• Mohan D. Aurelian

Facebook & Palantir - Guvernele știu deja ce urmează să faci


Întrucât titlul este alarmist și poate cauza confuzii, anumite delimitări de natură teleologică sunt necesare. Autorul intenționează: (1) să aducă în prim-plan tipul de date personale pe care un individ conectat la internet le împărtășește, voluntar (acesta aflându-se, de multe ori, sub imperiul nevoii) sau involuntar, cu companiile din lumea IT; (2) să analizeze modul în care companiile multinaționale utilizează și protejează aceste date; iar, în cele din urmă (3) să identifice felul în care guvernele se raportează la conceptul de confidențialitate a datelor personale (în engleză, data privacy). La punctul 3 se încadrează și interacțiunile dintre guverne și indivizi/companii specializate în protecția/colectarea/interpretarea/ analiza datelor.

Atenție! A nu se înțelege că promovăm teorii ale conspirației. Scopul principal al articolului este să demonstreze ce informații sunt stocate în bazele de date ale unor companii multinaționale, cât de ușor sau greu sunt acestea accesate de terțe persoane și cum pot ajunge ele în posesia guvernelor. Mai mult decât atât, predicțiile pe care autorul le face sunt bazate pe tendințele actuale din lumea IT, pe istoria companiilor din domeniu în ceea ce privește securitatea datelor, pe informații verificate (din surse sigure) despre vulnerabilitatea sistemelor de securitate și pe alte analize similare.

Pentru început, vom concepe o listă cu datele personale pe care le postăm/transmitem/încărcăm în principalele platforme și device-uri utilizate aproape zilnic. De ce este acest lucru foarte important? Pentru că toate datele introduse în platformele online (sau offline - dar cu acces la internet) sunt, în mod inevitabil, stocate în bazele de date/serverele (în engleză, storage server) companiei, iar termenii și condițiile acestor entități economice stipulează adesea că informațiile în cauză pot fi utilizate de către companie în diverse scopuri (marketing, optimizare platformă, securitate etc.). In extenso, nu cunoaștem niciodată cu exactitate cum sunt manageriate datele noastre personale odată ce ajung în bazele de date, cât timp sunt stocate acolo și cine are acces la ele. Mai mult decât atât, întrucât pe multe dintre aceste platforme postările sunt publice sau împărtășite cu un număr semnificativ de prieteni, informațiile pot fi colectate de terțe persoane prin intermediul unor algoritmi avansați de „data scraping”. Totodată, este important de menționat că deși poate nu aveți conturi pe aceste website-uri/platforme, ele monitorizează și realizează baze de date pentru fiecare „individ” (pe baza adresei specifice denumită IP) întrucât obiectivul lor predilect este să vă „ofere o experiență personalizată” prin colectarea de date despre activitatea și preferințele dumneavoastră (puteți face acest experiment cu Youtube-ul prin accesarea site-ului fără a fi logat într-un cont; veți observa să că în scurt timp algoritmii vă vor sugera anumite videoclipuri bazate pe activitatea anterioară); cu ajutorul acestora, vor putea prezice ce vă place și, implicit, ce veți accesa în viitor (doar așa vă pot atrage să petreceți cât mai mult timp pe website).

Cele două criterii de selecție a elementelor incluse în lista anterior menționată sunt: nivelul de popularitate la nivel mondial al platformei și accesul la internet.

Lista nu este exhaustivă!

Website-uri/Aplicații de smartphone

Facebook - date despre: locul de naștere, orașul de rezidență (uneori și adresa exactă), locul de muncă, data de naștere, interese personale/hobby-uri, relații de rudenii/familie, relații amoroase, locurile vizitate, propensiunile politice/religioase, personalitățile (scriitori, politicieni, activiști, muzicieni, sportivi etc.) pe care le admirăm, cărțile pe care le-am citit, companiile pe care le îndrăgim, mâncarea consumată/ produsele utilizate, activitățile cotidiene, grupul de prieteni și relația cu acesta, ideile și opiniile noastre (prin comentarii, like-uri, postări pe „perete”), apartenența la grupuri informale/formale (prin înscrierea în grupurile de Facebook), participarea la evenimente (singur sau împreună cu alți prieteni) și în mod special la cele cu tentă politică, precum proteste etc. - cu alte cuvinte, pe lângă datele de identificare postăm TOATE gusturile și toate dezgusturile noastre chiar dacă acestea sunt exprimate indirect prin intermediul like-urilor noastre.

In extenso, anumite informații apărute în urma scandalului Cambridge Analytica arată că Facebook colectează date despre activitatea noastră online (chiar dacă nu avem cont pe Facebook) de pe TOATE WEBSITE-URILE care au butonul de like sau share al Facebook, ce permit logarea cu Facebook sau au integrat Facebook Pixel (aceste profiluri de date sunt denumite shadow profiles) [Sursa 1 și Sursa 2].

Totodată, mai postăm: poze/videoclipuri/story-uri cu noi, cu prieteni, cu familie, cu casa, cu locurile vizitate, cu mâncarea consumată etc.

Facebook Messenger - în primul rând este vorba de TOATE mesajele (text sau audio) trimise vreodată cuiva pe chat-ul Facebook (tu cât de bine ți-ai „drămuit” cuvintele pe chat?); în al doilea rând este vorba, de toate pozele/melodiile/videoclipurile/story-urile cu noi, cu prieteni, cu familie, cu casa, cu locurile vizitate, cu mâncarea consumată etc. postate în aplicația de chat; în al treilea rând este vorba, de frecvența mesajelor, de prietenii cu care ești în diferite chat grupuri, de preferințele exprimate (despre relații, mâncare, melodii, relații amoroase etc.) și de nivelul de activitate (cât de multe mesaje trimiți, cât de rapid scrii, cât de des greșești anumite cuvinte, folosești diacritice sau nu etc.).

Instagram - poze/videoclipuri/melodii/story-uri cu noi, cu prieteni, cu familie, cu casa, cu locurile vizitate, cu mâncarea consumată etc.; follow și likeuri la diverse profiluri (celebrități, politicieni, lideri informali locali, etc.) sau la postări de pe Instagram care pot genera informații importante despre preferințele tale și, implicit, despre personalitatea ta.

WhatsApp - (tipul de date este similar celui împărtășit pe Facebook Chat) în primul rând este vorba de TOATE mesajele trimise (text sau audio) vreodată cuiva, implicit, toate preferințele și părerile; în al doilea rând este vorba, de toate pozele videoclipurile cu noi, cu prieteni, cu familie, cu casa, cu locurile vizitate, cu mâncarea consumată etc. sau orice alte documente/melodii shareuite prin aplicație; în al treilea rând este vorba, de frecvența mesajelor, de prietenii cu care ești în diferite chat grupuri, de preferințele exprimate (despre relații, mâncare, melodii, relații amoroase etc.) și de nivelul de activitate (cât de multe mesaje trimiți, cât de rapid scrii, cât de des greșești anumite cuvinte, folosești diacritice sau nu etc.).

Să nu uităm că aplicația face back-up (le copiază) conversațiilor pe Google Drive. Această opțiune poate fi dezactivată din setări.

Google Search - să avem în vedere că este cel mai utilizat motor de căutare din lume cu peste 3,5 miliarde de căutări pe zi; date despre: toate căutările pe care un individ le-a făcut vreodată - acestea sunt extrem de importante pentru că scot în evidență: preferințele noastre, nivelul de educație, nivelul de cunoștințe, locurile pe care le vizităm (sau pe care am dori să le vizităm), cărțile pe care le citim sau cumpărăm, filmele/serialele pe care le vizionăm online, tipurile de obiecte pe care le cumpărăm din mediul online, modul în care ne petrecem timpul liber etc. Mai mult decât atât, prin serviciile de Google Ads, Google Anlytics etc. compania Google colectează date și despre siteurile pe care le accesăm după ce intrăm pe o pagină care nu aparține Google, despre frecvența cu care utilizăm internetul etc. Să nu uităm că date precum frecvența de accesare a unui website, timpul petrecut pe fiecare pagină, locul unde am dat click pe acea pagină și orice alt detaliu similar sunt, la rândul lor, stocate și analizate de Google.

Google Maps - Nu multă lume cunoaște faptul că aplicația de smartphone vine cu o opțiune activă încă de la instalare care URMĂREȘTE ÎN TIMP REAL și stochează TOATE DRUMURILE PE CARE LE FACEȚI (indiferent că utilizați aplicația Google Maps sau nu) pentru ca, mai apoi, să fie accesate de utilizator prin intermediul unui laptop sau calculator personal. Pentru a vedea pe unde v-ați plimbat (și alte detalii desigur: cât a durat drumul, cât timp ați petrecut în restaurantul preferat etc.) sau pentru a DEZACTIVA OPȚIUNEA accesați acest link [în varianta de desktop a Google Maps logați-vă cu contul Google utilizat pe telefon, apăsați pe butonul „menu”, apoi pe butonul „Your Timeline”]. Google permite ștergerea datelor despre drumurile dumneavoastră zilnice, însă acestea sunt stocate totuși în bazele lor de date.

Pe lângă posibilitățile oferite de opțiunea anterior menționată, aplicația stochează despre fiecare individ date precum: toate drumurile pe care le faceți (și toate detalile despre aceste drumuri), locurile pe care le căutați, adresa de rezindeță/adresa locului de muncă, ariile cele mai des frecventate, locurile marcate ca preferate, locurile salvate de dumneavoastră, date despre traficul din zonă, locurile vizitate în vacanță etc. Toate aceste date pot fi ușor corelate cu cele ale altor utilizatori pentru a construi o „hartă” în timp real cu poziționarea tuturor utilizatorilor care folosesc în acel moment aplicația.

Mai mult decât atât, Google integrează alte servicii online. Un exemplu bun este Airbnb - astfel încât compania știe încă din timp unde vă veți petrece vacanța (adresa rezervării și perioada în care veți sta acolo). După ce faceți o rezervare pe Airbnb aceasta este amplasată pe Google Maps.

Google+ - date identice cu cele colectate de Facebook (vezi informațiile de mai sus)

G-mail - date despre: toate e-mailurile și, implicit, atașamentele acestora; in extenso, este vorba de toate persoanele pe care le contactezi, frecvența discuțiilor, modul de exprimare etc.

Waze - date despre: rutele zilnice realizate cu mașina (detalii despre acestea: frecvența - durata - lungimea călătoriilor) aria în care vă petreceți cel mai mult timp, timpul petrecut acasă, comportamentul în trafic (de exemplu, în proximitatea echipajelor de poliție, viteza medie/maximă de rulare ) etc.

Youtube - date despre: melodiile/filmele/serialele/ emisiunile/documentarele/cântăreții/artiștii/

politicienii preferați, orientarea politică/sexuală/ religioasă, regimul alimentar, detalii despre locurile de vacanță, detalii despre o largă gamă de lucruri care ne plac (device-uri, produse cosmetice, restaurante etc.), ce playlist-uri alcătuim și cât de des le ascultăm, etc.

Yahoo - date identice cu cele colectate de G-mail

Uber/Lyft/Taxify - date despre: toate drumurile pe care le faceți (și toate detalile despre aceste drumuri), locurile pe care le căutați, adresa de rezindeță/adresa locului de muncă, ariile cele mai des frecventate, locurile marcate ca preferate, locurile salvate de dumneavoastră, date despre traficul din zonă, locurile vizitate în vacanță etc.

Airbnb - date personale (în anumite circumstanțe este nevoie de uploadarea unui document de identitate), locul în care vă petreceți vacanțele, persoanele cu care vă petrecezi vacanțele (sau cel puțin numărul acestora), durata și frecvența vacanțelor, tipul de planificare financiară (dacă aveți una), puterea financiară a fiecărui individ etc.

Shazam - date despre: melodiile preferate, locul unde au fost ascultate acestea, cântăreții preferați etc.

Snapchat - ideea de a posta/încărca în mediul virtual „povești” temporare (care dispar după 24 de ore) formate din poze sau videoclipuri (editate sau nu într-un mod amuzant) a avut un succes major. Tot ceea ce postăm pe shapchat este păstrat, de asemenea, în bazele lor de date.

Twitter - toate opiniile noastre (pe care le împărtășim cu followerii), orientarea politică sau religioasă, valorile și lucrurile pe care le protejăm sau susținem, demersurile noastre de natură intelectuală, melodiile/filmele/serialele/emisiunile/ documentarele/cântăreții/artiștii/politicienii preferați (în funcție de persoanele urmărite, likeuri și comentarii) etc.

SoundCloud - date similare cu cele colectate de Shazam/Youtube

Tumblr - toate pozele pe care le (re)postăm, paginile pe care le urmărim, pozele la care dăm like, oamenii care ne urmăresc pagina personală etc.

Pocket - mare parte a articolelor care au ajutat la construirea acestei analize au fost stocate pe contul meu de Pocket. Date despre: site-urile vizitate, articolele citite, revistele/publicațiile online preferate, orientarea politică/religioasă, capacitatea de lecturare (cât durează să citești un articol - mai mult mai sau puțin decât media - frecvența cu care citești, articolele necitite până la final etc.)

LinkedIn - locul de muncă actual, locurile de muncă din trecut, calificările, întreaga rețea profesională etc.

Apple Pay/Android Pay/Google Pay/Samsung Pay - date despre: listele de cumpărături, frecvența cumpărăturilor, locurile unde s-au efectuat cumpărăturile, puterea de cumpărare a individului în cauză, alte tipuri de tranzacții financiare etc.

Apple App Store/Google Play Store - toate aplicațiile pe care le utilizați, versiunea de Android/IOS folosită, modelul de device etc.

Apple Health/SHealth - date despre: starea actuală de sănătate (înălțime, greutate, IBM - Index of Body Mass; Indicele de Masă Corporală), activitatea fizică zilnică (este înregistrat numărul de pași dintr-o zi, distanțele parcurse zilnic, numărul de calorii consumate etc.), pulsul utilizatorului, umiditatea aeriului din zona în care locuiește, tipul de dietă (sunt introduse de utilizator), numărul de calorii consumat, durata somnului și orele de somn etc. (date introduse de utilizator). Poate genera baze de date similare celor generate de Fitbit (hărți realizate cu ajutorul datelor colectate de Fitbit au arătat conturul unor baze militare din toată lumea).

Siri/Google Assistant/Alexa/Cortana - date similare cu cele colectate de Google/Yahoo/Bing însă de această dată căutările sunt făcute prin comenzi vocale. TOATE CĂUTĂRILE VOCALE sunt stocate pe server. Companiile spun că pentru o perioadă limitată (de câțiva ani, mai exact aproape doi ani în ceea ce privește Siri - Sursa 5 și Sursa 6), însă nu putem cunoaște cu exactitate dacă acest lucru este adevărat, cine are acces la aceste informații, iar dacă „amprenta” vocală nu este utilizată în cadrul altor analize (conform Wired - Sursa 6 - clipurile audio sunt stocate pentru 6 luni împreună cu datele de identificare ale utilizatorului, iar apoi pentru o perioadă de până la 24 de luni sunt utilizate în studii complexe menite a ameliora abilitățile Siri). În ciuda faptului că Google sau Apple ne confirmă că microfonul telefonului nu este accesat de asistenții lor „virtuali” în timpul convorbirilor, nu deținem informații care să ne asigure că nu există vulnerabilități în algoritmii asistenților virtuali (ce pot fi utilizați de terțe persoane) sau dacă aceste companii nu pot într-adevăr accesa microfonul device-ului în timpului convorbirilor telefonice [Sursa 6].

S Planner/Apple Calendar/Google Calendar - date despre: programul complet al utilizatorilor (întâlniri de afaceri, programări, lucruri de rezolvat etc.), oamenii cu care relaționezi în diferite zile, timpul petrecut cu familia, activitățile din timpul liber etc.

Servicii (de stocare) de tip cloud - toate documentele, pozele, melodiile etc. stocate

Bloguri - aici postăm gândurile noastre cele mai intime, iar articolele sunt publice. În acest context, este foarte ușor ca niște algoritmi să colecteze și să analizeze datele. Informațiile pot fi accesate de terțe persoane, de platforma prin care construim blogul sau chiar și de websiteul prin care ne logăm când ne este lene să facem un cont nou (de exemplu, când ne logăm cu Google sau cu Facebook).

Device-uri sau produse smart

Smartphone (Apple, Samsung, HTC, LG etc.) - trebuie să fim atenți la modul în care device-urile din prezent manageriază amprentele și „imaginea” irisului utilizatorilor (confrom unei analize a Android Central, datele colectate de senzorii biometrici sunt bine securizate la nivelul fiecărui device, însă anumite vulnerabilități pot apărea: toate companiile care construiesc smartphone-uri cu acest tip de senzori trebuie să respecte anumite reguli - precum a nu stoca datele biometrice în alte medii de stocare decât cele ale telefonului, vezi Sursa 8 - însă nu avem analize care să confirme sau infirme că aceste reguli sunt respectate); trebuie să fim atenți ce aplicații instalăm, implicit, ce permisiuni acordăm acestor aplicatii (ele ne pot accesa toate datele - de la trafic de internet până la mesajele trimise cunoscuților);

Fitbit - date similare cu cele colectate de Apple Health/SHealth, dar de această dată se colectează date și despre traseul (cu geolocație) per se pe care îl parcurgi. Hărți realizate cu ajutorul datelor colectate de Fitbit au arătat conturul unor baze militare din toată lumea, soldații americani fiind capabili - doar prin faptul că au făcut jogging regulat în jurul bazelor cu dispozitivele Fitbit - fără voia lor, să furnizeze informații secrete despre anumite puncte de interes național [Sursa 10].

Sisteme Nest (Home) - acestea sunt sisteme populare în S.U.A./Canada/Europa de Vest; acestea pot fi termostate, camere de supraveghere video, sonerii, sisteme de alarmă etc.; colectează date despre: temperatura casei, frecvența cu care ești vizitat, durata vizitelor, imagini/video din perimetrul casei tale etc.

Tesla/orice mașină cu pilot automat - date identice cu cele colectate de Waze plus date de țin de comportamentul șoferului la volar și în habitaclu, preferințele tale ca șofer, frecvența călătoriilor, viteza medie de rulare etc.

Amazon Go - Noul prototip de magazin oferit de Amazon colectează date despre: comportamentul clienților în magazin (cât timp stai în fața unui produs, dacă citești eticheta sau nu, tiparul cumpăraturilor - ce cumperi la început, cum cumperi etc. - cumperi disciplinat în funcție de o listă sau cumperi impulsiv), datele personale ale acestora, tipul interacțiunilor din maganzin (cu produse sau alți oameni), catografierea gesturilor și microexpresiilor faciale, camerele de recunoaștere a feței îți scanează 3D fața, lista de cumpărături, cât a durat sesiunea de cumpărături, dacă te-ai răzgândit în legătură cu un anume produs și dacă l-ai pus înapoi pe raft etc.

Cu alte cuvinte, aproape că nu există informații personale care să nu fie publice sau stocate pe un server. În acest context, societatea ar trebui să verifice serios modul în care toate acestea sunt manageriate.

Trebuie să înțelegem că nu Facebook-ul este inamicul. Nici Google. Nici Apple. Noi suntem propriul nostru inamic întrucât alegem să postăm/transmitem/încărcăm date personale pe anumite platforme online deși nu ne documentăm în legătură cu modul în care acestea sunt utilizate. În cazul în care observăm că există incongruențe majore între termeni și condiții și practica companiei, că termenii legali nu specifică cum vor fi utilizate/protejate datele noastre, că anumite vulnerabilități există, putem acționa pentru a modifica situația de fapt: (1) prin presiuni asupra legiuitorului (Parlament, instituțiile UE etc.) pentru a reglementa mai bine companiile din domeniu; (2) acțiuni în instanță împotriva companiei; (3) formarea unor grupuri de advocacy, lobby etc.

Mai mult decât atât, în ciuda faptului că existau miriade de analize despre modul lipsit de responsabilitate în care companii precum Facebook se raportau la confidențialitatea datelor (TechCrunch vorbea despre „ostilitatea Facebook față de confidențialitatea datelor”), puțini au fost cei care și-au modificat comportamentul online, iar abia în 2018 s-a ajuns, în UE de exemplu, la impunerea unui cadru legislativ care să ofere utilizatorului mai multă siguranță.

Există câteva metode prin care am putea să ne protejăm mai bine datele pe internet. Acestea vor fi prezentate în partea finală a articolului.

O analiză realizată de BBC [Sursa 9] ne demonstrează de ce aceste date - care la prima vedere par inofensive - sunt extrem de importante. Cu ajutorul acestora, companii precum Facebook sau Cambridge Analytica pot construi, utilizând interacțiunile noastre pe diferite website-uri/platforme, profiluri psihometrice (similar concluzionează și cei de la The New York Times, Sursa 11, care ne spun că Facebook colectează 100 de categorii diferite de date pentru fiecare individ) menite a ne evalua personalitatea, implicit, a ne ghici următoarele decizii. În ciuda faptului că ne imaginăm că aceste modele sunt imprecise, BBC arată că sunt tocmai extrem de precise: doar 10 like-uri pot oferi algoritmilor de inteligență artificială mai multe informații despre noi ca persoană decât pot să ofere colegii noștri, cu 150 de like-uri algoritmii devin mai preciși decât părinții noștri, iar după 300 de like-uri computerele sunt mai pricepute în a te descrie decât partenerul de viață [Sursa 9].

Cu alte cuvinte, prin intermediul datelor prezente pe internet, companiile nu numai că știu ce personalitate ai, însă pot utiliza visurile, dorințele, temerile sau orientările tale politice/religioase pentru a îți coordona deciziile.

The New York Times - citând analize realizate de specialiști - opinează că Facebook poate să spună cu exactitate dacă ești într-o relație amoroasă (chiar dacă nu ai postat pe profil) sau dacă treci printr-o despărțire [Sursa 11], iar precum Google Maps colectează date de localizare pentru a determina unde ești, unde mergi și în apropierea cui ești. Mai mult decât atât, dacă cumperi un produs cu cardul de credit, Facebook poate corela aceste date cu cardul de credit utilizat pe platforma sa și imediat personaliza reclamele pentru a îți satisface nevoile [Sursa 11]. Totodată, prin intermediul unor companii precum Geofeedia - care colectau date de pe Facebook, Instagram și Twitter - poliția cunoștea din timp locul și protestul la care diferiți utilizatori vor fi. Concomitent, algoritmi speciali de inteligență artificială pot construi predicții extrem de precise legate de viitorul unui individ: dacă o să fii dependent de anumite substanțe, dacă îți vei schimba opiniile politice, dacă o să fii sănătos sau nu.

În ceea ce privește modul în care se raportează conducătorii (fondatorii sau cei care ocupă funcții precum CEO, CFO etc.) acestor companii față de confidențialitatea datelor putem să tragem o concluzie din cele două audieri din Congres la care a fost supus Mark Zuckerberg, CEO Facebook: (1) nu se abătea de la retorica exersată cu avocații (cu multiple prezentări de scuze și păreri de rău); (2) când primea întrebări grele, punctuale, despre cum funcționează propria companie sau despre cum colectează date algoritmii Facebook, evita răspunsul, spunând că nu deține date statistice precise, iar echipa sa tehnică va se va ocupa de asta ulterior; (3) denatura adevărul prin intermediul unor afirmații generale, fără substrat și acoperire faptică.

In extenso, nu vorbim doar de presupuneri și anchete recente în ceea ce privește modul fraudulos în care marile companii de la nivel internațional ne gestionează datele.

The Washington Post demonstrează că o conduită similară celei avute de Facebook în cazul Cambridge Analytica este, de fapt, norma în domeniu. Caracterul peren al utilizării frauduloase a datelor este probat tocmai de sentințele date de Înalta Curte din Irlanda și de Curtea Europeană de Justiție [a se vedea cazul Schrems I, Sursa 13]. Verdictul din cazul Schrems I a determinat invalidarea acordului Safe Harbor (un protocol prin care companiile cu sediul în S.U.A. - precum Facebook sau Google - care operau pe teritoriul U.E. trebuiau să respecte anumite reguli în ceea ce privește condifențialitatea datelor); în urma acestui eveniment, cele două părți au negociat un alt acord similar, însă mai strict, denumit Privacy Shield. Acesta, la rândul său, riscă să fie invalidat în contextul

cazului Schrems II [a se vedea Sursa 13 pentru mai multe detalii].

Trebuie să clarificăm un element important care - în mod definitoriu - nuanțează această analiză: implicarea agențiilor de intelligence (serviciile secrete) în demersuri de colectare de date.

Încă din perioada 1956-1971 practica colectării de informații despre persoane fizice sau juridice era o conduită la ordinea zilei. Facem referire aici la celebra operațiune COINTELPRO, condusă de FBI, care a strâns informații chiar și despre viața privată a lui Martin Luther King Jr.

Prin urmare, informațiile făcute publice de Edward Snowden în 2013 nu ar fi trebuit să ne sidereze în măsura în care au făcut-o.

NSA și alte agenții urmăresc și colectează date despre TOATE ACTIVITĂȚILE NOASTRE, de la apeluri telefonice sau SMS-uri, până la activitatea de pe toate platformele online menționate mai sus. In concreto, fără resurse semnificative - bani și cunoștințe din domeniul IT - este aproape imposibil să scapi de sub supravegherea acestor entități. Cu toate acestea, există metode prin care un individ poate să le facă colectarea de date mai grea, în special când nu este vizat în mod direct de „privirea lor atentă”.

A naviga pe internet fără niciun fel de protecție reprezintă o invitație pentru hackeri, întrucât în prezent nu mai putem fi siguri nici măcar de securitatea propriei rețele Wi-Fi.

Modelul Palantir și modelul NSA - Cum guvernele știu ce urmează să faci

Dacă anterior am vorbit de modul în care serviciile secrete din S.U.A. (și nu numai) pot colecta date despre orice individ de pe planetă (inclusiv lideri ai unor state precum Germania, Franța etc.), trebuie să menționăm acum că pe lângă „modelul acțional NSA” avem și un model corporatist, „modelul acțional Palantir”.

Palantir este o companie de „minare a datelor” (colectare a datelor), susținută de CIA, lansată în 2004 de Peter Thiel – miliardar, cofondator al PayPal și investitor Facebook - alături de Nathan Gettings, Joe Lonsdale, Stephen Cohen and Alex Karp [Sursa 17].

Palantir își bazează activitatea pe predicții de înaltă precizie pentru a determina comportamentul suspecților de terorism sau fraudă corporatistă, dar și conduita „elementelor subversive”. Totul se bazează pe utilizarea unor algoritmi de inteligență artificială pentru a determina tipare comportamentale; datele introduse în acești algoritmi variază de la activitatea în mediul online până la mostre ADN.

Pentagonul a utilizat Palantir în războiul din Irak pentru a identifica cu mare precizie locul unde vor fi amplasate bombe sau ambuscade cu explozibili. Concomitent, Palantir oferea soldaților americani opțiunea de a încărca ADN direct de pe „câmpul de luptă” și să primească informații detaliate în timp real. Conform datelor pe care le deținem, Palantir se laudă (și până acum testele din teren dovedesc asta) că poate „prezice viitorul” cu secunde sau ani înainte să se întâmple. Cu alte cuvinte, este vorba că poate să identifice ce vei face, cum vei face și când vei face chiar dinainte să fi terminat planificarea acelui eveniment.

Printre clienții Palantir se numără: CIA, FBI, NSA, Centre for Disease Control, Marine Corps, Air Force, Special Operations Command, West Point și IRS (Fiscul American).

În prezent tehnicile dezvoltate în Irak, sunt utilizate de Poliția din Los Angeles (Los Angeles Police Department) pentru a prezice cu acuratețe locul, ora și tipul fărădelegii care se va petrece într-o anumită zonă a orașului.

Așa cum opina contributorul The Guardian, Jacques Peretti, Palantir are un nivel de influență similar cu Google, Apple, Facebook sau Microsoft însă operează în regim de „special ops”, departe de ochii publicului și ai Congresului.

Cum ne protejăm identitatea pe internet? Cum ne protejăm datele personale?

Este extrem de greu să navigăm online în completă anonimitate sau să renunțăm la rețelele de socializare. Cu toate acestea anumite sfaturi ne pot feri de tehnicile ingenioase ale companiilor anterior menționate. Vă recomandăm:

(1) Să nu navigați pe internet fără un VPN. Acest tip de program încifrează traficul dumneavoastră de internet și îl redirecționaeză prin servere din toată lumea pentru a nu fi detectat de terțe persoane sau chiar de providerul de internet.

După cercetările și testele Echipei Dialectica, noi recomandăm PIA (Private Internet Access) VPN.

(2) Să navigați pe internet de pe un browser specializat și securizat. Echipa Dialectica recomandă Tor Browser, acesta fiind recunoscut în domeniu pentru nivelul ridicat de securitate (utilizat în tandem cu un VPN).

(3) Să creați un cont de Yahoo și/sau G-mail (utilizând desigur VPN-ul) pe care să îl utilizați doar pentru logarea pe anumite site-uri. Cu alte cuvinte, este vorba de separarea activității personale de tip e-mail, de cea de tip search pe Youtube/Google etc.

(4) Parolele de la cele mai importante conturi trebuie să fie complexe, să conțină litere, cifre, simboluri speciale, să fie stocate pe hârtie sau într-un container încifrat și să nu fie utilizate de mai multe ori (la mai multe conturi). Aceste parole pot fi generate aleatoriu de programe speciale. Să nu salvați parolele personale în browser.

(5) Recomandăm să limitați tranzacțiile de tip online banking.

(6) Recomandăm să limitați activitatea pe Facebook doar la demersurile vitale. Încercați să nu utilizați aplicații de pe Facebook - id est, să nu acordați acces aplicațiilor la datele dumneavoastră.

(7) Recomandăm să faceți cât mai des update-urile de la sistemul de operare, să utilizați un antivirus puternic (Bitdefender Total Security; să evitați programele construite în Rusia precum Kaspersky) și să scanați regulat PC-ul cu ajutorul antivirusului.

(8) Limitați comunicarea pe platformele populare (precum Facebook, WhatsApp, e-mail etc.) pentru că acestea sunt ușor de „penetrat” de terțe persoane. Recomandăm să utilizați Signal, este printre cele mai sigure metode de comunicare întrucât folosește încifrare end-to-end și nu stochează mesajele dumneavoastră în bazele de date ale companiei.

(9) Datele personale extrem de importante pot fi stocate pe HDD-uri externe sau memorii flash, iar acestea pot fi încifrate cu chei AES pe 256 biti prin intermediul unor programe speciale, găsite gratuit pe internet. Dacă doriți să sporiți gradul de securitate, recomandăm să manageriați aceste fișiere de pe un alt laptop/PC care să nu aibă conexiune la internet.

Concomitent, anumite programe permit încifrarea sistemului de operare.

(10) Să angajați o companie specializată în securitate pentru a vă identifica și elimina vulnerabilitățile din sistem sau rețea.

Cele mai interesante întrebări adresate lui Mark Zuckerberg în Congres

Video source: CNBC Youtube

Trevor Noah îl parodiază pe Mark Zuckerberg

Video soruce: Comedy Central UK Youtube

Bibliografie:

Sursa 1 USA Today, How Facebook can have your data even if you're not on Facebook, [Online] Disponibil la: https://www.usatoday.com/story/tech/columnist/baig/2018/04/13/how-facebook-can-have-your-data-even-if-youre-not-facebook/512674002/, [Accesat la 17.04.2018]

Sursa 2 The Telegraph, Shadow profiles: How Facebook tracks you even when you don't have an account, [Online] Disponibil la: https://www.telegraph.co.uk/technology/2018/04/12/shadow-profiles-facebook-tracks-even-dont-have-account/, [Accesat la 17.04.2018]

Sursa 3

Internet Live Stats, Google Search Statistics, [Online] Disponibil la:

http://www.internetlivestats.com/google-search-statistics/, [Accesat la 17.04.2018]

Sursa 4

The Guardian, Snapchat rising: is Facebook-sized success the future for this youthful app?, [Online] Disponibil la:

https://www.theguardian.com/technology/2017/feb/02/snapchat-evan-spiegel-growth-facebook-ipo-analysis, [Accesat la 12.04.2018]

Sursa 5

USA Today, Q and A: Hide your Siri searches, [Online] Disponibil la:

https://www.usatoday.com/story/tech/columnist/komando/2014/03/14/komando-q-and-a/6336121/, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 6

Wired, APPLE FINALLY REVEALS HOW LONG SIRI KEEPS YOUR DATA, [Online] Disponibil la:

https://www.wired.com/2013/04/siri-two-years/, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 7

TechCrounch, A brief history of Facebook’s privacy hostility ahead of Zuckerberg’s testimony, [Online] Disponibil la:

https://techcrunch.com/2018/04/10/a-brief-history-of-facebooks-privacy-hostility-ahead-of-zuckerbergs-testimony/, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 8

AndroidCentral, How does Android save your fingerprints?, [Online] Disponibil la:

https://www.androidcentral.com/how-does-android-save-your-fingerprints, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 9

BBC News YouTube, The psychology behind Facebook data breach - BBC News, [Online] Disponibil la:

https://www.youtube.com/watch?v=84gTofMPz1k&t=, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 10

The Washington Post, U.S. soldiers are revealing sensitive and dangerous information by jogging, [Online] Disponibil la:

https://www.washingtonpost.com/world/a-map-showing-the-users-of-fitness-devices-lets-the-world-see-where-us-soldiers-are-and-what-they-are-doing/2018/01/28/86915662-0441-11e8-aa61-f3391373867e_story.html?utm_term=.2042d70ce5f8, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 11

The New York Times YouTube, How Facebook Tracks Your Data | NYT, [Online] Disponibil la:

https://www.youtube.com/watch?v=JAO_3EvD3DY, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 12

The Washington Post YouTube, 4 fact checks from Mark Zuckerberg's testimony, [Online] Disponibil la:

https://www.youtube.com/watch?v=AftOvj4UPCQ, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 13

The Washington Post, Forget Congress. Facebook’s real problem is in Europe., [Online] Disponibil la:

https://www.washingtonpost.com/news/monkey-cage/wp/2018/04/12/forget-congress-facebooks-real-problem-is-in-europe/?noredirect=on&utm_term=.d84cfdfa4cb9, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 14

PBS, COINTELPRO, [Online] Disponibil la:

http://www.pbs.org/hueypnewton/actions/actions_cointelpro.html, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 15

BBC, Edward Snowden: Timeline, [Online] Disponibil la:

http://www.bbc.com/news/world-us-canada-23768248, [Accesat la 18.04.2018]

Sursa 16

The Guardian, Has a Russian intelligence agent hacked your wifi?, [Online] Disponibil la:

https://www.theguardian.com/technology/shortcuts/2018/apr/17/has-a-russian-intelligence-agent-hacked-your-wifi?CMP=fb_us, [Accesat la 24.04.2018]

Sursa 17

The Guardian, Palantir: the ‘special ops’ tech giant that wields as much real-world power as Google, [Online] Disponibil la:

https://www.theguardian.com/world/2017/jul/30/palantir-peter-thiel-cia-data-crime-police, [Accesat la 24.04.2018]

#Stiri #Stiinta #Facebook #General #Cunoastere #Tehnologie #Special

477 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier