• Marin C. Alexandru

A șaptea lectură posibilă a Bucureștiului


Sursă foto: https://www.librariabizantina.ro/bucurestiul-literar-sase-lecturi-posibile-ale-orasului-andreea-rasuceanu.html

Un 11 octombrie

Atmosfera diluviană se țese în București precum pânza Penelopei. Cineva sau ceva îmi însoțește potopul simțirii. În această buclă spaţio-temporală nu mai există clișee culturale. Bucureștiul sunt eu şi îmi asum responsabilitatea alegerii. Personalizându-l, îmi creez un alter-ego indispensabil, nu cel din oglinda ontologică, ci unul arhitectonic. Materialitatea și mecanica eului îmi cereau de mult acest lucru, doar că am fost privat de imboldul imaginar al proiecției.

Humanitas, Cișmigiu, ora 19:00

Reiterarea motivului biblic al potopului se încheie acum, întrucât mă închid în cochilia lecturii. Mă rup de spațialitate, interiorizându-mă. Doar timpul se mai revarsă asupra-mi, haotic.

Patru fotolii albe stau în fața mea. Pe ele sunt așezați oameni imaginari peste care se suprapun Dan C. Mihăilescu, Marius Chivu și Andreea Răsuceanu (autoarea care urma să-și lanseze cea de-a treia carte). Chiar dacă au fost nepoliticoși și stau doi pe un loc, ar trebui să mulțumească totuși imaginarului pentru ca le-a ținut locurile calde. Mircea Cărtărescu nu a putut ajunge, recurgând la politica gaullistă a ,,scaunului gol” pe care a pus-o în practică la Cluj, unde urma să i se acorde un important premiu literar.

Publicul pare nemulțumit din cauza absenței celui din urmă (compensată pe jumătate de prezența în sală a lui Stelian Tănase), dar lansarea începe cu entuziasm.

Marius Chivu: ,,…ingenioasa combinație de teorie literară postmodernă din prima parte a cărții și cele șase interview-uri ale părții secunde, din care se observă simțirea nemijlocită a lui Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Stelian Tănase, Simona Sora, Filip Florian şi Ioana Pârvulescu realizează un exemplar tot-unitar. Concepte de critică literară anglo-saxonă și franceză precum: <<antropomorfism structural>>, <<imagine multisenzorială>>, <<psihogeografie>>, <<geocritică>> etc. sunt ilustrate și explicate într-un mod plăcut în siaj cu partea empirică provenită din observația celor 6…”

Dan C. Mihăilescu: ,,…Bucureștiul devine organic în această publicație. Pesimismul care ne caracterizează în momentul în care vorbim despre el piere și lasă locul unor sentimente de o suplețe și subtilitate inovatoare pe care numai ochiul obișnuit cu subsidiarul românesc le poate identifica. Arhitectura și bizareria urbanului se sedimentează în mintea cititorului care are o oarecare filiație pentru acest oraș. Universalizarea Bucureștiului, precum a Londrei lui Dickens, Parisului lui Voltaire, Moscovei lui Dostoievski devine un scop în sine…”

Andreea Răsuceanu (cu insesizabile lacrimi în ochi și destul de emotivă la începutul discursului): ,,…este un proiect care a luat naștere ca și precedentele două carți din iubirea pe care o port acestui oraș. Simbolistica cărții este enormă. Am încercat să reabilitez Bucureștiul în ochii tuturor, români și străini…”

Pot fi făcute nenumărate analize și observații pe baza acestei discuții facilitată de trioul sus amintit, însă nu aceasta e esența. Substanțialitatea prezentării constă tocmai în faptul că Bucureștiul trebuie simțit, mental și senzorial. Este un personaj din romanul vieților noastre pe care l-am trimis în exil și acum îi vrem repatrierea. La noi e dorința, la el poate fi refuzul sau vice versa. Interconexiunea dintre noi este însă de necontestat. Văzut prin lentila culturii, intelighenției și a spiritualității, Bucureștiul oferă fiecăruia dintre noi o ,,a șaptea posibilă lectură.”

#Stiri #General #CriticaLiterara #Romania #Cunoastere

14 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier