuri care vizează restructurarea personalului. Audi, filială a grupului Volkswagen, a anunţat la începutul săptămânii că intenţionează să elimine 9.500 de locuri de muncă până în anul 2025. Firma mamă Volkswagen intenţionează şi ea să elimine 5.000 de posturi, producătorul de anvelope şi componente auto Continental are în vedere 5.500 de posturi iar rivalul Bosch peste 2.000 de posturi. De asemenea, constructorul american Ford a anunţat anterior că va elimina 12.000 de locuri de muncă în Europa, dintre care 5.000 numai în Germania.

Rata şomajului în Uniunea Europeană a fost de 6,3% în octombrie, stabilă faţă de luna precedentă şi în scădere comparativ cu 6,7% în perioada similară din 2018, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Acesta este cel mai redus nivel al ratei şomajului înregistrat în UE de când Eurostat publică statisticile lunare privind şomajul, respectiv ianuarie 2000. De reținut că România este sub media din UE, cu o rată a şomajului de 4% luna trecută, în scădere faţă de 4,1% în octombrie 2018, şi tot 4,1% în septembrie 2019. În zona euro, rata şomajului s-a situat la 7,5% în octombrie, în scădere faţă de 7,6% luna precedentă şi 8% în perioada similară din 2018. Acesta este cel mai redus nivel înregistrat în zona euro din iulie 2008. De reținut că în luna octombrie 2019, 3,240 milioane de tineri din UE nu erau angajaţi, din care 2,261 milioane erau în zona euro.

#Stiri #TribunaInternationala #buletindepresă #UniuneaEuropeana #NATO

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier