• Marco Badea

În căutarea compromisului EUROPEAN

Liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au început întâlnirea de azi de la Bruxelles în cadrul unui summit pentru relansarea economiei blocului comunitar, afectată puternic de pandemia de coronavirus. Se aşteaptă negocieri dificile, iar întâlnirea, prima în care liderii se întâlnesc fizic, față în față, din februarie încoace, a fost programată să aibă loc pe 17-18 iulie, însă gazdele din Bruxelles, cancelarul Angela Merkel și președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, sunt hotărâte să îi țină închiși, hrănindu-i, pe ceilalți 26 de lideri până se va găsi un compromis, deși presa germană insistă că nu va fi cazul, deoarece asta ar însemna ca Merkel să-și amâne vacanța.

Photo source: france24.com

Trebuie spus că principalul actor al evenimentului de azi și de mâine este cancelarul german Angela Merkel, care de la 1 iulie, a preluat și preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Șefa executivului federal de la Berlin va încerca să-şi convingă omologii să adopte planul de asistenţă alcătuit din fondul de redresare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde subvenţii nerambursabile pentru statele beneficiare și din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro. Pe fond, Merkel a încălcat o interdicţie nescrisă, acceptând împrumuturi la scară mare în numele Europei, pentru crearea unei datorii comune. Planul este inspirat de o inţiativă franco-germană care propunea ajutoare de 500 de miliarde de euro pentru ţările care au fost lovite cel mai puternic de pandemia de COVID-19. Trebuie subliniat că Angelei Merkel nu participă la aceste negocieri dintr-o poziție mai înaltă, pentru că preşedinţia prin rotaţie al Consiliului UE nu are un rol oficial, dar influenţa personală a cancelarului german şi a ţării sale creează o situaţie deosebită în acete zile la Bruxelles. Totodată, cel care ar putea bloca un acord la summitul din acest weekend este premierul olandez Mark Rutte, care este cel mai proeminent în cadrul grupului celor patru ţări cunoscute ca "frugale" (Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia), cărora li se alătură într-o oarecare măsură Finlada. Mai precis, frugalii nu contestă principiul relansării, dar au mai multe obiecţii privind modalităţile de implementare. Rutte, parţial răspunzător pentru eşecul summitului european din luna februarie pentru viitorul buget al UE pe 2021-2027, este cel care va trebui convins în mod principal. De aceea, în ultimele zile, el a fost vizitat la Haga de mai mulţi lideri politici europeni. În același timp, summitul European de azi și de mâine va fi un test pentru preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care va fi moderatorul reuniunii. În februarie, după eșecul privind CFM-ul (cadrul financiar multianual) i s-a reproşat că nu a reuşit să îi dezbine pe "frugali" pentru a obţine un acord. Presa franceză scrie că negocierile se anunță tensionate, iar Charles Michel, Angela Merkel și evident, Emmanuel Macron, sunt convinși că Europa nu are timp să tergiverseze. Totuși, Charles Michel își joacă zilele astea legitimitatea funciției pe care o ocupă din decembrie anul trecut, numit direct acolo de Paris și Berlin. Fostul premier belgian încă nu și-a găsit un spațiu de manevră și tonul comun în negocierea complicată cu cele 27 de voci istincte ale blocului comunitar. Dacă predecsorilor lui nu le-a fost ușor, dar au avut timp de lucru, lui Michel îi trebuie rezultate concrete, consistente, bune și cât mai rapide în funcția în care a fost numit, cea mai înaltă, teoretic, din UE: Președinte al Consiliului European. Abordarea inițială a lui Charles Michel nua fost tocmai optimă, întrucât s-a bazat pe relația privilegiată cu vecinul său, premierul olandez Mark Rutte, care se dovedește însă cu totul intransigent în chestiunea pungii, a acelui recovery fund dorit mai ales de țările din sudul europei. Cu alte cuvinte, psihodrama e cu atât mai acută, cu cât cei doi, atât belgianul Charles Michel, cât și Mark Rutte, fac parte din grupul Renew Europe fondat de Emmanuel Macron, Guy Verhofstadt și Dacian Cioloș. Totuși, pentru a suprima orice astfel de referință logică, premierul luxemburghez Xavier Bettel, și el membru Renew Europe, a spus deja într-un interviu pentru presa europenă, că nu există strategie de partid pentru astfel de chestiuni complexe. Trecând peste jocul complex al dezbaterii, datoria comună care se pune azi și se va pune și mâine pe masa tratativelor, va fi expresia unei solidarităţi mai puternice între ţările mai fragile şi cele mai puternice al UE. Astfel, un acord ar fi o piatră de hotar pe calea construcţiei europene, deoarece susţinerea celor mai greu încercaţi de criza provocată de COVID-19 va permite să se limiteze fragmentarea pieţei unice, una din principalele cuceriri ale UE în construcția ei istorică din ultimele decenii.


Cu alte cuvinte, pentru a ajunge la un acord, cei 27 de lideri trebuie să depăşească mai multe obstacole, iar primul e reprezentat de valoarea totală a planului şi a bugetului pentru 2021-2027. Aici discuția se va focusa pe raportul între creditele rambursabile şi granturi. În această privință, "frugalii" fac presiuni pentru un plan şi un buget cât mai reduse şi pentru cât mai puţine împrumuturi nerambursabile. În acelai timp, un punct dificil al negocierilor va mai fi controlul planurilor de reformă pe care trebuie să le prezinte statele pentru a obţine fondurile respective. Beneficiarele din sudul Europei, în frunte cu Italia şi Spania, ar urma să primească 172 de miliarde, respectiv 140 de miliarde de euro. Pe forma acestui aspect, nordicii consideră că acestea fac şi cele mai mari cheltuieli.


Poziția lui Rutte e puternică, având în vedere că aceasta a ridicat mult ştacheta, cerând ca astfel de planuri să fie validate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, şi nu de majoritatea calificată propusă de Michel. Sudul poate miza însă pe mecanismul de corecţie de care beneficiază promotorii austerităţii, inclusiv Germania. Aici trebuie subliniat că circa 20 de ţări, printre care și Franţa, Italia şi Spania cer eliminarea acestor mecanisme care permit reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.


O altă problemă delicată este legarea fondurilor de respectare a statului de drept, o prevedere fără precedent în buget, contestată de Polonia şi Ungaria, copiii problemă ai UE în acest moment. Prim-ministrul maghiar Viktor Orban a ameninţat chiar cu exercitarea dreptului de veto, în condiţiile în care planul trebuie adoptat în unanimitate.

Ajunși la Burxelles, liderii UE și-au exprimat părerile despre ce se va întâmpla în acest weekend cu evenimentul despre care presa întregului continent: 

"Vom intra toţi în discuţii cu multă vigoare, dar trebuie să spun că diferenţele sunt încă foarte, foarte mari, aşa încât nu pot spune încă dacă vom ajunge la o soluţie de această dată", a spus cancelarul german Angela Merkel, precizând: "Mă aştept la negocieri foarte, foarte dificile".



La fel, premierul olandez Mark Rutte a spus că nu este optimist în privinţa ajungerii la un acord între cele 27 de state membre cu privire la fondul de redresare post-pandemie. "Nu sunt optimist, dar nu se ştie niciodată."

Nici preşedintele lituanian Gitanas Nauseda nu s-a arătat prea optimist că liderii UE vor putea ajunge la un acord, la finalul celor două zile de discuţii la Bruxelles. Aceasta a declarat în fața presei: "Nu sunt atât de optimist. Noi credem că propunerea iniţială de buget este interesantă, promiţătoare".


Pentru preşedintele francez Emmanuel Macron, summitul este un moment de adevăr şi de ambiţie pentru Europa. Liderul francez a spus la sosirea la Consiliul European, că "trăim acum o criză inedită pe planul sanitar, dar şi economic şi social. Ea cere mult mai multă solidaritate şi ambiţie". Totodată, Macron a precizat că "proiectul nostru european este ceea ce se joacă aici, în mare măsură. Sunt încrezător, dar prudent. Voi aduce maximum de ambiţie şi, împreună cu cancelarul german Angela Merkel, de o parte şi de alta a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, vom face totul pentru a fi găsit un acord".

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenţia că totul este în joc. ''Dacă o facem bine, putem ieşi din această criză mai puternici'', a apreciat șefa executivului european, adăugând că toate piesele necesare sunt pe masă şi o soluţie este posibilă. ''O soluţie este ceea ce europenii aşteaptă de la noi, pentru că locurile lor de muncă sunt în joc, iar pericolul virusului încă persistă şi toată lumea ne priveşte, dacă Europa este în stare să rămână unită şi să depăşească mai puternică această criză provocată de coronavirus".

Premierul spaniol Pedro Sanchez a fost de părere că liderii europeni au o obligaţie faţă de cetăţenii lor să ajungă la un acord în privinţa fondului de redresare al UE. "Spania vine la acest summit dornică să ajungă la un acord, să ne apărăm în mod logic interesele naţionale în agricultură şi în felul în care concepem guvernanţa fondului de redresare", le-a spus Sanchez reporterilor la Bruxelles, cu puţin înaintea reuniunii.

Premierului ceh Andrej Babis, a spus că alocările din fondul de redresare propus de UE ar trebui să se facă pe baza efectelor negative ale pandemiei asupra creşterii economice a ţărilor, nu pe baza performanţelor lor economice anterioare. "Acesta ar trebui să fie cel mai important criteriu", a subliniat el, insistând că "banii ar trebui distribuiţi corect şi just".

Șefului guvernului polonez, Mateusz Morawiecki a spus este greu de aniticipat dacă UE va ajunge la un acord cu privire la bugetul său pe termen lung și la un fond de recuperare pentru criza generată de pandemie, menționând că Varşovia se opune acordării de rabaturi ţărilor bogate şi planurilor de condiţionare a finanţărilor de situaţia statului de drept.

Klaus Iohannis a precizat că va reafirma obiectivul major al țării noastre, respectiv obținerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale țării.

De altfel, șeful statului a afirmat și ieri, într-o declarație de presă, că se va lupta “împreună cu toată echipa României”, precizând că este foarte important ca țara noastră “să obțină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei”.

În altă ordine de idei, trebuie sprecificat că un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, liderii Uniunii Europene trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept. La cum arată situația, e greu de crezut că un acord între liderii UE va avea la summitul din acest weekend. Însă, dincolo de "enorma capacitate de compromis" de care trebuie să dea dovadă liderii UE, după cum a spus azi Angela Merkel, primul summit în persoană de la declanșarea pandemiei și apelul larg la solidaritate europeană ar putea fi ingrediente pentru o înțelegere istorică într-un viitor apropiat în fața unei provocări istorice, care s-ar traduce prin faptul că actuala criză internațională de sănătate publică și derivata ei economică, e cea mai mare criză de la înființarea UE, având în vedere și așteptata contracție economică de peste 8% care se va înregistra în acest an.

photo source: Alkis Konstantinidis/Reuters

În timp ce presa olandeză spune că la Bruxelles se joacă o partidă de poker cu miliardele, iar Rutte va trebui să joace la cacialma și va avea nevoie de o cutie cu șmecherii, Angela Merkel, azi, când împlinește 66 de ani, este în fața unui pariu cu istoria, după cum remarcă jurnalistul de la Calea Europeană specializat pe Afaceri Europene, Robert Lupițu. Practic, Angela Merkel ridică Europa în timp ce trage cortina peste moștenirea ei politică. Aceasta pare șansa următorului deceniu și a generației următoare pentru Europa.

  • Facebook Dialectica
  • DialecticaTV
  • DialecticaTwitter
  • Black Instagram Icon

©2020 by Dialectica. Powerful independent news & knowledge website. Created & designed by Kronsavier