• Aurelian D. Mohan

Era post-adevărului: realitate sau iluzie?

Actualizată în: Apr. 29


În 2016, când comitetul Oxford Dictionaries a ales cuvântul „post-adevăr” (în engleză, post-truth, Sursa 1) drept sintagma anului, a fost luată în considerare, ca fapt determinant, situația politică a vremii, marcată de „eșecuri” în ceea ce privește Brexitul și alegerile prezidențiale din S.U.A.; in concreto, cuvântul post-adevăr ar reprezenta un adjectiv capabil a suprinde cu acuratețe chintesența statu-quo-ului: prevalența circumstanțelor în care faptele (adevărul faptic) nu contează deloc sau aproape deloc în procesul de conturare a opiniei publice. Locul adevărului a fost ocupat de emoții; fenomem cu răspândire mondială, de o magnitudine fără precedent ... sau cel puțin asta susțin experții de la OD (direct sau indirect).

Conform Oxford Dictionaries cuvântul post-adevăr [Sursa 1] a fost folosit pentru prima dată în anul 1992, iar rata sa de utilizare a crescut cu 2 000% în 2016 în comparație cu anul anterior. Mai mult decât atât, utilizarea acestuia a înregistrat creșteri semnificative tocmai în perioada Brexitului și a alegerilor prezidențiale din S.U.A.; evident, în acest caz, dovezile indică că nu putem vorbi de un post hoc, ergo propter hoc, legături cauzale existând între aceste fenomene. In extenso, tacticile și mecanismele de persuasiune utilizate de „taberele” populiste au avut ca nucleu fricile și emoțiile puternice ale publicului larg. Prin urmare, denaturarea adevărului a fost des întâlnită în mass-media în momentul în care comitetul OD a deliberat asupra cuvântului anului.

Nu putem argumenta că fenomenul în cauză (e. g., prevalența unor opinii sau informații nocive pentru societate) este nou sau fără de pereche în istorie. Tocmai opusul este adevărat: trăim într-o perioadă istorică care ne permite să fim bine informați, să accesăm cu (relativă) ușurință sistemele educaționale (autohtone sau cele ale altor țări) și să aflăm ultimele noutăți în timp real. Cu alte cuvinte, lăsând la o parte pragmatismul inerent alegerii făcute de către OD, considerăm că teza conform căreia „trăim în era post-adevărului” este greșită întrucât nu a existat o perioadă în istoria omenirii în care cunoașterea (1) să fi avut un asemenea cadru propice de dezvoltare sau în care (2) nivelul educațional, de informare și de pregătire al oamenilor din întreaga lume să fi fost mai mari [Sursa 2].

Adevărul NU a avut NICIODATĂ condiții mai bune de propagare. Mai mult decât atât, a fi în era „post-adevărului” presupune că deja am trecut de „era adevărului” [acel interval istoric în care adevărul și faptele dețineau supremația]. Ceea ce evident nu s-a întâmplat; nu mai este nevoie să vă reamintesc de miriadele de teorii ale conspirației care au fost concepute de la începutul Mileniului al III-lea și până în prezent [Sursa 3].

Faptul că descriem contemporaneitatea cu ajutorul termenului „post-adevăr” este o încercare iluzorie - ce ironic?! - de a descoperi adevărul. Logica ne dictează că încă suntem în perioada „pre-adevărului.” Față de acum 100 de ani, ceea ce s-a schimbat, inter alia evident, este contextul socio-tehnologic. Tehnologia a evoluat în așa măsură încât acum permite - mai mult decât o permitea în trecut - utilizarea ideilor preconcepute, a stereotipurilor și a opiniilor nejustificate pentru a atinge anumite scopuri politice sau economice.

Rețelele de socializare au adus oamenii mai aproape, poate chiar mai mult decât Revoluția Industrială care, prin noile sale mijloace de transport, a conectat New York-ul de San Francisco sau continente întregi. Mass-media și internetul au conectat toate „piețele ideatice” ale lumii; de exemplu, dacă până acum citirea unei cărți într-o limbă străină, publicată într-o țară aflată la 1000 de km depărtare, ar fi necesitat o călătorie lungă, costisitoare, și familiarizarea individului cu o nouă limbă, în prezent, totul se poate rezolva cu un download de 20 de secunde și un soft bun de traducere a textului.

Acest „cadru”, această unire (artificială ar putea fi considerată) a piețelor ideatice de la nivel mondial, oferă șansa unor actori malițioși nu numai să se folosească de condiționările socio-culturale ale indivizilor dintr-o anumită regiune / țară pentru a își atinge scopurile, ci chiar că construiască noi condinționări prin care să atingă rezultate similare Brexitului. O campanie bună de dezinformare poate - când lupta electorală este foarte strânsă - să încline balanța în favoarea actorului care folosește aceste tehnici de ultimă generație. Ne referim acum la tehnici specifice Big Data, de colectare a datelor prin algoritmi speciali sau de de analiză a datelor utilizând AI și machine learning.

De ce ne confruntăm cu această dilemă? Cu alte cuvinte de ce este așa de greu să determinăm adevărul într-o perioadă în care - după cum am afirmat - favorizează aflarea „adevărului”?

Structura realității este cea care cauzează fenomenul „post truth”. Cauzalitatea unui fenomen/eveniment - chiar și a unuia de complexitate scăzută - implică o multitudine de actori / entități, mecanisme, procese, elemente etc. care pot fi greu sau imposibil de determinat. Să luăm în considerare formarea unui uragan deasupra Oceanului Atlantic; pentru a cunoaște cu precizie caracteristicile sale, traiectoria sa de deplasare sau intensitatea trebuie să evaluezi modul de formare, locul unde s-a format, caracteristicile actuale, posibile obstacole din calea lui, circulația maselor de aer, temperatura acestor mase de aer etc.

Mai exact, dacă se dorește a se face o predicție este necesară cunoașterea mai mulor variabile. La fel și în cazul unei analize ex-post: pentru a afla și propaga adevărul trebuie să știm toate sau aproape toate variabilele oricărui fenomen. Din păcate, nici măcar în prezent nu dispunem de o asemenea putere de calcul.

Bibliografie:

Sursa 1 BBC, 'Post-truth' declared word of the year by Oxford Dictionaries, [Online] Disponibil la: https://www.bbc.com/news/uk-37995600,

[Accesat la 25.01.2019]

Sursa 2

UNSD, Demographic and Social Statistics, [Online] Disponibil la: https://unstats.un.org/unsd/demographic-social/products/dyb/#censusdatasets, [Accesat la 25.01.2019]

Sursa 3

Retro Report Youtube, Conspiracy Theories and Fake News from JFK to Pizzagate | Retro Report, [Online] Disponibil la: https://www.youtube.com/watch?v=N1plntUzGuA&t=105s, [Accesat la 25.01.2019]

#Filosofie #Stiri #General #Cunoastere

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier