• Mohan D. Aurelian

Mitul paharului de vin care ţine doctorul departe


Mass-media abundă de articole care gravitează în jurul acestui subiect: un pahar de vin pe zi sau o bere pe zi ține doctorul departe [De exemplu Sursa 1: „Efectele pozitive ale vinului asupra sănătăţii, consumat în cantităţi moderate, sunt cunoscute de ceva timp ...“ sau Sursa 2: „Un pahar de vin zilnic îți face bine!”].

A consuma zilnic alcool, chiar și în cantități minime, este adesea considerat un comportament benefic sănătății (ne referim la viziunea prevalentă din mass-media). Cu toate acestea, situația este mai complexă și necesită anumite nuanțări pentru a înțelege măcar parțial fenomenul.

În majoritatea cazurilor, articolele „de larg consum” din mass-media nu indică studiile pe care se bazează argumentația lor și au tendința de a adopta o perspectivă „unilaterală”: consumul moderat de alcool este eminamente avantajos, efecte negative nefiind identificate. Totodată, adesea nu se definește ce anume reprezintă un „consum moderat de alcool.” Toate aceste elemente ne-au îndemnat să realizăm o analiză detaliată.

Pentru început trebuie să înțelegem că toate conduitele, atitudinile sau deciziile noastre - elemente care sunt rezultatul unor procese neuropsihice complexe - produc modificări, de diferite tipuri, ale circuitelor neuronale și, implicit, în dinamica structurilor neurochimice din creier [Sursa 3]. In concreto, anumite studii arată că până și efectul placebo are un impact major asupra căilor neuronale, producând modificări observabile asupra cortexului [Sursa 4]; efecte măsurabile asupra creierului sunt produse și de tehnicile de meditație, ce încetinesc procesul de atrofiere a substanței cenușii odată cu trecerea timpului [Sursa 5 și Sursa 6].

Dacă analizăm relația dintre consumul de alcool și modificările ce apar la nivelul sistemului nervos central ne lovim de anumite limitări impuse de lipsa unui consens, implicit, de absența unor studii extinse care să ne răspundă la miriada de întrebări generată de acest fenomen.

Cu certitudine - acest fapt reprezentând un element incontestabil în lumea științifică - consumul excesiv de alcool are repercusiuni grave asupra sistemului nervos central, elemente precum tulburări ale activității motorii, vedere încețoșată, vorbire neclară, timpi de reacție încetiniți sau slăbirea abilității de memorare (simptome ale consumului de alcool în general, chiar și în cantități mici) putând deveni permanente. Alcoolismul maladiv conduce adeseori, în timp, la apariția sindormului Wernicke–Korsakoff [Sursa 7] și la numeroase alte deficiențe în ceea ce privește modul de funcționare a unor procese cognitive esențiale [creșterea semnificativă a riscului de demență - vezi Sursa 8].

Zona învăluită în relativ mister este reprezentată de consumul moderat de alcool. Datele oferite de studiile existente nefiind în mod particular concludente. De exemplu NIAAA (National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism) - una dintre autoritățile în domeniu - afirmă că <<modul precis în care alcoolul afectează creierul și posibilitatea ca impactul consumului excesiv să fie inversat reprezintă „subiecte fierbinți” în acest domeniu de cercetare>> [Sursa 7 - „Exactly how alcohol affects the brain and the likelihood of reversing the impact of heavy drinking on the brain remain hot topics in alcohol research today”].

Cu toate acestea, NIAAA menționează că „studii avansate asupra impactului generat de alcool în cazul șofatului atestă faptul că până și consumul moderat de alcool produce deficiențe [cognitive] pe termen scurt” [Sursa 7 - „And even moderate drinking leads to short–term impairment, as shown by extensive research on the impact of drinking on driving”]. Cu alte cuvinte, consumul moderat de alcool modifică căile neuronale, iar frecvența cu care un individ consumă alcool (chiar și în cantități mici sau medii) este esențială în permanentizarea acestor modificări.

Această concluzie este normală având în vedere că anterior am evidențiat o serie de legături cauzale între anumite conduite și modificări apărute la nivelul creierului. In extenso, dacă meditația sau efectul placebo modifică cortexul, în mod inevitabil ingerarea unor substanțe precum alcoolul (cu efectele sale cunoscute asupra sistemului nervos chiar și în cantități mici: face un individ să fie mai sociabil, mai fericit și mai puțin stresat [Sursa 8]) ar trebui să conducă la schimbări serioase la nivel neuronal.

Consumul moderat de alcool poate fi definit ca: 150 de ml de vin pe zi în cazul femeilor și 300 ml în cazul bărbaților [mai multe corespondențe pot fi găsite în Sursa 8, unde se menționează câți ml de bere sau de alte băuturi spirtoase ar fi echivalentul a 150 ml de vin]. Este demn de menționat că unele studii nu identifică efecte negative majore [însă asta nu înseamnă că nu au loc modificări în structurile neuronale] asociate cu consumul moderat de alcool [Sursa 8].

Unul dintre cele mai recente studii [Sursa 9] arată însă că și consumul moderat de alcool este asociat cu atrofierea unor zone ale creierului implicate în procesul de învățare și cunoaștere [Sursa 8 - „even moderate drinking is associated with shrinkage in areas of the brain involved in cognition and learning”].

Ce spune acest studiu?

O echipă de cercetători de la Universitatea Oxford au analizat date de la 424 de femei și 103 bărbați. La începutul studiului, în 1985, toți participanții erau sănătoși și nu erau dependenți de alcool. Monitorizarea subiecților a durat 30 de ani, timp în care aceștia au răspuns la întrebări detaliate despre consumul de alcool, au dat numeroase teste de evaluare a abilităților cognitive, a memoriei, a gândirii critice etc. La sfârșitul studiului, aceștia au participat și la un program de imagistică (Sursa 8: MRI imaging) pentru a observa cum au evoluat creierele lor pe parcursul celor trei decenii.

În urma studierii rezultatelor, cercetătorii au observat că nivelul atrofiei hipocampusului - zona creierului asociată cu memoria și raționamentul - era direct corelată cu cantitatea de alcool pe care oamenii au consumat-o. Indivizii care au consumat echivalentul a 4 băuturi pe zi sau mai mult (4 x 150 ml de vin) riscul atrofierii hipocampusului era de 6 ori mai mare în comparație cu cei care nu consumau alcool deloc. La băutorii moderați riscul era de doar 3 ori mai mare. În ciuda acestor rezultate, abilitățile cognitive au fost afectate doar foarte puțin [Sursa 8 și Sursa 9].

Rezultate similare au fost descoperite și de Dr. Kenneth J. Mukamal, profesor asociat la Harvard Medical School, în studiul său din 2001 [Sursa 8].

Care este sursa mitului paharului de vin care ţine doctorul departe?

Peste 100 de studii observaționale asociază consumul moderat de alcool cu scăderea riscului de atac cardio vascular (și alte probleme ale inimii, vezi Sursa 8). Alte studii asociază acest tip de consum cu reducerea riscului de diabet.

Acestea ar putea fi sursele care generază mitul în cauză. Însă, exact cum am menționat, dezavantaje există. De exemplu - pe lângă cele deja menționate - aducem în prim-plan: pentru femei consumul moderat de alcool poate crește riscul apariției cancerului mamar [Sursa 8]; un consum moderat ce implică ingerarea zilnică de alcool poate conduce la dependență din cauza cantității de endorfine eliberate de această substanță.

Prin urmare, fiecare individ trebuie să decidă (pe baza acestor cunoștințe) ce tip de conduită adoptă, implicit, dacă beneficiile alcoolului sunt mai mari decât dezavantajele sale.

Bibliografie:

Sursa 1

Adevărul, Un pahar cu vin pe zi ţine doctorul departe, [Online] Disponibil la: http://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/un-pahar-vin-zi-doctorul-departe-1_5257adc6c7b855ff5625204c/index.html, [Accesat la 04.02.2018]

Sursa 2

Sfatul medicului, 6 motive pentru care un pahar de vin zilnic iti va face bine, [Online] Disponibil la: http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/6-motive-pentru-care-un-pahar-de-vin-zilnic-iti-va-face-bine_3812, [Accesat la 04.02.2018]

Sursa 3

Scientific American, Your Thoughts Can Release Abilities Beyond Normal Limits, [Online] Disponibil la:

https://www.scientificamerican.com/article/your-thoughts-can-release-abilities-beyond-normal-limits/, [Accesat la 06.02.2018]

Sursa 4

Nature, How Placebos Change the Patient's Brain, [Online] Disponibil la:

https://www.nature.com/articles/npp201081, [Accesat la 06.02.2018]

Sursa 5

Frontiers in Psychology, Forever Young(er): potential age-defying effects of long-term meditation on gray matter atrophy, [Online] Disponibil la: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2014.01551/full, [Accesat la 06.02.2018]

Sursa 6

PNAS, Meditation experience is associated with differences in default mode network activity and connectivity, [Online] Disponibil la: http://www.pnas.org/content/108/50/20254.short,

[Accesat la 06.02.2018]

Sursa 7

NIAAA, Alcohol Alert, [Online] Disponibil la: https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/aa63/aa63.htm, [Accesat la 06.02.2018]

Sursa 8

Harvard Medical School, This is your brain on alcohol, [Online] Disponibil la: https://www.health.harvard.edu/blog/this-is-your-brain-on-alcohol-2017071412000?utm_content=buffere73d9&utm_medium=social&utm_source=facebook&utm_campaign=buffer, [Accesat la 06.02.2018]

Sursa 9

The BMJ, Moderate alcohol consumption as risk factor for adverse brain outcomes and cognitive decline: longitudinal cohort study, [Online] Disponibil la: http://www.bmj.com/content/357/bmj.j2353, [Accesat la 06.02.2018]

#Stiinta #General #Stiri

0 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier