• Sudițoiu Alexandru

Câteva gânduri asupra implicațiilor politice ale revocării Laurei Codruța Koveși


Photo source: https://www.cotidianul.ro

Decizia președintelui Iohannis de a o demite pe Laura Codruța Koveși din funcția de procuror șef al DNA nu a venit ca o surpriză, dar cu siguranță a stârnit valuri în rândul opiniei publice. După trei săptămâni necesare ”înțelegerii” deciziei CCR, prin care președintele era obligat să înainteze revocarea doamnei Koveși, acesta a transmis scurt și rece, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Administrației Prezidențiale, decizia mult prea previzibilă, mult așteptată de unii, contestată din plin de alții. În mod evident, o astfel de decizie vine pe fondul mai multor ieșiri care au trecut aproape neobservate săptămâna trecută.

Decizia președintelui era, în cele din urmă, obligatorie și inevitabilă

Comisia de la Veneția s-a pronunțat asupra caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, iar Laura Codruța Koveși afirmase că nu are nici o intenție să-și dea demisia, demisie despre care putem presupune că reprezenta unul dintre scenariile așteptate de către președinte pe parcursul celor trei săptămâni.

Așteptarea președintelui nu este total nejustificată. Dincolo de criticile ce i se aduc, decizia președintelui era, în cele din urmă, obligatorie și inevitabilă, iar efectele politice ale unei astfel de decizii nu sunt dintre cele mai optime pentru acesta. Electoratul acestuia s-a constituit în baza a două teme majore: discursul anti-PSD și lupta anti-corupție. Prin demiterea doamnei Koveși, acesta pierde o parte a electoratului care, până recent, îl plasa pe primul loc în sondaje. Am văzut acest lucru pe Facebook, unde tocmai în timpul comunicării deciziei, majoritatea utilizatorilor își afirmau dezamăgirea, chemau oamenii în stradă și îi îndemnau să nu mai voteze cu președintele Iohannis la următoarele alegeri. Este și o deducție logică din faptul că președintele Iohannis a crescut în sondaje pe fondul apărării justiției și al conflictelor sale cu PSD, scăzând totodată atunci când poziția acestuia părea distantă, neutră sau prea laxă. O lovitură importantă pentru PSD și o pierdere pentru președintele Iohannis în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor, asumând că nu se vor ivi alte teme care să-i permită președintelui în funcție preluarea discursul anti-corupție.

În fond, nu este vorba despre persoana Laura Codruța Koveși, ci despre o figură centrală a luptei anti-corupție din România

Dincolo de acest aspect, mult mai important este efectul simbolic asupra justiției. Deși în comunicatul transmis de purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale se preciza că ”lupta anti-corupție trebuie să meargă mai departe”, procurorul șef al DNA nu este doar o persoană aflată în funcție. Mitul construit în jurul acestei figuri, atât prin laudele aduse dinspre instituțiile europene, cât și prin demonizarea ei de către anumiți actori ai vieții politice românești, îi conferă acesteia dimensiuni simbolice. În fond, nu este vorba despre persoana Laura Codruța Koveși, ci despre o figură centrală a luptei anti-corupție din România. Demiterea acesteia după multiple presiuni din partea politicienilor cu dosare penale transmite trei mesaje importante: procurorii pot înțelege că nimeni nu-i va proteja dacă deschid dosare penale unor figuri politice, cu influență în viața publică și că riscă să-și piardă meseria, ceea ce pune probleme pentru viitorul luptei anti-corupție; cetățenii pot percepe totul ca o ”piatră funerară” pe mormântul acestei lupte, scăzând din nou legitimatea instituțiilor publice și a clasei politice, crescând în schimb tensiunile, clivajele din interiorul societății; în sfârșit, către cei vinovați de fapt de corupție, care, după demiterea procurorului DNA și după eforturile pentru modificarea Codului Penal, pot percepe totul drept un succes, fiind liberi să acționeze ca atare.

Aceste implicații sunt de natură să îngrijoreze. Din punct de vedere politic, președintele reușește să-și mențină mandatul, lipsind coaliția de guvernare de motivele unei eventuale suspendări, dar își pierde totodată o parte din electorat. Klaus Iohannis va trebui să găsească un mijloc pentru a redresa această situație până la alegerile de anul viitor. Concomitent, mesajul transmis către procurori, indirect, poate să pune piedici luptei anti-corupție, poate încuraja acele segmente ale clasei politice vinovate de fapte de corupție și poate delegitima și mai mult instituțiile publice în ochii cetățenilor. Nu critic decizia președintelui, perfect conștient de faptul că nu și-a dorit acest lucru, fiind în schimb obligat. Acesta se află în situația de a respecta o decizie a Curții Constituționale, oricât de contestată, în contextul declarațiilor Comisiei de la Veneția și a refuzului doamnei Koveși de a demisiona. Pe de altă parte, legalitatea nu poate compensa percepția care se construit la nivelul opiniei publice, altminteri legitime. Tot din punct de vedere politic, electoratul pierdut de către președinte ar putea să devină o țintă pentru alți lideri ai opoziției.

Privind dintr-o altă perspectivă, decizia președintelui amâna o criză politică cu potențial negativ mult mai mare pentru societatea românească. Este, de asemenea, o decizie care se înscrie în linia respectării statului de drept, al normelor instituționale. Problema care necesită o analiză mult mai minuțioasă este cea a factorilor și motivelor pentru care am ajuns în această situație. Din acest punct de vedere reproșurile se pot îndrepta fie spre majoritatea parlamentară și insistențele acesteia în materie de stopare a luptei anti-corupție, fie spre potențialele abuzuri de procedură în cazul DNA, care au dat naștere acestei vulnerabilități exploatate de către cei coaliția de guvernare, fără ca excesele sau nerespectarea procedurii penale să însemne în mod implicit inocența persoanelor în cauză.

În sfârșit, nu trebuie să exagerăm. Deși tindem să confundăm persoana cu instituția pe care o conduce, acest lucru nu este cu necesitate adevărat. Principalele îngrijorări nu țin de persoana Laurei Codruța Koveși, ci de simbolul pe care a ajuns, poate pe nedrept, să-l reprezinte. Se transmite un mesaj negativ. Există riscuri. În același timp contează cine o va înlocuit pe Koveși la cârma instituției și în mâinile cărei persoane sau instituții se va afla numirea acestuia/acesteia. Dacă pe termen scurt există un impact negativ la nivel politic, pe termen lung nu trebuie să dramatizăm. Sunt de părere că evoluțiile din ultimii ani au arătat că atât DNA, cât și alte instituții ale statului român au dezvoltat o reziliență instituțională vădită, iar acestea nu se mai află în situația de a depinde de o singură persoană. Se evidențiază astfel o altă problemă care marcheză cultura politică românească, și anume personalizarea excesivă a instituțiilor. Laura Codruța Koveși se află în ipostaza de a reprezenta instituția DNA și lupta anti-corupție, dar acestea din urmă nu se reduc la o persoană.

#Stiri #General #Politica #Romania #Kovesi #KlausIohannis #DNA

12 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier