• Badea Marco

Sub semnul cenetenarului: ZIUA CULTURII NAȚIONALE


Photo source: 

http://www.pictorem.com/profile/Pawel.Kuczynski

Mâine, într-un temător de friguros 15 ianuarie, românii vor cinsti Ziua Culturii Naționale dată fiind în context, şi cinstirea marelui poet român de secol XIX, Mihai Eminescu.

Până aici totul e bine, anul acesta Ziua Culturii Naționale cade în virtutea calendarului cotidian, într-o banală zi de Luni, când elevii încep şcoala, studenții, mare parte dintre ei, intră în sesiune, marile oraşe se aglomerează cu oamenii întorşi din concedii, damnați să se întoarcă la muncă, redacțiile de ştiri se dezmeticesc cu zeci de litri de cafea, politicienii noştri dragi se luotă pentru putere şi proprii interese, iar instituțiile publice pozează în foruri de dezbatere "intensă" cu privire la ceea ce mai înseamnă azi cultura!

Totul se află sub anecstralul normal al cotidianului.

Dar chiar aşa, oare ce mai înseamnă pentru noi, azi, cultura? Cum se mai raportează homo sapiens de pe plaiurile mioritice la cultură? O mai înțelege? O mai consideră esențială pentru dezvoltarea personală? Sunt întrebări la care cu greu găseşti un răspuns, iar atunci când îl găseşti nu prea poți avea siguranța că este total adevărat.

Astfel, ziua de mâine poate fi privită şi ca o retrospectivă a ceea ce a însemnat cultura în ultimii 100 de ani, având în vedere ceasul istoric în al cărui timp trăim. 

Dincolo de festivitățile de fațadă, de forurile formale de dezbatere unde se vor ține discursuri pompoase într-un limbaj de lemn, scrise pe hârtie şi intonate în ambianța unui microfon cu o dezordonată sonorizare, Ziua Culturii Naționale este de fapt, primul test pe care România îl prică în fața propriei istorii, fix la 100 de ani de la cea mai mare realizare unitară a acestui neam. De ce nu va obține un calificativ pozitiv... şi la acest prim test, România rămâne corigentă?

Pentru că Ziua Culturii Naționale este o zi în care trebuie să vorbim în primă instanță de falimentul sau rateurile noastre istorice, este şi ziua în care ar trebui să vorbim deschis despre raportarea la cultură a societății româneşti, despre greşelile pe care le-am făcut în ultimii 100 de ani, despre eutanasierea unei elite culturale (în frunte cu Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Gheorghe Brătianu, Constantin Noica, Emil Cioran, Marin Preda, pentru a ne aminti doar o mică parte dintre ei ) prin exlilare, crimă şi tortură prin lagărele pentru deținuți politici.

Anul centenarului este un fel de moment istoric al scadenței, dar din care nu pierdem sau câşitgăm ceva, din care nu suntem penalizați sau favorizați, este mai mult o scadență morală a neamului, un fel de spovedanie în fața istoriei, iar dacă nu înțelegem acest aspect, atunci 2018 nu va reprezenta decât un moment de maximă audiență pentru televiziuni, cheltuieli astronomice pentru celebrarea centenarului din partea administrației centrale şi a celor locale, dezbateri irelevante sub aşteptarea micilor plăceri culinare de după... şi în final, o altă formă fără fond a spiritului subjugat parcă de destin, al acestui neam.

În toată această neconcordanță de valori sociale, există nişte vectori care sunt răspunzători direcți ai prezentării noastre la examenul în fața istoriei, susținut la materia CENTENARUL MARII UNIRI DE LA 1918.

Aceştia sunt decidenții politici, de la simpli primari la miniştri, preşedinte şi parlamentari, jurnalişiti, publicişiti, intelectuali şi toți aceia care îşi arogă sau le-a fost atribuit apelativul... "om de cultură". Ei sunt cei care vor aşeza anul centenarului la scara istoriei noastre, ei sunt cei pe care istoria îi va aminti peste 100 de ani. De bine sau de rău, doar de aceştia depinde!

Iar dacă ar fi să facem o radiografie a culturii în ziua de azi, ar trebui să ne pregătim de un adevăr care lucrează la erodarea fibrei din care este alcătuită țara asta.

Un studiu din ultimii ani arată că românilor le place să se ralieze valorilor culturale, dar mai mult sub forma propriei publicități, nu mai cu seamă prin aderarea la valorile culturale, adică în tonul cumplitului adevăr, vor să pară culți, când de fapt nu sunt [Sursa 1].

Într-o altă ordine de idei, publicul mass-media s-a schimbat, emisiunile culturale nu mai sunt la fel de vizionate ca în trecut, cu toate că aceste emisiuni încă există iar conținutul lor este o comoară pe care mulți o ignoră, plafonâdu-se în fluxul zilnic de ştiri minimaliste, tabloidizate până la absurd şi înscrise în tonul unei directive editoriale artificiale. Astfel, odată cu accesul liber la informație prin intermediul internetului, omul modern preferă să caute doar ceea ce-l interesează: ca normă se caută elementele cu audiențe gigantice (virale), se consumă horoscop, lifestyle, mondenități de cancan, elemente de motivare personală, sport şi comedie bazată pe glumițe slăbuțe, deseori neglijând necesitatea spiritului de a se hrăni cu frumos. 

Nu vreau să se creadă că sunt împotriva consmului de conținut media enumerat mai sus, doar o echilibrare de consum între diversele tipuri de conținut, merită făcută. Dar cum viața ne este compusă din propriile alegeri, alegem ce consumăm şi ce vrem să devenim.

Acestea fiind spuse, în contextul celor prezentate mai sus, ziua de mâine, Ziua Culturii Naționale, sub semnul CENTENARULUI, trebuie să fie un prim prilej de reformare a procesului de raportare a culturii în societatea românească. 

Dacă va fi, obiectiv vorbind, greu de spus, trebuie să aşteptăm discret şi lucid, iar subiectiv, uşor de anticipat, NU.

De ce sunt aşa tranşant, pentru că asemenea domnului Andrei Pleşu, care spunea în superba operă -Minima moralia- faptul că "cultura e cea mai decentă formă de scepticism" scepticismul meu este argumentat de falimentul viziunii de ansamblu a poziționării corecte a întregului moment istoric.

Prin urmare, pentru cei care ați avut răbdare să citiți până la final, las aici mențiunea marelui istoric, Vasile Pârvan: "Cultura în mod fundamental este acel ritm solidificat în fapte. Cercetând faptele găseşti ritmul." 

Bibliografie:

Sursa 1

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), Barometrul de Consum Cultural 2016, [Online] Disponibil la: http://www.culturadata.ro/categorie-publicatii/barometrul-de-consum-cultural-2016/ [Accesat la 14.01.2018]

#Stiri #General

0 afișare
  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier