• Marco Badea

"HAI SĂ SALVĂM PLANETA" nu mai e doar un slogan. E o îngrozitoare necesitate!


Felul în care e construită lumea în momentul ăsta e total greșit. Modelul omului de succes e greșit, el nu duce decât la asuprirea altora și consumarea de resurse fără a se gândi măcar o clipă la viitor. Urmând această logică, tema dereglărilor climatice, acroşată în cadrul celei de a 74-a Sesiuni anuale a Adunării Generale ONU, ce se desfăşoară la New York în prezenţa a numeroşi şefi de stat, vicepreşedinţi, şefi de guvern şi alţi demnitari, până la sfârşitul săptămânii, nu este deloc nouă. Dar e mai suculentă ca oricând.

Chiar şi discursul emoţionant al tinerei activiste suedeze pentru climă care sper să câștige Nobelul din acest an, Greta Thunberg, care împreună cu alţi 15 copii, au depus o plângere la Naţiunile Unite împotriva a cinci dintre marile economii ale lumii, nu este unul insolit. Indiferent de polarizarea subiectului și extremizarea opiniilor, semnaul tras de Greta este potrivit și era așteptat de foarte mulți ani. Zilele trecute, un prieten foarte bun apela la retorică în online și se întreba cum o fată de 16 ani îndrăznește să facă awareness pentru criza ecologică în care ne adâncim. Firește, încercând să-i trezească pe unii din somnul rațiunii, se întreba astfel: "Cum își permite? Cine se crede? De ce nu face nimic de pe margine ca noi toți?" Și tot el și-a răsuns: mie îmi place de Greta și mi se pare foarte tare ce face pentru ca are dreptate atunci când spunem că ne batem joc fără să ne pese de generațiile urmatoare. Altfel spus, nu e deloc ușor să mobilizezi oamenii pe un subiect unde opoziția e reprezentată de mai toți miliardarii planetei.

1⃣ În altă ordine de idei, e de menționat că s-a mai produs emoţie, îndestulătoare şi la Conferinţa pentru climă a ONU de la Durban, Africa de Sud din 2011, când studenta canadiană Anjali Appadurai afirma „negociaţi de când mă ştiu”. Şi nu exagera deloc! 2⃣ După cum șe știe deja, guvernele lumii au discutat despre prevenirea schimbării climatice vreme de peste două decenii, dar împiedicarea atingerii unor niveluri „periculoase” ale schimbărilor climatice, nu numai că n-a făcut progrese, în pofida nenumăratelor întâlniri oficiale de negocieri, dar a condus la un proces de regres practic neîntrerupt. 3⃣ În acest moment, când Terra e mai încercată ca oricând de om, datele preliminare arată neliniştitor: emisiile de dioxid de carbon, la nivel mondial, sunt mult mai mari decât în 1990, când au început în mod serios negocierile în vederea unui tratat climatic. 4⃣ Cu alte cuvinte, trăim un adevărat paradox. Cu cât se discută mai mult despre nevoia imperativă a controlării emisiilor, cu atât acestea cresc mai mult. Singurul lucru care creşte într-un ritm mai susţinut decât emisiile, e cantitatea de discursuri făgăduitoare de reducere a acestora din partea mai marilor lumii.

5⃣ Între timp, summit-ul anual ONU privind schimbările climatice, care rămâne o speranţă în găsirea unei soluţii politice la combaterea schimbărilor climatice, arată mai puţin ca un forum pentru negocieri serioase şi mai mult ca o şedinţă de terapie de grup, un loc în care reprezentanţii celor mai vulnerabile ţări din lume dau frâu liber durerii şi fricii, în vreme ce reprezentanţii naţiunilor responsabile pentru nenorocirile prin care acestea trec, pun capul în pământ. În tot acest peisaj, o fătucă de doar 16 ani vine și spune răspicat și sincer: "Sunt oameni care suferă, oameni care mor, întregi ecosisteme distruse. Suntem la începutul unei extincții în masă şi voi nu ştiti să vorbiţi decât despre bani şi basme despre creștere economică. Cum îndrăzniți!?” 6⃣ De amintit că la Copenhaga în 2009, la mult lăudatul summit al ONU privind schimbările climatice, guvernele ţărilor poluante, inclusiv SUA şi China, au semnat un acord non-obligatoriu prin care se angajau să nu admită creşterea temperaturilor cu peste două grade Celsius, faţă de cele care se înregistrau înainte să începem alimentarea economiilor cu carbon. 7⃣ Ţinta bine cunoscută, care reprezintă chipurile limita „sigură” a schimbărilor climatice, a fost din totdeauna o alegere extrem de politizată, care are de a face mai degrabă cu minimalizarea scăderii economice, decât cu protejarea unui număr mare de oameni. 8⃣ Nu doar ecologiştii trag semnale de alarmă. Săptămânile trecute, Banca Mondială a avertizat că „ne îndreptăm spre o lume mai caldă cu patru grade Celsius până la sfârşitul secolului”, caracterizată prin valuri de căldură extremă, rezerve scăzute de alimente, distrugerea ecosistemelor şi biodiversităţii, precum şi o creştere a nivelului mărilor, care pune viaţa în pericol.

🔽Practic, situația asta ar duce la deznodâmântul tragic prin care unele ţări insulare, precum Maldive sau Tuvalu, s-ar scufunda, inundând zone de coastă din Ecuador şi Brazilia, sau o parte din California şi nord-estul SUA. 9⃣ O mulţime de analişti importanţi, menţionează jurnalista canadiana, Naomi Klein în cartea sa „This Changes Everything: Capitalism vs. The Climate” cred că potrivit traiectoriei actuale a emisiilor, ne îndreptăm spre o încălzire mai mare de patru grade Celsius, moment în care toate ceasurile de alarmă din casă vor începe să sune simultan, semnalând că schimbările climatice au devenit o criză existenţială pentru specia umană. 🔟Pe fond, teoria conform căreia sistemul economic global se află în război cu sistemul planetar de mediu sau mai precis, economia este în război cu multe forme de viaţă de pe Pământ, inclusiv viaţa umană, este din ce în ce mai argumentată de marile disfuncționalități ale fenomenelor naturale, precum incendiile din pădurea Amazoniană, valurile de căldură din Europa, ninsorile exotice în colțurile îndepărtate ale planetei și plasticul prezent în mările și oceanele în care omul se bălăcește.

Deşi fenomenele meteorologice s-au înmulţit, multe avertismentele calme ale climatologiilor din ultimele decenii, au fost îngrozitor de ignorate.

1⃣1⃣ După Convenţia ONU privind schimbările climatice, adoptată la Rio în 1992, lumea ar fi trebuit să reducă emisiile de dioxid de carbon cu cca 2% până în 2005. Nu s-a făcut nimic. Astăzi după decenii de păcăleli şi minciuni, ce a mai rămas din bugetul reducerii cu 2% reclamă o schimbare de abordare. 1⃣2⃣ Amintim că a făcut referire la acest aspect şi președintele francez, Emannuel Macron, care a salutat ratificarea acordului de la Paris din 2015 de către Rusia. În cheie geopolitică, 185 de state responsabile pentru 88% din emisiile planetare de gaze cu efect de seră au ratificat acordul de la Paris, din care SUA s-au retras. 1⃣3⃣ Fenomenul climate change e încă un subiect taboo pentru o bună parte din populația mapamondului. Recent am citit despre faptul că în perioada lansării de către fostul vicepreședinte american Al Gore, a filmului „Un adevăr incomod”, se părea că schimbările climatice vor genera în cele din urmă mişcări de transformare a epocii în care trăim. Asta se întampla la începutul secoului XXI, undeva acum aproximativ 15 ani, când contextul era îmbrăcat în emoția schimbării.

▶Desigur, nu s-au întrevăzut soluții certe la orizont, iar stratul de gheaţă a continuant să se topească mai repede decât se previzionase, semn că nivelul emisiilor nu minte. ⚠ La modul cel mai disperat cu putință, o revoluţie climatică peste tot în lume🌏 trebuie declanşată, deşi s-ar putea să fie cam târziu!

"HAI SĂ SALVĂM PLANETA" nu mai e doar un slogan. E o îngrozitoare necesitate.

#Stiri #Opinii #Climatechange #SUA #TribunaInternationala #ONU #GretaThunberg #Franta #EmmanuelMacron

0 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier