• Sudițoiu Alexandru

Opinii - Când Donald Tusk vorbește mai bine limba română decât Viorica Dăncilă; ce am înțeles din di


Într-un eveniment de mare anvergură la Ateneul Român, România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, cele mai importante figuri ale acesteia fiind prezente pentru a-și exprima gândurile cu privire la acest moment. Alături de premierul României, de președintele Senatului și de locțiitorul președintelui Camerei Deputaților (plecat în vacanță) au vorbit președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Photo source: dcnews.ro

Discursurile rostite de aceștia au fost impresionante prin natura lor și prin mesajul transmis. Dincolo de politețurile diplomatice, Donald Tusk și-a ținut întreaga cuvântare în limba română, iar Jean-Claude Juncker și-a exprimat încrederea în președinția română a Consiliului UE. Dacă discursul politicienilor români a urmărit o linie roșă a formalismului, reprezentanții Uniunii Europene au marcat, deopotrivă, încrederea acordată națiunii române și caracterul european al acesteia. Câteva elemente trebuiesc însă scoase în evidență.

Discursul oficialilor europeni și ce am înțeles

Nici Donald Tusk și nici Jean-Claude Juncker nu au vorbit despre încrederea propriu-zisă în guvernul României, ci despre încrederea în România, în națiunea română, în cetățenii acesteia. Au vorbit despre justiție, stat de drept și democrație, legându-se de un punct central al criticilor aduse guvernului României în ultimii ani. Ce au ținut să evidențieze toți liderii Uniunii Europene prezenți joi la București a fost că „UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba despre respectarea statului de drept, democrației”, „Am încredere că veți respecta regulile… Depinde de dv. Dacă politica românească va fi pentru perioada următoare un exemplu bun sau un avertisment”, în sfârșit, „Nu vom fi de acord cu scurtături. Celor care apără libertatea le spun să continue lupta” [Sursă].

Remarcăm în discursul celor doi oficiali europeni că eforturile depuse de actuala putere politică pentru a stopa lupta anti-corupție nu au trecut neobservate. Din contră, situația acestora rămâne în continuare o piatră legată de gâtul guvernului, afectând credibilitatea și imaginea acestuia suficient de mult pentru ca unele avertismente să fie transmise, mai mult sau mai puțin voalat, pentru ca doi oficiali de frunte ai Uniunii Europene să reamintească nu doar că UE înseamnă prosperitate și securitate, ci și o serie de principii asumate odată cu aderarea europeană.

Uniunea Europeană nu face rabat de aceste principii. Indiferent de scuzele invocate, indiferent de petardele aruncate, guvernul României pornește la drum cu această pată, a corupției și abuzurilor împotriva statului de drept. O pată suficient de mare pentru a necesita un îndemn la respectarea regulilor UE. Această Uniune din care facem parte este totuși dispusă să ofere României o șansă pentru a-și demonstra capacitățile, atâta tot că depinde de noi dacă vom reuși să facem acest lucru într-un mod pozitiv sau într-unul negativ, „un exemplu bun sau un avertisment” cu privire la ce este și ce poate să facă acest guvern.

În sfârșit, nu există scurtături. Respectarea statului de drept este o condiție fără de care nu se poate înainta, iar mesajul lui Donald Tusk pare să nu uite de societatea civilă, de cei care protestează în stradă pentru apărarea statului de drept și a viitorului european al acestei țări. „Cei care apără libertatea” trebuie să continue lupta. Nu este nicidecum o referire la un guvern care a reprimat în mod brutal protestatarii adunați pe străzile Bucureștiului cu ocazia zilei de 10 august, ci pentru cei care continuă să reziste unei guvernări privite cu scepticism în toată Europa.

Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene are potențial. În ciuda unor precedente periculoase, a discursului eurosceptic care prinde rădăcini la Palatul Victoria și pe holurile Parlamentului, Europa acordă României încrederea necesară pentru a prelua cârma în aceste momente. Însă această încredere nu este lipsită de rezerve, iar îngrijorările privind statul de drept persistă. Ce va face actualul guvern pe parcursul președinției Consiliului UE va marca cu siguranță imaginea și credibilitatea statului român în viitor. Președinția se poate dovedi roditoare și poate reprezenta un plus pentru credibilitatea României ca țară membră UE, la fel cum se poate dovedi un eșec. Mai mult, guvernanții de la București nu ar trebui să-și facă iluzii, crezând că această onoare le va permite să acționeze după bunul plac pe plan intern.

Cum va arăta președinția română a Consiliului Uniunii Europene?

Acestea fiind spuse, președinția română a Consiliului UE se anunță nu doar drept o oportunitate, ci și sub forma unui „test de maturitate” în fața Europei. Avem nenorocul să prindem acest moment cu unul dintre cele mai slabe guverne din istoria recentă a României, un guvern viciat de ambițiile personale ale unor lideri politici, de un narativ cu valențe eurosceptice și de lipsa de competență a celor care-l compun. Credibilitatea României ca țară, a poporului român per ansamblu, nu par să aibă de suferit, simpatia pentru eforturile societății civile asigură acest lucru, dar credibilitatea guvernului stă, în termeni blânzi, sub semnul întrebării.

Într-un astfel de cadru trebuie privită președinția română a Uniunii Europene. Încredere, dar cu rezerve. Este un moment în care restul țărilor europene urmează să fie cu ochii pe noi, fiecare gest, fiecare discurs putând să atragă admirație sau simpatie, putând să contribuie pozitiv la imaginea României pe termen lung sau, din contră, putând aduce prejudicii grave acesteia. Marea provocarea pentru guvern constă în a contribui într-un mod pozitiv la agenda curentă a afacerilor europene, la coeziune și viitorul proiectului european, într-o perioadă plină de tulburări: Brexit, migrația ilegală, comportamentul Rusiei în Ucraina, cât și acțiunile de război informațional desfășurate de aceasta, tendința Statelor Unite spre unilateralism, etc.

Trebuie să ne aducem aminte că, în ciuda titulaturii, președinția Uniunii Europene nu înseamnă că vom conduce singuri Europa. Avem mai degrabă oportunitatea de a seta agenda discuțiilor în interiorul UE și de a mijloci diferite acorduri, înțelegeri, între statele membre. Această oportunitate va depinde foarte mult de capacitate guvernului în a-și recăpăta credibilitatea sau, cel puțin, de a nu pierde ce a mai rămas din ea. În acest sens, discursul eurosceptic care se vântură pe la București nu este nicidecum oportun, imaginea unui guvern care critică principiile UE, dar care vorbește despre coeziune și unitate în fața europenilor, fiind cel puțin ironică.

O președinție de succes necesită expertiză, necesită persoane competente și, din fericire, nu ducem lipsă de așa ceva. Dar ea necesită totodată ca discursul și practica să nu fie două lucruri diferite. România are șansa de a-și construi o imagine de negociator și organizator credibil printre partenerii europeni, la fel cum există riscul de a pierde credibilitatea acordată prin acțiunile sale în plan intern.

Bibliografie:

Sursă Adevărul, VIDEO România a preluat preşedinţia UE. Liderii europeni au vorbit în limba română. Donald Tusk, discurs cu referiri la Pleşu, Duckadam şi Dacia 1300, [Online] Disponibil la: https://adevarul.ro/news/politica/presedintii-ce-pe-consiliului-european-colegiul-comisarilor-vin-bucuresti-marca-preluarea-presedintiei-consiliului-ue-romania-1_5c36c26cdf52022f756f7c91/index.html, [Accesat la 11.01.2019]

#UniuneaEuropeana #Europa #Romania #Opinii #Stiri

16 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier