• Mohan D. Aurelian

„Colectiv”: paralelă între România și Coreea de Sud


Incendiul din Clubul Colectiv (București), din 30 octombrie 2015, a stârnit numeroase critici (justificate) la adresa autorităților locale, aducând în prim-plan incompetența acestora și lipsa autorizațiilor ISU. O situație similară poate fi identificată într-o țară care este recunoscută pentru democrația ei consolidată și, implicit, pentru modul impecabil de funcționare a instituțiilor sale, Coreea de Sud.

Photo source: www.nytimes.com

Pe data de 25 ianuarie 2018, Coreea de Sud s-a confruntat cu cel mai mare incendiu din ultimul deceniu [Sursa 1], eveniment ce a cauzat moartea a 37 de oameni și rănirea a peste 140. Acesta a avut loc la un spital din orașul Miryang, situat la 270 de kilometri sud-est de capitala Seoul.

Conform rapoartelor oficiale, spitalul avea, pe lângă clădirea centrală, o secție de îngrijire medicală a persoanelor vârstnice ce adăpostea 94 de persoane la momentul producerii incendiului. Din fericire acestea au fost evacuate la timp fără a fi afectate de flăcări.

Majoritatea victimelor se aflau la primele două etaje ale clădirii principale, în apropierea camerei de urgență, locul de unde - conform analizelor preliminare - a pornit incendiul. Imediat după primele sesizări referitoare la magnitudinea incidentului, prim-ministrul Lee Nak-yon a ordonat ca tot echipamentul și personalul disponibil să fie pus la dispoziția orașului pentru a ameliora situația. Totodată, președintele Moon Jae-in a organizat o întrunire de urgență a staff-ului administrației prezidențiale pentru a evalua statu-quo-ul și pentru a demara o investigație referitoare la incendiul din Miryang [Sursa 1].

Incendiul a stârnit un val de reacții negative din partea opiniei publice care a început să aibă dubii referitoare la capacitatea președintelui de a își respecta promisiunile din campania electorală (e. g., de a transforma Coreea de Sud într-o țară mai sigură). In extenso, la fel cum s-a întâmplat și în cazul românesc din 2015, măsurile de siguranță pe care spitalul trebuia să le respecte nu erau destul de severe pentru a favoriza o bună soluționare a eventualelor situații de criză (de exemplu, spitalul nu era dotat cu stropitoare de incendiu). Mai mult decât atât, autoritățile au întâmpinat probleme până și la estimarea cu exactitate a numărului de victime, inițial fiind anunțate 41 de persoane decedate, iar apoi s-a revenit asupra declarației oficiale [Sursa 2].

Spre deosebire de Cazul Colectiv, incendiul din Miryang este doar unul dintr-o lungă serie de evenimente tragice.

În luna decembrie a anului trecut 29 de persoane au murit în urma unui incendiu ce a mistuit o clădire de 8 etaje în orașul Jecheon; în anul 2008, 40 de oameni au murit ca urmare a unui incendiu ce a cuprins un depozit din orașul Icheon; în 2003, 192 de persoane au murit în urma unui incendiu izbucnit la metrou; iar după scufundarea feribotului Sewol (în 2014), ce a ucis 304 pasageri, măsurile de siguranță publică au devenit cea mai importantă problemă de pe agenda politică.

Președintele din acea vreme - Park Geun-hye - a fost pus sub acuzare și demis în urma modului dezamăgitor în care statul coreean a reacționat la scufundarea feribotului. De exemplu, în primele ore de la tragica întâmplare autoritățile au publicat date care sugerau că toți cei de la bord au fost salvați, ceea ce, în mod evident, nu a fost cazul. Actualul președinte, domnul Moon Jae-in, și-a bazat campania electorală tocmai pe promisiunea de a soluționa criza prin care trece Coreea de Sud. Observăm că acesta eșuează în a ameliora statu-quo-ul prin implementarea unui cadru legislativ solid menit a înăspri măsurile de siguranță publică.

Motivele pentru care am ales să facem această analiză comparativă sunt următoarele: anumite similarități sunt evidente - (1) autoritățile locale (coreene sau bucureștene) nu au vegheat la buna implementare a măsurilor de siguranță publică, fapt ce a generat numeroase pierderi de vieți omenești (desigur, fenomenul are o amploare mai mare în Coreea de Sud); (2) reacția autorităților la aceste incendii a fost una extrem de lentă, chiar întârziată; (3) în ciuda faptului că au murit mulți oameni, nu au avut loc schimbări majore în cadrul legislativ și / sau în conduita autorităților locale; (4) probabilitatea ca incidente similare să se repete este mare; (5) au fost implementate doar măsuri temporare de public policy pentru a calma „spiritele” - autoritățile din București ar trebui să învețe din greșelile lor, dar și din cele ale coreenilor pentru a evita pe viitor situații tragice de aceeași magnitudine; un semnal de alarmă trebuie tras pentru a forța autoritățile publice să înăsprească măsurile de siguranță publică și considerăm că autoritățile bucureștene ar trebui să aloce mai multe fonduri pentru a atinge acest obiectiv.

Bibliografie:

Sursa 1

The Washington Post, Fire at hospital kills 37, injures scores in South Korea, [Online] Disponibil la:

https://www.washingtonpost.com/world/asia_pacific/hospital-fire-kills-18-people-injures-63-in-south-korea/2018/01/25/3e56dcf6-023d-11e8-86b9-8908743c79dd_story.html?utm_term=.9d7eaacd9e92 , [Accesat la 02.02.2018]

Sursa 2

The New York Times, Deadly Fire Undermines South Korean Leader’s Vow to Make Country Safe, [Online] Disponibil la:

https://www.nytimes.com/2018/01/26/world/asia/south-korea-fire-moon-jae-in.html,

[Accesat la 02.02.2018]

#Stiri #Romania

24 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier