• Mohan D. Aurelian

Criticile de neconstituţionalitate ridicate în cazul modificărilor propuse Legii nr. 303/2004 respin


Photo source: http://stiri.tvr.ro

„Curtea [CCR] constată că eliminarea acestei atribuţii a preşedintelui nu ridică, totuşi, probleme de constituţionalitate, ea permiţând o consolidare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, ca entitate care gestionează, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, selecţia judecătorilor şi procurorilor” - informează Digi24 [Sursa 1].

"Prin urmare, Curtea constată că 'refuzul' Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui. (...) De altfel, chiar şi în logica normei legale criticate, Preşedintele României tot extra legem poate purta o corespondenţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, dacă identifică anumite probleme în numirea în funcţie a judecătorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenţa decizională de a-şi retrage eventual propunerea de numire, fără ca Preşedintele să poată respinge propunerea de numire astfel înaintată" - se menționează într-o motivare a CCR, citată de Digi24 [Sursa 1].

„Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate” - informează Digi24 [Sursa 1].

Cu toate acestea, anumite elemente din cadrul excepțiilor de neconstituționalitate, precum sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei", sunt neconstituţionale [Sursa 2, pagina 120-121, par. (3)].

Un alt element din decizia CCR nr. 45/ 30 ianuarie 2018 este important: „Cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abrogă art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea abrogă dispoziţiile legale referitoare la competenţa Preşedintelui României de a refuza o singură dată numirea în funcţia de judecător/procuror a judecătorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (...) Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României (...) ar fi golite de conţinut şi importanţă” [Sursa 2, pagina 69, par. (140)].

Bibliografie:

Sursa 1

Digi24, CCR: Atribuțiile președintelui ar fi lipsite de conținut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/ccr-atributiile-presedintelui-ar-fi-lipsite-de-continut-daca-nu-ar-putea-refuza-motivat-numirea-unui-magistrat-885931, [Accesat la 28.02.2018]

Sursa 2

CCR, DECIZIA nr.45 din 30 ianuarie 2018, [Online] Disponibil la: https://www.ccr.ro/files/products/45_-_27_febr_20182.pdf, [Accesat la 28.02.2018]

#Stiri #Romania #Politica

9 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier