• Marco Badea

Europa de mâine...


Început joi, prin votul englezilor şi olandezilor, valsul alegerilor europarlamentare a continuat cu prezenţa la urne a cehilor, pe durata a două zile, irlandezilor, letonilor, maltezilor şi slovacilor pentru ca ieri, #26Mai să se prezinte la urne alegătorii din celelalte 21 de ţări membre UE. Miza votului a fost vitală!

Reconfigurarea viitoarei arhitecturi a hemiciclului legistaltiv european (751 mandate), cu consecinţă directă asupra cursei pentru posturile cheie din UE.

În ţa, participarea la vot s-a dovedit una neprevăzută de estimările anterioare dar așteptată după puternica mobilizare din ultimele săptămâni: la ora 13.00 votaseră deja patru milioane de cetăţeni: aproximativ 23,85% pentru europarlamentare şi un total de 19,61% pentru referendum. O rată de participare net superioară, prin raportare la precedenta rundă de alegeri europarlamentare, cea din 2014. Rezultatele oficiale, deși parțiale, au produs o mare surpriză și au fost anunțate la ora 21.00 prin exit-poll-urile realizate de CURS și Avangarde după cum urmează: PSD: 25,8%, PNL: 25,8%, USR-PLUS: 23,9%, ALDE: 4,9% ( nu a trecut pragul electoral), UDMR: 5,4%, PMP: 5,2% și Pro România: 5,7%. Cum miza alegerilor europarlamentare 2019, în ţară, nu a fost doar aceea a desemnării a celor 32 de viitori europarlamentari, ci şi legitiarea consultării publice inițiate de Președintele Klaus Iohannis prin referendum, rezultatele trebuie citite şi în această cheie. La ora 21.00 Președitele a construit un moment prin care a încercat să capitalizeze tot electoratul pentru alegerile prezidențiale din toamnă, anunțând că referendumul a trecut pragul electoral cu mult peste iar voturile exprimare erau încoantum de peste 70% în favoarea poziției Președintelui.

La ora 11.00, Biroul Electoral Central a anunțat cifrele oficiale parțiale. Astfel, rezultatele se concretizează după cum urmează: PNL: 26,2% PSD: 23,7% USR-PLUS: 20,5% ProRomânia: 7,0% UDMR: 6,1% PMP: 5,6% ------------------- ALDE: 4,2% alții: 6,7% Prezența la vot. 48,45%

Ei bine, rezultatul alegerilor europarlamentare de ieri constituie un semnal mare pentru alegerile prezidenţiale din toamnă, din perspectiva intenţiilor de vot, deşi încă nu se cunosc, cu excepţia lui Klaus Iohannis, ceilalţi competitori. Pe partea dreaptă, Călin Popescu Tăriceanu suferă un deces politic și este scos automat din cursă pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale. Deși Dragnea l-a poziționat pe el și pe Firea ca viitor candidați pentru cursa internă în vederea desemnării. A fost mai mult o manevră de evitare a coliziunii directe cu responsabilitatea înfrângerii de aseară a coaliției de guvernare PSD-ALDE. PE partea dreaptă se configurează astfel profilul unui candidat puternic de care Klaus Iohannis se teme, anume Dacioan Cioloș. Ce-i drept, Partidul Național Liberal a câștigat alegerile de aseară, dar este câștogător doar pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, Alianța USR-PLUS, dacă rămâne alianță și nu se divizează, este marele câștigător care capitalizează puternic electoratul care nu mergea până acum la vot sau era nehotărât. Cu un asemena scor, USR-PLUS elimină pe partea dreaptă a eșicherului politic orice candidat. PSD-ul suferă una dintre cele mai mari înfrângeri din 90' încoace iar Liviu Dragnea nici măcar nu poate să-și recunoască înfrângerea. Atât de slab este. Victor Ponta construiește încet dar sigur la noul său proiect politic și reușește să treacă pragul cu două procente peste. Ponta are și șansa să adune de la PSD tot ceea ce mai era frecventabil. iar dacă Liviu Dragnea este condamnat definitiv, am putea asista la o divizare puternică în Partidul social Democrat și la o migrare masivă către proiecțelul lui Victor Ponta. ⚠ PNL-ul a obținut un scor foarte bun în primul rând prin motorul german al lui Klaus Iohannis, care rămâne locomotiva partidului, chiar dacă mereu a făcut eforturi să stea la o anumită distanța față de partid și și-a construit (ori a încercat să-și construiască) o imagine de șef de stat echidistant. Prezența lui Rareș Bogdan a galvanizat de asemenea electoratul în favoarea PNL, Rareș fiind omul care a reușit să intre-n casele românilor seară de seară ani la rând. Mișcarea lui Ludovic Orban s-a dovedit eficientă, dar prezența activă a lui Rareș Bogdan ca tractor politic în capul listei a dat fondul rezultatului acestor alegeri. Să nu uităm și de Traian Băsescu, care a reușit să mai facă încă o dată paragul electoral și să-și arate experiența politică. Cu un mesaj european puternic, Băsescu merge în familia politică a popularilor europeni și are mari șanse să obțină și-un post cheie în viitorul legislativ, poate chiar un post de vicepreședinte al Parlamentului. UDMR-ul și-a mobilizat electoratul fidel și a reușit să treacă pragul. E tot ce putem spune. Au un bazin de 6-7% fidel formațiunii conduse de Kelemen Hunor.

Un element importnt pentru ziua de ieri l-a reprezentat votul masiv din diaspora și cozile imense pe care românii plecați peste hotare au trebuit să le înfrunte. Ministerul Afacerilor Externe este principalul vinovat pentru umiliotarea și porasta organizare a scrutinului electoral în Diaspora. Da, sunt mulți oameni care nu se înregistrează când pleacă în afară. Dar tu ca minister trebuie să faci statisticii, sondaje și strategii ca să vezi câți oameni vor vota la secțiile pe care le-ai deschis. Nu a existat așa ceva. Totul s-a organizat superficial. Să ai sute de oameni stând la cozi imense și strigând „Vrem să votăm!” arată un festival al democrației și lucidității unul electorat puternic.

Cum stau lucrurile prin Europa!🇪🇺

Deturnarea mizei alegerilor europarlamentare de la simbolistica lor clară nu are precedent la nivelul celorlalte ţări europene, unde confruntarea s-a dus între forţele politice pro-europene şi cele populiste, eurosceptice, naţionaliste, cu vânt în pupă în toate sondajele premergătoare. Prima surpriză a venit din Olanda, unde Partidul Muncii (PvdA) condus de Frans Timmermans, actualul număr doi al Comisiei Europene, candidat la succesiunea lui Jean Claude Juncker, în fruntea executivului european, a obţinut… cinci mandate. Pe fond, o vicotrie nesperată. Neliniştea e mare, la nivelul multor cancelarii europene. Grupul parlamentar care îşi va spori efectivul de deputaţi, putându-se chiar dubla, este cel care va cuprinde Liga Nordului (condusă de Matteo Salvini), Mişcarea 5 Stele, FPO, AfD, Democraţii Suedezi, Adunarea Naţională (ex-FN), Partidul Poporului din Danemarca, un grup insignifiant în mandatul care se încheie. Ceea ce se anticipează este următorul lucru: o majoritate de 376 de parlamentari, din cei 751, nu va mai putea fi creată de social-democraţi şi popularii europeni, aceştia având nevoie de liberali (ALDE +Macron și USR-PLUS) şi de verzi, cu au viziuni fundamental opuse pe chestiunile de substanță ale valorilor europene. Oriucum, de reținut faptul că o vastă coaliţie de forţe populiste şi eurosceptice care speră să-şi croiască un drum până în Parlamentul European a marcat puncte mari în majoritatea ţărilor din blocul comunitar al Uniunii Europene. În Franţa, Adunarea naţională (RN) condusă de extremista de dreapta, Marine Le Pen a ieşit în frunte cu 23-24,2% din voturi, în uşoară creştere faţă de 2014 (24,9%), luându-i în mod surprinzător fața lui Emmanuel Macron. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta a înregistrat o ușoară creștere care nu-i încă atât de puternică ca să sperie. Doar 10,5%. CDU-ul doameni Merkel și al domnului Weber (candidat la funcția de Președinte al Comisiei Europene) câștigă detașat alegerile cu aproape 29% iar verzii își dubează scorul de la precedentele alegeri, ajungând la aproape 21%. Socialiștii obțin dor un modest loc 3 cu aproape 16% din voturi. În Ungaria, partidul suveranist Fidesz (afiliat PPE dar autosuspendat) al lui Viktor Orban a câștigat detașat, fiind creditat cu o victorie zdrobitoare de peste 57% din voturi, devansând cu peste 45% opoziţia de centru-stânga şi extrema dreaptă, potrivit detelor centralizate la Budapesta. În Italia, Matteo Salvini a câștigat scrutinul electoral cu aproapr 35% din intenţiile de vot. Forza Italia lui Berlusconi și Tajani (Președintele actualului Parlament European) abia face scorul 9%. În ţările din nordul Europei, Partidul Adevăraţii Finlandezi a făcut progrese, dar nu atât de importante cum anticipau sondajele, atingând un scor doar de aproximativ 14% din intențiile de vot și un loc 4 destul de în umbră. Verzii, în schimb, au înregistrat un mare progres în țara celor 1000 de lacuri, clasându-se pe locul 2, cu aproape 17%, înaintea socialiștilor (14,8%) și imediat după coaliția Națională (KOK) care a câștigat alegerile cu aproape 21% din sufragii. În Suedia, partidul social-democrat suedez este marele câștigător cu aproapr 24% din intențiile de vot. Britanicii, care ar urma să părăsească UE cel mai târziu pe 31 octombrie, au votat primii, joi, în ceea ce ar trebui să fie ultimul lor scrutin european. Alegerile au adus în mod logic în frunte Partidul Brexit al controversatului Nigel Farage, susţinător al unei rupturi fără concesii cu Bruxellesul. Dacă Marea Britanie pleacă din blocul comunitar, problema mare are să fie la statele din Commonwealth, care negociau prin Parlamentul Bitanic proiecte de parteneriat financiar prin cadrul financiar cu Comisia Europeană și Parlamentul European. În Polonia, Partidul Lege și Dreptate (PIS) a lui Jarosław Kaczyński se pare că a obținut victoria cu aproape 46% din intențiile de vot. E un scor foarte mare și foarte periculos. În Austria, (OVP-ul) Partidul Popular al cancelarului Sebastian Kurza a obținut victoria detașat de socialiști, cu aproximativ 35% din sufragii. În Belgia, noua alianță flamandă (N-VA) a câștigat alegerile cu un scor strâns, la distanță foarte mică de Blocul Flamand (VB), un fel de PSD pe la noi. În Bulgaria, GERB, partidul lui Boiko Borisov, a câștigat alegerile cu aproape 31%, surclasând partidul socialist bulgar, care a reuști să obțină doar un modest scor de 24,2%.

Anumiţi şefi de stat şi de guvern dintre cele 28 de stae membre, sunt ezitanţi faţă de ideea de a ceda Parlamentului, alegerea şefului Comisiei Europene, care le-a revenit până acum înainte de alegerea în 2014 a Președintelui Junker.

După numărătoarea totală a voturilor din toate statele, dacă blocul de centru-dreapta PPE va obţine un număr important de voturi, acest lucru va întări poziţia candidatului său, conservatorul bavarez Manfred Weber. Un rezultat mai puţin clar le-ar da însă apă la moară Verzilor, care or să aibă mai multă infleunță politiă în viitorul legistilativ european cel și desigur Macron sau Mark Rutte, vehicule importante în calculul politic al familiilor europene, care se opun nominalizării unui „Spitzenkandidat”, candidatul cap de listă al grupului cu cele mai multe voturi.

Oricare al fi viitorul președinte al viitoarei Comisii Europene, el nu trebuie să se mulţumească să invoce argumentul schimbării, în numele unei alte politici şi în numele unei alte agende a Comisiei. Şi a Uniunii în ansamblul acesteia. Chestiune, fireşte, nu doar urgentă, clamată de aproape toată lumea, dar, aşa cum se conturează, o ultimă şansă de conservare a mamutului european, căruia criza economică, ca şi cele geopolitice din jur îi supun unui examen severe statutul. Şi poate chiar supravieţuirea. Cu alte cuvinte, compromisul pe multe dosare fierbinţi va trebui construit prin discuţii pe un spectru politic mai larg, nu doar între populari, social-democraţi şi liberali, ca până acum. Oricum, şefii de stat şi de guvern se întâlnesc mâine, pentru un summit european, pentru apropiatele nominalizări pe funcţiile cheie, prin negocieri aprige care vor suscita mari dezbateri, deschizând alte falii, la care nu demult nu ne aşteptam. Până atunci, trăiască sărbătoarea democrației printr-o prezență la vot care a depășit 50% în tot blocul comunitar al Uniunii Europene!

#Stiri #Opinii #UniuneaEuropeana

20 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier