• Preluare EuroPunkt

Interviu EuroPunkt: Mihnea Motoc


Photo source: caleaeuropeana.ro

Vladimir Adrian Costea: D-le Mihnea Motoc, asistăm la accelerarea proceselor de reformare ale Uniunii Europene în orizontul post-Brexit. În momentul de față, care sunt principalele provocări cu care se confruntă UE și statele membre?

Mihnea Motoc: Surprindeţi foarte bine dominanta politică a momentului. Pe de o parte, după cum constata expresiv preşedintele Juncker în „Starea Uniunii” din septembrie trecut, vântul bate din nou în pânzele Europei, creşterea economică e credibil reluată pe întreg cuprinsul UE, gradul de angajare a crescut notabil, Europa este destinaţie investiţională chiar mai atractivă decât înainte şamd. Pe de altă parte, astfel de contexte favorabile sunt cele mai bune ocazii pentru a schimba şi adapta ce e de schimbat şi adaptat. Uniunea Economică şi Monetară trebuie completată, nu numai pentru a fi mai pregătiţi şi mai rezilienţi la o viitoare posibilă criză, ci şi pentru a îngădui sistemului Euro să îşi realizeze integral promisiunile. În vremurile de azi, nu ne putem permite să ne refuzăm mai multă Europa în zonele critice ale apărării şi securităţii. Preşedintele Comisiei vede aceste lucruri realizate de o manieră în care să nu rămână zone de exceptare nici chiar pentru cele mai avansate procese de integrare (Schengen, Euro), în care Uniunea îşi păstrează puterea de atracţie şi inspiraţie dincolo de contururile sale prezente, ajungând din nou în măsură să ia în considerare noi extinderi. Toate acestea pot reuni pe cei 27 care vor fi la Sibiu în primăvara anului viitor în jurul unei agende politice cu adevărat strategice. Avem acum şi posibilitatea de a răspunde provocărilor şi de a corela oportunităţile momentului într-un buget multi-anual apt să susţină viziunea conturată pentru UE până la orizontul anului 2025.

Care sunt principalele așteptări și temeri ale cetățenilor europeni din punct de vedere economic, social, politic și militar?

Tendinţa clară din ultimii ani este ca europenii să se raporteze cu cel mai înalt grad de preocupare mai întâi şi mai întâi la ameninţările de securitate ce ne asaltează sistematic, atât în dimensiunea convenţională, cât şi în plan asimetric. Majoritatea europenilor susţin, constant în ultimii ani, „mai multă Europă pe linie de apărare şi securitate”. Preocupările legate de dinamica economică şi socială din Europa s-au ajustat în raport de creşterea economică şi a gradului de angajare înregistrată în Uniune. Persistă îngrijorările – mai dificil de măsurat – ţinând de percepţia faţă de implicaţiile globalizării şi având nu de puţine ori tendinţa de transferare înspre alte fenomene precum migraţia, la rândul său generatoare uneori de poziţionări politice spre extreme.

Răspunsul european comportă un mix de politici propuse în materie de industrie, digitalizare, securitate cibernetică, formare etc. La nivelul Uniunii şi dimensiunea socială rămâne în centrul politicilor propuse; la sfârşitul anului trecut, liderii europeni au convenit asupra „Palierului social”. Testul major al solidităţii răspunsului european la aceste reprioritizări ori accente noi din aşteptările cetăţenilor noştri va fi dat de măsura reflectării lor în viitorul buget multi-anual. În palierul politic, aş nota că e de aşteptat ca dezbaterea electorală la viitorul scrutin european să includă mai multă tematică europeană decât a fost cazul până acum şi – din această raţiune precum şi altele -, să suscite un interes sporit şi o participare superioară.

Sub impactul Brexit-ului și al dezbaterilor privind multiplele scenarii de reformare a UE, în ce măsură procesul de articulare a viitorului buget multianual al UE prezintă o miză aparte față de adoptarea cadrul financiar multianual 2014-2020?

Sunt multiple unghiurile sub care viitorul cadru financiar multi-anual al UE va fi diferit de cel în vigoare. Două sunt evidente încă de pe acum: necesitatea de a compensa pierderea creată de ieşirea contributorului net care este Marea Britanie, respectiv aceea de a finanţa priorităţile politice noi fixate pe agenda UE la cel mai înalt nivel, precum apărarea, securitatea ori migraţia. Mai apoi, va fi necesar mai mult decât oricând până acum ca bugetul multi-anual să reflecte aşteptările politice tot mai bine conturate despre cum va trebui să arate Uniunea noastră la jumătatea viitorului deceniu, precum şi să sprijine viziunea unei Europe care protejează, împuterniceşte şi apără. Avantajele acţiunii la nivel european – „valoarea adăugată europeană” – vor trebui să transpară cu încă şi mai mare claritate. În fine, sub aspect temporal, vom avea de data aceasta fie un acord timpuriu asupra Cadrului multi-anual – anume înainte de alegerile europene -, fie o adoptare a acestuia după scrutin, ceea ce în ambele ipoteze va antrena unele diferenţe semnificative faţă de abordarea urmată tradiţional.

Interviul nu este realizat de Dialectica, ci preluat de la EuroPunkt.

Interviul complet poate fi citit aici.


0 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier