• Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier

  • Echipa Editorială

RoSeven: Deriziune, speranțe și un nou prim-ministru [15-21 ianuarie 2018]


Photo source: http://fn24.ro

România are un nou prim-ministru.

Europarlamentarul Viorica Dăncilă va ocupa această funcție.

Dragnea declară că doamna Viorica Dăncilă „lucrează la programul de guvernare, învaţă programul de guvernare.”

Descarcă întreaga analiză RoSeven !

  • Domnul Călin P. Tăriceanu a declarat luni, 22 ianuarie 2018:

„Premierul viitorului Guvern va fi, mai degrabă, cum trebuiau să fie şi cei anteriori, şi trebuiau să înţeleagă această chestiune, un fel de administrator. El primeşte un mandat de la majoritatea parlamentară să ducă la îndeplinire programul de guvernare pe care parlamentarii şi partidele aflate în spate îl susţin. El nu este acolo ales de cetăţeni, nu a participat la alegeri pentru a a avea legitimitatea să conducă Guvernul. (...) Nu e guvernul lui. Guvernul este expresia majorităţii pe care o avem în Parlament bazată pe coaliţia formată de PSD şi ALD.”

„Deci nu e un premier care să aibă marja de manevră pe care o are poate în alte situaţii un premier într-o democraţie parlamentară, din cauza situaţiei particulare în care ne aflăm. El trebuie să ducă la îndeplinire nişte angajamente pe care noi ni le-am luat în campania electorală şi care au fost validate prin vot de cetăţeni.” [Sursa 1]

Ceea ce președintele Senatului încerca să explice este poziționarea prim-ministrului în ierarhia partidului și faptul că acest aspect afectează „gradul de libertate” al persoanei în cauză. Nu atribuțiile generale ale funcției și impactul pe care aceasta o are asupra țării contează, ci primează subordonarea față de liderul partidului și, implicit, față de interesele formațiunii politice. Cât timp prim-ministrul nu este liderul partidului de guvernare (PSD – Liviu Dragnea), ceea ce pentru domnul Tăriceanu reprezintă o „situație nefirească” [„Noi suntem într-o situaţie nefirească în care a trebuit altcineva (n.r. decât preşedintele partidului care a câştigat alegerile - Liviu Dragnea)” Vezi Sursă] persoana care va ocupa funcția în cauză va fi puternic constrânsă de coordonatele trasate de partid. In concreto, democrația de partid (democrația intrapartinică, engleză intra-party democracy) lipsește cu desăvârșire, mecanismele puterii din PSD fiind acaparate de un grup restrâns de persoane. Acest fenomen conduce la concentrarea politicilor publice în jurul unui set restrâns de idei (probabil și interese particulare) generat de un număr limitat de persoane. În acest fel, nu numai că mare parte a membrilor PSD nu au un cuvânt de spus în definirea cadrului acțional și cristalizarea programului de guvernare, ci se impun și anumite standarde rigide care constrâng enorm activitatea guvernului. In concreto, domnul Liviu Dragnea – într-o manieră comică – declara luni, 22 ianuarie 2018, că domna Viorica Dăncilă „lucrează la programul de guvernare, învaţă programul de guvernare” [Sursa 3]. Explicația oferită de liderul PSD este menită a transmite un mesaj posibililor oponenți din cadrul partidului: el este cel care controlează prim-ministrul și face asta în timp ce se bucură de un sprijin robust din partea celor mai influenți membri ai formațiunii politice. Cu alte cuvinte, identificăm un ton lipsit de deferență în raport cu noul prim-ministru, liderul PSD adoptând o abordare paternalistă din care reiese că principala lui ocupație este să vegheze asupra doamnei Dăncilă.

Sursa 1

Digi24, Tăriceanu: Premierul viitorului Guvern va fi, mai degrabă, un fel de administrator, [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/tariceanu-premierul-viitorului-guvern-va-fi-mai-degraba-un-fel-de-administrator-864896, [Accesat la 23.01.2018]

Sursa 2

Digi24, Liviu Dragnea: Persoanele cercetate penal pot intra în Guvern, [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/liviu-dragnea-persoanele-cercetate-penal-pot-intra-in-guvern-864770, [Accesat la 23.01.2018]

Sursa 3

Digi24, Liviu Dragnea: Viorica Dăncilă învaţă programul de guvernare, [Online] Disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/liviu-dragnea-viorica-dancila-invata-programul-de-guvernare-864799, [Accesat la 23.01.2018]

  • „Respect orice formă de protest, dacă rămâne în nişte limite non-violente, dar încercăm totuşi să ducem programul de guvernare şi să ne exercităm mandatul şi în Parlamentul, şi în Guvern, aşa cum le-am promis românilor în campania electorală”, a declarat domnul Liviu Dragnea pe data de 22 ianuarie 2018.

Declarația domnului Liviu Dragnea ne demonstrează impactul protestelor – atât cele de la începutul anului 2017, cât și cele recente – care prin amploarea lor (în ciuda estimărilor privind numărul participanților care diferă de la o sursă la alta) au reușit, cel puțin, să modifice poziționarea la nivel declarativ a unora dintre liderii partidelor de coaliție. În 2017, domnul Liviu Dragnea era apologetul teoriilor conspirației (opinia sa nu putea să fie dovedită prin intermediul unor fapte ce reflectau realitatea faptică), considerând că „în Romania, numai asta nu trebuie, o asemenea tulburare. Modul de organizare, dimensiunea finanțării acestor proteste - astăzi am înțeles că au venit cu autocare, cu microbuze, cu trenuri foarte mulți oameni aduși din teritoriu (...) - arată o organizare profesionistă. Asta nu arată a organizare spontană. Ăsta nu e un miting spontan, adică nu e numai spontaneitate” [Sursa 2]. In extenso, dacă în urmă cu un an președintele P.S.D. se opunea protestelor și încerca să le delegitimeze prin intermediul unor teorii nefundamentate pe dovezi, în prezent domnul Dragnea dorește să aplaneze (într-o oarecare măsură) situația, declarând că respectă această formă de contestare politică.

Opinia Dialectica: Schimbarea de atitudine a liderului P.S.D. este doar una retorică, nicidecum o modificare a poziționării sale ideatice per se. Este posibil ca această declarație să vină în contextul nemulțumirilor exprimate în mod direct de către partenerii noștri din Uniunea Euorpeană și de către S.U.A.

Trebuie să înțelegem că, în majoritatea cazurilor, aşa cum demonstra Robert Dahl, gradul de democratizare al unui stat poate fi analizat în raport cu două dimensiuni: participarea şi contestarea politică.[1] În acest moment, democrația românească ne arată cum reacționează instituțiile noastre la un nivel ridicat de contestare.

[1] Robert A. Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, traducere de Mihaela Sadovschi, Editura Institutul European, Iași, 2000, pp. 30-50.

Analiza completă poate fi descărcată de la începutul articolului.

#Stiri #Ro7 #Romania #Politica

140 afișare